Insolvenţă . Antrenare răspundere. Excepţia de nelegalitate.
| Comentarii |
|
Tribunalul GALAŢI Sentinţă civilă nr. 678 din data de 13.10.2015
Cuprins pe materii: Insolvență . Antrenare răspundere. Excepția de nelegalitate.
Art.138 lit. a, c, d și e din Legea 85/2006
Art.139 din Legea 85/2006
Judecătorul sindic a constatat că, organele de conducere a S.C. P.F. S.R.L. nu au făcut dovada existenței reale a disponibilităților bănești din casierie și cont și nu au predat lichidatorului judiciar stocurile sau înscrisurile prin care se justifică inexistența acestora, se instituie o prezumție juris tantum că administratorul le-a folosit și le folosește în continuare în interes propriu.
Instanța de control a stabilit că, procedura insolvenței debitoarei a fost deschisă la data de 5 iunie 2005 prin sentința nr. 292 iar cererea având ca obiect antrenarea răspunderii juridice patrimoniale, în temeiul art.138 alin.1 lit. a,c,d,e din Legea nr. 85/2006 a fost formulată la data de 22 aprilie 2014 după împlinirea termenului de prescripție de 5 ani prevăzut de dispozițiile legale.
Secția II civilă, înch. civ. nr.678 din 13.10.2015
Prin cererea înregistrată, lichidatorul judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL, al debitoarei SC P. F. SRL Galați a chemat în judecată pe pârâtul U. P., solicitând antrenarea răspunderii potrivit art. 138 lit. a,c,d și e din Legea 85/2006.
Astfel, prin sentința civilă nr. 678/13.10.2015 a Tribunalului Galați, s-a respins excepția nelegalității înscrisurilor ca inadmisibilă, a fost admisă cererea de antrenare a răspunderii și obligat pârâtul să suporte pasivul societății lichidate în cuantum de 300508,94 de lei.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a constatat că, înscrisurile a căror nelegalitate se solicită a fi stabilită, reprezintă acte emise de organele fiscale competente în exercitarea acțiunilor de executare silită, respectiv un răspuns al Primăriei Galați din care rezultă care sunt bunurile cu care debitoarea figurează înscrisă în evidențele acesteia, iar analizarea nelegalității actelor administrative indicate nu prezintă interes pentru soluționarea fondului cauzei.
De asemenea, cu privire la fond judecătorul sindic a arătat că, conform balanței de verificare la 30.06.2004, în contabilitatea debitoarei figurau stocuri în valoare de 172.876 lei și disponibilități bănești în valoare de 3.714 lei iar organele de conducere ale societății nu au făcut dovada existenței reale a disponibilităților bănești din casierie și cont și nu au predat lichidatorului judiciar stocurile sau înscrisurile prin care se justifică inexistența acestora, se instituie o prezumție juris tantum că administratorul le-a folosit și le folosește în continuare în interes propriu.
Totodată, nu au fost puse la dispoziția lichidatorului judiciar documentele necesare recuperării creanțelor și nici explicații pentru lipsa demersurilor de recuperare sau a existenței reale a disponibilităților bănești din casierie și/sau cont iar neefectuarea niciunui demers de către pârât pentru recuperarea creanțelor a condus la prescrierea dreptului material la acțiune, în final în cauză fiind incidente dispozițiile înscrise la art. 138 alin. 1 lit. a din lege.
Tot din probele administrate în dosar, a rezultat săvârșirea de către administrator a faptei prevăzute de art.138 lit. d din Legea nr. 85/2006, deoarece prin nepredarea documentelor contabile către lichidator se dovedește îndeplinirea precară a îndatoririlor legale prevăzute de art.73 din Legea nr. 31/1990, fiind dovedită culpa sa în acest fel. De asemenea, referitor la săvârșirea de către parat a faptei prevăzută de dispozițiile art.138 lit.";e"; din Legea nr.85/2006, judec. sindic a reținut că, nepredarea autoturismelor a generat prezumția că, au fost ascunse și folosite de către acesta, prezumție ce nu a fost răsturnată prin mijloace de probă administrate în cauză.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs pârâtul, invocând tardivitatea formulări cererii întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr. 85/2006.
Instanța de control a constatat că, acțiunea în antrenare răspundere juridică patrimonială poate fi formulată în termen de 5 ani de la data deschiderii procedurii insolvenței debitoarei (3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență + 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii).
În speță, procedura insolvenței societății debitoare a fost deschisă la data de 5 iunie 2005 prin sentința nr. 292, așa cum a precizat și creditorul în cererea de chemare în judecată, iar cererea având ca obiect antrenarea răspunderii juridice patrimoniale a pârâtului, în temeiul art.138 alin.1 lit. a,c,d,e din Legea nr. 85/2006 a fost formulată la data de 22 aprilie 2014 după împlinirea termenului de prescripție de 5 ani prevăzut de dispozițiile legale mai sus citate.
Pentru toate aceste motive, instanța de control a admis recursul și a modificat în parte sentința recurată, în sensul că a respins acțiunea în antrenare răspundere patrimonială, ca fiind prescrisă și a menținut dispoziția referitoare la excepția de nelegalitate.
| ← Insolvenţă . Contestaţie tabel definitiv. Cerere nouă în recurs. | Îndeplinirea condiţiilor pentru vânzarea-cumpărarea... → |
|---|
