încetarea măsurii de protecţie socială a plasamentului în regim de urgenţă. Condiţii. Oportunitatea integrării copilului în familia extinsă
| Comentarii |
|
Legea nr. 272/2004, art. 4 lit. c), art. 68 alin. (2)
Potrivit dispoziţiei înscrise în art. 68 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, în cazul în care împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie socială dispuse de comisia pentru protecţia copilului său de instanţa judecătorească s-au modificat,
D.G.A.S.P.C. - este obligată să sesizeze comisia sau instanţa în vederea modificării au încetării măsurii.
Plasamentul în regim de urgenţă constituie o măsură de protecţie ce se dispune pentru o perioadă determinată, înăuntrul căreia Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului are îndatorirea să identifice toate posibilităţile de ocrotire a minorului, inclusiv oportunitatea integrării sale în familia extinsă, în condiţiile în care se identifică un membru al familiei care să îşi exprime disponibilitatea în acest sens şi care prezintă condiţiile materiale şi morale adecvate.
Decizia civilă nr. 307 din 18 iunie 2010
Prin sentinţa civilă nr. 365 din 17.03.2010 pronunţată de Tribunalul Vaslui s-a admis cererea formulată de D.G.A.S.P.C. - Vaslui în contradictoriu cu pârâţii M.M. şi P.F., s-a dispus înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă luată pentru minora P.A.-M., cu plasamentul acesteia la asistentul maternal profesionist S.D., s-a dispus ca drepturile şi obligaţiile părinteşti să fie exercitate, respectiv îndeplinite, de asistentul maternal profesionist.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că mama a părăsit copilul la vârsta de doi ani, acesta rămânând în grija tatălui şi a bunicii paterne. Tatăl locuieşte la domiciliul mamei sale, P.F., din Vaslui, unde sunt condiţii materiale corespunzătoare, însă este diagnosticat cu tulburare schizo-afectivă şi etilism cronic, fiind în evidenţa secţiei de psihiatrie, cu numeroase internări. Potrivit medicului specialist, starea de sănătate a tatălui agravată de consumul de băuturi alcoolice poate avea consecinţe majore asupra evoluţiei copilului. Bunica paternă a declarat că fiul său nu urmează întotdeauna tratamentul prescris şi că nu îl poate opri ca acesta să ia minora să-l însoţească în oraş sau în localurile pe care le frecventează.
Din referatul de anchetă psihosocială a rezultat că minora a fost identificată fară supraveghere în mun. Vaslui, în mai multe rânduri, departe de casă, fară să se cunoască împrejurările care au condus la această situaţie. Din acest motiv, s-a început monitorizarea minorei dc către reprezentanţii
D.G.A.S.P. Vaslui, concepându-se un plan de reabilitare şi recuperare socială ale cărei obiective nu au putut fi atinse din cauza tatălui care nu a dovedit că prezintă responsabilitate parentală şi garanţii morale pentru a se ocupa de îngrijirea minorei.
In consecinţă, probele administrate atestă faptul că motivele care au stat la baza instituirii plasamentului în regim de urgenţă pentru copil subzistă încă, tatăl nefacând dovada că a depus eforturi pentru a-şi remedia comportamentul, că înţelege care îi sunt responsabilităţile parentale şi că oferă garanţii morale pentru un mediu familial securizat şi armonios, astfel încât minora să-i fie redată pentru creştere şi educare.
Faţă de această situaţie, instanţa a constatat că minora se află în continuare în dificultate, motiv pentru care se impune ca măsura de protecţie specială să fie menţinută pentru protejarea interesului superior al acestuia.
împotriva acestei sentinţe a formulat recurs intimatul P.F., tatăl minorei, care a invocat starea sa precară de sănătate şi imposibilitatea de a se ocupa de minoră, arătând însă că doreşte ca aceasta să fie lăsată în plasament la bunica paternă, care s-a ocupat tot timpul de ea corespunzător, fiind în interesul copilului să rămână în sânul familiei.
Verificând actele şi lucrările dosarului raportat la motivele de recurs formulate şi la dispoziţiile legale incidente în cauză curtea de apel a constatat că minora a fost părăsită de mamă la vârsta de doi ani, rămânând în grija tatălui şi a bunicii paterne. Instanţa a constatat că tatăl, P.F. locu
ieşte la domiciliul mamei sale P.F. din Vaslui, unde sunt condiţii materiale corespunzătoare. Deşi iniţial bunica paternă a declarat că doreşte să-şi asume responsabilitatea creşterii fetiţei, ulterior a declarat că nu poate asigura securitatea copilului în faţa tulburărilor de comportament ale fiului său manifestate pe fondul consumului cronic de alcool.
Probele administrate în faţa instanţei de recurs relevă faptul că motivele care au stat la baza instituirii plasamentului în regim de urgenţă s-au schimbat, în sensul că bunica paternă a făcut dovada că, în prezent, fiul său s-a mutat în apartamentul său şi că, în aceste condiţii, îşi poate asuma responsabilitatea creşterii şi educării fetiţei, de care, de altfel, s-a ocupat de când a fost părăsită de mamă, că oferă garanţiile morale unui mediu familial securizat şi armonios, astfel încât aceasta să se simtă pe deplin ocrotită.
Potrivit dispoziţiei înscrise în art. 68 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, în cazul în care împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie socială dispuse de comisia pentru protecţia copilului ori de instanţa judecătorească s-au modificat, D.G.A.S.P.C. - este obligată să sesizeze comisia sau instanţa în vederea modificării au încetării măsurii.
Plasamentul în regim de urgenţă constituie o măsură de protecţie ce se dispune pentru o perioadă determinată, înăuntrul căreia D.A.S.P.C. are îndatorirea să identifice toate posibilităţile de ocrotire a minorului, inclusiv oportunitatea integrării sale în familia extinsă, în condiţiile în care se identifică un membru al familiei care să îşi exprime disponibilitatea în acest sens şi care prezintă condiţiile materiale şi morale adecvate.
Noţiunea de „familie extinsă” este definită de art. 4 lit. c) din Legea nr. 272/2004, aceasta cuprinzând copilul, părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv, instanţa identificând ca persoană din familia extinsă în sensul legii, pe bunica paternă care şi-a exprimat disponibilitatea de a primi în îngrijire minora, de a-i asigura o creştere corespunzătoare şi de a-i oferi un grad mai ridicat de stabilitate, ceea ce este în interesul copilului.
In consecinţă, date fiind considerentele expuse şi raportat la dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., curtea a admis recursul formulat de P.F., a modificat în parte sentinţa judecătoriei, în sensul că a admis în parte acţiunea civilă promovată de D.G.A.S.P.C. - Vaslui, a dispus înlocuirea măsurii de protecţie specială a plasamentului în regim de urgenţă a minorei cu măsura plasamentului la bunica-paternă, urmând ca obligaţiile părinteşti să fie exercitate de aceasta.
| ← Acţiune în menţinerea măsurii de plasament şi desemnarea... | Acţiune în contrafacere. Ordonanţă preşedinţială.... → |
|---|
