Contracte. Jurisprudență Contracte
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA - Sectia a II-a civila Decizie nr. 79 din data de 19.02.2014
Titularul dreptului la acțiune directă, reglementată de art. 1488 cod civil 1864. Enumerarea prevăzută în textul de lege nu este limitativă, restrictivă, ci exemplificativă.Nu există distincție între persoanele titulare ale dreptului la acțiune, în raport de forma juridică de organizare.
Persoanele juridice pot uza de beneficiul acțiunii directe prevăzute de art. 1488 Cod civil. Un contract de întreprindere de construcții (contract de antrepriză sau subantrepriză) poate fi încheiat de un meseriaș individual, dar și de o echipă de lucrători sau, într-o formă mai evoluată, de o asociație de meșteșugari, lucrători ori o societate de lucrători având diferite meserii sau diverse specializări în domeniile construcții de clădiri sau orice alte lucrări sau edificii.
Astfel de asocieri, sub diferite forme de organizare a lucrătorilor, nu influențează și nu schimbă natura juridică a contractului de întreprindere de construcție încheiat. anaorma juridică trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice și nu de a exclude de la aplicarea ei o anumită categorie de subiecte de drept, în mod arbitrar, discriminatoriu, fără a exista un criteriu concret, obiectiv și legitim sau de a face distincție între persoanele titulare ale dreptului la acțiune, în raport de forma de organizare juridică
Prin sentința nr.1045 din data de 26.09.2013, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția a II-a Civilă în dosarul nr. 10779/63/2013, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâta UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA și s-a respins acțiunea formulată de reclamanta SC POLYSTART IMPEX SRL.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Dolj, a declarat apel, în termen legal, reclamanta SC POLYSTART IMPEX SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.493 și 1488 Cod civil din anul 1864 și ale art.1480 Noul Cod de procedură civilă.
În motivele de apel, reclamanta SC POLYSTART IMPEX SRL a invocat că, instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art.36 Noul Cod de procedură civilă, reținând lipsa calității procesuale active în promovarea acțiunii, în condițiile în care, pentru soluționarea acestei excepții, trebuia antamat fondul cauzei, elemente de drept substanțial, pentru a se putea constata inexistența unui raport juridic între cele două părți. Calitatea sa procesual-activă trebuia analizată prin raportare atât la dispozițiile art.1488, cât și la cele ale art.493 Cod civil din anul 1864, fiind îndreptățită la plata lucrărilor de construcții efectuate, în mod neîndoielnic, la imobilul proprietatea pârâtei UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, cu care patrimoniul acesteia s-a îmbogățit.
În opinia apelantei reclamante SC POLYSTART IMPEX SRL, în temeiul art.1488 Cod civil din anul 1864, este îndreptățită la plata contravalorii lucrărilor de construcții efectuate, întrucât acțiunea directă împotriva beneficiarului reprezintă o excepție aparentă de la principiul relativității actului juridic, chiar dacă între aceasta și pârâtă nu există un raport juridic direct.
Instanța de fond a realizat o interpretare literară restrictivă a dispozițiilor Codului civil, fără să țină seama de epoca în care a fost adoptată această lege, de stadiul dezvoltări social-economice și de limbajul juridic existent în acea vreme.
Legea civilă din anul 1864 nu putea cuprinde referi la întreprinderile de construcții, întrucât acestea nu existau ca subiecte de drept, fiind recunoscute 22 de ani mai târziu, odată cu adoptarea Codului comercial, însă legiuitorul nu putea avea în intenție să limiteze expres sfera aplicării dispozițiilor art.1488, pentru ceva ce juridic nu exista.
Ori, interpretarea restrictivă realizată de instanța de fond numai la persoane fizice - lemnari, zidari și salariați denaturează sensul și spiritul legii și este în contradicție cu jurisprudența existentă, nefiind identifică nicio hotărâre, care să recunoască pretențiile bănești doar ale salariaților antreprenorului împotriva beneficiarului lucrărilor de construcții.
Un argument în favoarea aplicării, în speță, a dispozițiilor art.1488 Cod civil din anul 1864 îl constituie, în opinia apelantei reclamante SC POLYSTART IMPEX SRL, și prevederile art.1865 din Noul Cod civil, ce reprezintă o transpunere a vechiului articol și care nu face nicio distincție în funcție de calitatea persoanei titulare a dreptului la acțiune, termenul folosit fiind acela de "persoane";.
Un alt motiv de apel vizează faptul că, instanța de fond a omis să analizeze calitatea procesuală activă, raportat și la cel de-al doilea temei de drept invocat în cauză, respectiv art.493 Cod civil din anul 1864, ce reglementează accesiunea reală imobiliară, pe principiul îmbogățirii fără justă cauză.
În cazul în care instanța de fond ar fi apreciat că nu sunt întrunite condițiile de exercițiu ale acțiunii directe, în temeiul art.1488 Cod civil din anul 1864, trebuia să analizeze pretențiile deduse judecății în temeiul art.493 Cod civil din anul 1864, în condițiile în care acestea erau dovedite, conform raportului de expertiză extrajudiciară, întocmit în cauză de expert Dincă Paulina, în cererea de asigurarea de dovezi dispusă în dosarul nr.10818/63/2011, care a constatat, în mod cert, executarea lucrărilor de construcții la imobilul proprietatea intimatei pârâte UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, în valoare de 1.875.991,60 lei, raport care se coroborează cu procesele-verbale de inventariere a stadiului fizic al lucrărilor.
La data de 24 decembrie 2013, intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În cuprinsul întâmpinării, intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA a invocat că instanța de fond a soluționat, în mod temeinic și legal, excepția lipsei calității procesuale-active, întrucât, în speță, nu există identitate între persoana reclamantului și titularul dreptului în raportul juridic litigios, întrucât contravaloarea lucrărilor de construcții și serviciilor prestate a fost achitată, neavând nicio culpă față de relația contractuală dintre apelanta reclamantă SC POLYSTART IMPEX SRL și antreprenorul general SC ARGECOM SA.
Faptul că apelanta reclamantă SC POLYSTART IMPEX SRL a invocat executarea lucrărilor de construcție nu conduce automat la nașterea unui raport juridic între părți, în temeiul art.1488 Cod civil din anul 1864.
În ceea ce privește doctrina și jurisprudența invocată de apelanta reclamantă SC POLYSTART IMPEX SRL, aceasta nu reprezintă izvoare de drept în sistemul nostru judiciar.
Referitor la celălalt temei de drept invocat, respectiv art.493 Cod civil din anul 1864, intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA a învederat că, aceasta nu reprezintă temeiul de drept al acțiunii formulate de apelanta reclamantă, acesta fiind precizat, la fila nr.5 în cererea introductivă, ca fiind art.1488 Cod civil din anul 1864, întreaga acțiune și argumentare a apelantei fiind configurată în jurul acestui temei.
De asemenea, nici noul legiuitor, în opinia intimatei pârâte UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, nu a conferit persoanelor juridice un drept la acțiune față de beneficiarul lucrării, întrucât ar fi menționat expres acest lucru, ori textul de lege, respectiv art.1865 din Noul Cod civil se referă la "persoanele care (...) au desfășurat activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor";, fiind evident că aceasta nu poate fi realizată decât de către persoana fizică, în temeiul unui contract încheiat cu antreprenorul.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel formulate și dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea a constatat că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
La data de 8 februarie 2007, prin contractul de lucrări nr.561 încheiat de intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, în calitate de beneficiar, și SC ARGECOM SA, în calitate de antreprenor general, părțile au convenit cu privire la execuția finalizarea și întreținerea obiectivului "Parc Tehnologic Universitar IT la Universitatea din Craiova";.
Ulterior, la data de 1 octombrie 2007, au fost încheiate contractele de subantrepriză nr.3662 și nr.3663, între SC ARGECOM SA, în calitate de antreprenor general, și apelanta reclamantă SC POLYSTART IMPEX SRL, prin care i-au fost încredințate acesteia, în calitate de subantreprenor, executarea lucrărilor de rezistență, arhitectură, sistematizare verticală, executarea lucrărilor de instalații electrice, curenți slabi, telecomunicații, sanitare și climatizare, ce au făcut parțial obiectul contractului nr.561/08.02.2007.
În conformitate cu dispozițiile art.1488 Cod civil din anul 1864, zidarii, lemnarii si ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în întreprindere, pot reclama plata lor de la comitent, pe atât pe cât acesta ar datora întreprinzătorului în momentul reclamației.
Textul de lege invocat consacră o dispoziție derogatorie de la principiul relativității contractelor, prin care este reglementată acțiunea directă a lucrătorilor contra comitentului. Lucrătorii pot reclama plata lor de la comitent (beneficiarul lucrării), în măsura în care acesta s-ar găsi dator către antreprenor, deși au prestat serviciile lor antreprenorului.
Motivul pentru care legea acordă beneficiul acțiunii directe, reglementate de art.1488 Cod civil, îl constituie faptul că lucrătorii au produs o îmbogățire a proprietarului imobilului construit, iar acesta trebuie să plătească valoarea lucrării, fără să prezinte relevanță modul sau forma de organizare a lucrătorilor.
Astfel, în mod curent, cum este cazul în speță, la construcția de clădiri o parte din lucrări sau toată lucrarea este executată de diverși specialiști, care sunt subantreprenori și nu de către antreprenorul principal.
Subantreprenorii sunt considerați de lege și doctrina juridică, de fapt, tot niște antreprenori, întrucât contractul de subantrepriză este supus acelorași reguli și i se aplică același dispoziții legale ca și contractului de antrepriză. Acesta nu este altceva decât o întreprindere de lucrări în construcții, prin care o persoană se obligă, față de comitent, să execute, în schimbul unei remunerații, stabilite în raport de rezultatul lucrării, ce cuprinde atât plata muncii, cât și contravaloarea materialelor folosite la executarea lucrării de construcție, în cazul în care aceasta a fost realizată cu materialele întreprinzătorilor (antreprenori sau subantreprenori).
În privința subantreprenorilor, care pot uza de beneficiul acțiunii directe, reglementată de dispozițiile art.1488 Cod civil, norma legală enumeră: zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu, a unei construcții sau la edificarea unei alte lucrări date în întreprindere.
Enumerarea prevăzută de textul de lege nu este, însă, una restrictivă, limitativă, astfel cum, în mod neîntemeiat, a interpretat instanța de fond, ci una exemplificativă, enumerativă, rezultată chiar din termenul folosit de legiuitor "alți lucrători";.
În niciun caz, însă, legiuitorul nu a făcut nicio distincție în ceea ce privește aceste categorii de meseriași, lucrători, în raport de forma lor de organizare, scopul legii fiind acela de a pune la îndemâna tuturor posibilitatea legală, pentru a-și putea recupera valoarea lucrării executate.
Astfel, calitatea de subantreprenor (sau antreprenor) este dată nu de forma de organizare a lucrătorilor, specialiștilor sau meseriașilor folosiți la edificarea construcției, întrucât chiar și un meseriaș este, în sens larg, tot un antreprenor. Un contract de întreprindere de construcții (contract de antrepriză sau subantrepriză) poate fi încheiat de un meseriaș individual, dar și de o echipă de lucrători sau, într-o formă mai evoluată, de o asociație de meșteșugari, lucrători ori o societate de lucrători având diferite meserii sau diverse specializări în domeniile construcții de clădiri sau orice alte lucrări sau edificii.
Astfel de asocieri, sub diferite forme de organizare a lucrătorilor, nu influențează și nu schimbă natura juridică a contractului de întreprindere de construcție încheiat (contract de antrepriză sau subantrepriză), ce este determinată de obiectul prestațiilor reciproce ale cocontractanților, iar nu forma de organizare a acestora, de faptul că subantreprenorul este o persoană fizică individuală sau acestea sunt asociații sub diferite forme de organizare.
În plus, norma juridică trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice și nu de a exclude de la aplicarea ei o anumită categorie de subiecte de drept, în mod arbitrar, discriminatoriu, fără a exista un criteriu concret, obiectiv și legitim sau de a face distincție între persoanele titulare ale dreptului la acțiune, în raport de forma de organizare juridică.
De asemenea, în aplicarea normei legale invocate, trebuie avute în vedere dinamica și complexitatea relațiilor economico-sociale prezente, evoluția acestora, în raport de perioada în care au fost edictate dispozițiile Codului civil din anul 1864, în care nu există distincția între persoana fizică și cea juridică.
Prin urmare, pentru considerentele reținute, Curtea a constatat că există identitate între persoana apelantei reclamante SC POLYSTART IMPEX SRL și titulara dreptului în raportul juridic litigios, acesta putând reclama, pe calea acțiunii directe, reglementată de art.1488 Cod civil, plata contravalorii lucrării executate, de la intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, beneficiara acesteia, în temeiul contractelor de subantrepriză nr.3662 și nr.3663 încheiate, la data de 1 octombrie 2007, cu SC ARGECOM SA, antreprenor general.
În condițiile în care, în speță, Curtea a reținut că apelanta reclamantă SC POLYSTART IMPEX SRL are calitate procesuală activă, dispozițiile art.1488 Cod civil fiindu-i aplicabile, Curtea a constatat că, în mod greșit, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.36 Noul Cod de procedură civilă, respingând acțiunea pe această excepție.
În plus, din examinarea cererii introductive, Curtea a reținut că la fila nr.5, apelanta reclamantă SC POLYSTART IMPEX SRL a precizat temeiul în drept al cererii ca fiind dispozițiile art.1488 Cod civil, pentru ca, în cuprinsul acestei cereri, să invoce și dispozițiile art.493 Cod civil.
În acest context, Curtea a considerat că instanța de fond trebuia să pună în discuția părților și să lămurească temeiul de drept al acțiunii formulate de apelanta reclamantă SC POLYSTART IMPEX SRL.
În consecință, având în vedere considerentele expuse și textele de lege invocate, Curtea a constatat că apelul este fondat și, în temeiul art.480 alin.3 teza a II-a Noul Cod de procedură civilă, l-a admis, a anulat sentința și, reținând că, prin cererea de apel, apelanta reclamantă SC POLYSTART IMPEX SRL a solicitat aceasta, a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță ( decizia nr. 79 din data de 19.02.2014 pronunțată în dosarul nr. 10779/63/2013).
| ← Hotărârea adunării creditorilor de numire a unui lichidator,... | Procedura Insolvenţei Creanţa rezultată din contractul... → |
|---|
