Legea nr. 10/2001. teren susceptibil de restituire în natură. Condiţii. Spaţii verzi. Spaţii care deservesc alte clădiri
| Comentarii |
|
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 282/A din 27 octombrie 2008
Prin sentinţa civilă nr. 584 din 6.09.2007 a Tribunalului Cluj a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele B.O. şi B.V.A. împotriva pârâtei Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 Cluj-Napoca, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin aceeaşi sentinţă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată faţă de pârâtul Municipiul Cluj-Napoca, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că, prin dispoziţia nr. 2106/2006 emisă de pârâtul de rândul 1 s-a respins cererea de restituire în natură a terenului situat în Cluj Napoca, Str. C. în favoarea reclamanţilor propunându-se acordarea în favoarea reclamanţilor de despăgubiri în condiţiile prevăzute de Titlul VII al Legii 247/2005 având în vedere despăgubirile primite la expropriere pentru întreg imobilul expropriat situat in Cluj-Napoca, Str. C., cu motivarea că terenul este situat în zonă sistematizată, fiind realizate obiectivele pentru care s-a dispus exproprierea.
Terenul pentru care reclamanţii solicită restituirea în natură situat în Cluj-Napoca Str. C. înscris iniţial in CF 19790 nr. top. 21629 a trecut in proprietatea Statului Roman în temeiul Decretului de expropriere 490/1970 -terenul în suprafaţă de 210 mp, în temeiul decretului de expropriere 363/1978 terenul în suprafaţă de 790 mp şi în temeiul deciziei 315/1976 terenul în suprafaţă de 72 mp. Construcţia existentă pe teren a fost preluată şi ea în temeiul celui de al doilea decret de expropriere mai sus menţionat si demolată în întregime .
Din raportul de expertiză întocmit in cauza a rezultat că din imobilul teren înscris în CF 19790 Cluj-Napoca şi care iniţial avea numărul topografic 21629 se poate restitui o suprafaţă de 1000 mp libera de construcţii, servituţi legale sau alte amenajări de utilitate publica. Din acelaşi raport de expertiza a rezultat că din suprafaţa de 1000 mp o suprafaţă totală de 71,15 mp este ocupată de 3 trotuare, o altă suprafaţă de 196,47 mp este ocupata de o porţiune din Aleea P.,o suprafaţă de 23,76 mp este ocupată de o parcare. Restul suprafeţei neocupate de trotuare, alei, parcări este teren liber înierbat. Aleile si trotuarele sus menţionate nu au fost definitivate nici până în prezent nefiind asfaltate. Parcarea sus indicată pare amenajată având bordura de piatră si fiind la standardele locale. Accesul la blocul C10 de pe Str. C. se poate realiza si prin alta parte in ipoteza restituirii suprafeţei de 1000 mp .
Conform art. 11 alin. 3 si 4 din Legea 10/2001, în cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parţial, persoana îndreptăţită poate obţine restituirea în natura a părţii de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcţii noi, autorizate, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispoziţiile art. 10 alin. (3), (4), (5) şi (6) se vor aplica în mod corespunzător. În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa funcţional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
Raportat la starea de fapt mai sus expusă, pentru terenul solicitat de reclamanţi sunt incidente dispoziţiile legale mai sus menţionate. Din raportul de expertiză rezultă că imobilul teren nu este afectat de construcţii noi sau de servituţi legale, impunându-se a se analiza daca raportat la situaţia din teren expusă în raportul de expertiză terenul nu este afectat de amenajări de utilitate publica ale localităţii sau nu este ocupat funcţional de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea .
Aşa cum s-a arătat mai sus, destinaţia terenului de 1000 mp este trotuare alei, parcare, teren înierbat respectiv spaţiu verde. Acest spaţiu verde nu alcătuieşte o singură unitate ci este întretăiat de trotuare la sud de Aleea P.,respectiv situat intre trotuar si strada C. la nord de Aleea P. Această ultimă zonă înierbată este situată între strada C. si Aleea P., iar restul spaţiului verde este situat la sud de aceeaşi Alee P. într-o zonă in care exista blocuri de locuit. Strada. C. reprezintă şi ea o alee de acces pe care si in jurul căreia sunt edificate blocuri de locuit .
Raportat la această stare de fapt tribunalul a apreciat ca suprafaţa de 1000 mp este afectată de amenajări de utilitate publică respectiv de trotuare, alei, parcări si spaţiu verde situat in jurul blocurilor de locuit si ca aceste amenajări fac parte funcţional din lucrările pentru care s-a dispus exproprierea puţindu-se concluziona că terenul este ocupat funcţional de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea.
Astfel realizarea unor blocuri de locuit -scopul exproprierii din speţă -presupune si realizarea unor caii de acces-trotuare, alei a unor parcări care servesc si ele unei nevoi a comunitarii, dar şi amenajarea unor spatii verzi Existenta acestor spatii verzi care însumează in total suprafaţa de 708,62 mp este vitală mai ales în localităţile urbane unde numărul locuitorilor dar si gradul de poluare este ridicat, existenta acestor spatii verzi răspunzând unei nevoi si utilităţi publice, aceea de a asigura o calitate a vieţii locuitorilor din oraşe, reducerea acestor spaţii care oricum nu sunt numeroase afectând grav aceasta calitate. In speţă, aceste spatii verzi sunt amplasate în jurul blocurilor de locuit existente atât pe Str. C., cât si in zona Aleii P. reprezentând astfel amenajări de utilitate publica ale localităţii. In ce priveşte
trotuarele si Aleea P., chiar daca ele sunt neasfaltate ele răspund unei utilităţi publice starea lor precară neînlăturând această utilitate. Parcarea indicata in raportul de expertiza este amenajata conform standardelor locale ocupa o suprafaţă minima corespunzând nevoilor locatarilor din blocurile din zonă. In sensul celor mai sus menţionate sunt si dispoziţiile art. 10.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii 10/201 cuprinse in HG 250/2007 conform cărora sintagma amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale are în vedere acele suprafeţe de teren afectate unei utilităţi publice, respectiv suprafeţele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunităţii, şi anume căi de comunicaţie (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spaţii verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi altele.
În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001, instanţa a reţinut că această pârâtă nu are calitatea de unitate deţinătoare, iar conform art.21 alin.4 şi art.32 din Legea nr.10/2001, nu are competentă în soluţionarea notificării prin emiterea unei dispoziţii.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel în termenul legal reclamantele B.O. şi B.V.A., solicitând schimbarea sentinţei atacate, în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.
Reclamantele au criticat sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate şi au arătat că sentinţa este contrară probatoriului administrat în cauză. Astfel, contrar evidenţei şi stării de fapt reale constatate de expert, instanţa a reţinut, în considerente, aspecte ce nu au făcut obiectul expertizei şi pe care le-a interpretat în sensul opţiunii de a nu se retroceda terenul.
Soluţia de restituire în natură trebuia aplicată în mod prioritar în raport de disp. Legii nr.10/2001, având în vedere faptul că expertul a constatat că terenul este liber din punct de vedere al construcţiilor şi amenajărilor.
Interpretarea dată de instanţa de fond, anume aceea că terenul în litigiu se află în vecinătatea blocurilor de locuit şi că serveşte exploatării acestora, este incorectă, atâta vreme cât terenul este neamenajat şi neafectat de utilităţi. Retrocedarea lui se impunea cu atât mai mult cu cât, după demolarea construcţiei ce a fost proprietatea lor configuraţia terenului revendicat nu a fost schimbată, nu a fost ocupat cu nici un fel de construcţii şi în prezent se învecinează pe latura sudică cu un alt imobil casă şi grădină ce nu au fost demolate, cu toate că, şi pentru acest mobil există decret de expropriere.
Instanţa a făcut o greşită aplicare a disp.art.11 din Legea nr.10/2001, deoarece prin probele administrate s-a constatat existenţa unei suprafeţe de teren libere din suprafaţa expropriată, astfel că instanţa trebuia să dispună retrocedarea acesteia în
natură. Restituirea acestei suprafeţe de teren se impunea chiar dacă pentru blocurile învecinate însemna sacrificarea unor „elemente de confort” care deservesc
construcţiile realizate, deoarece în primul rând trebuia să se urmărească repararea unei nedreptăţi.
Prin întâmpinarea depusă, Primarul mun. Cluj-Napoca s-a opus admiterii apelului, arătând că terenul expropriat de la antecesorii reclamantelor nu se poate restitui în natură, fiind afectat de construcţii şi utilităţi.
Împrejurarea că din anul 2001 şi până în prezent pe acest amplasament nu sau executat lucrări de utilitate publică nu poate fi reţinută ca o argumentare judicioasă. Întrucât o asemenea investiţie nu putea fi făcută, terenul în litigiu fiind revendicat.
În ce priveşte capătul de cerere privind acordarea în compensare a unui alt teren, intimatul a arătat că nu există în patrimoniul Consiliului Local suprafeţe de teren care ar putea fi atribuite în compensare.
Prin completarea la întâmpinare, Primarul mun. Cluj-Napoca a arătat că din întreg probatoriul administrat în cauză, inclusiv raportul de expertiză, s-a stabilit că suprafaţa de 1000 mp este afectată de amenajări de utilitate publică, trotuare,alei, parcări şi spaţiu verde amenajat, prevăzute ca atare în planul de urbanism, astfel că în mod corect s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.
Această măsură se impune şi raportat la disp. OUG nr.195/2005, privind protecţia mediului, act normativ care prevede că, schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora, cât şi la disp. OG nr.43/1997 privind regimul drumurilor, care prevede că, fac parte din elementele infrastructurii lucrările de consolidare, protecţie, apărare, precum şi suprafeţele de teren situate de o parte şi de cealaltă a drumului care formează zona de siguranţă în limitele prevăzute de ordonanţă.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate, curtea apreciază apelul întemeiat în parte şi, în consecinţă, în baza art.296 alin.1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în modul arătat pentru următoarele considerente:
Prin decretele de expropriere nr.490/1970, 363/1978 şi decizia nr.315/1976, imobilul situat în Cluj-Napoca, Str. C. nr.63 înscris iniţial în CF 19790 Cluj, nr. top 21629, casă din cărămidă, acoperită cu ţiglă cu 1 cameră, 1 bucătărie, curte şi grădină în suprafaţă de 1000 mp, proprietatea antecesorilor reclamantelor, B.G. şi soţia născ.
C.N., a fost trecut în proprietatea Statului Român.
Prim dispoziţia nr.2106/19 iunie 2006 emisă de Primarul mun. Cluj-Napoca s-a dispus în art.1 respingerea cererii de restituire în natură a terenului situat în Cluj-Napoca, Str. C. nr.63, cu motivarea că terenul este situat în zonă sistematizată, iar în
art.2 s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv - Titltul VII din Legea nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere pentru imobilul expropriat.
Conform art.11 alin.3 şi 4 din Legea nr.10/2001, în cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parţial, persoana îndreptăţită poate obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcţii noi, autorizate, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză de expert Chiriac Gheorghe s-a concluzionat că terenul în litigiu este ocupat doar parţial de un trotuar care permite accesul la blocul C 10 din Aleea P.nr.14, două trotuare care mărginesc o porţiune din Aleea P.şi o porţiune de parcare limitată de o bordură din piatră.
Prin suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în apel, expertul, în raport de noile obiective stabilite de instanţă, a concluzionat că suprafaţa de 515 mp cuprinsă între casa proprietate particulară, bloc şi drumul de acces pentru maşini, este liberă şi nu este afectată de amenajări.
În consecinţă, curtea apreciază că această suprafaţă de teren poate fi restituită în natură reclamantelor, motiv pentru care va schimba în parte sentinţa pronunţată, în sensul că va admite în parte acţiunea formulată de reclamante şi, în consecinţă, va anula art.1 al dispoziţiei nr.2106/19 iunie 2006 emisă de pârât şi va dispune restituirea în natură a suprafeţei de 515 mp teren, conform suplimentului la raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză.
Restul suprafeţei de teren nu poate fi restituită în natură, pentru că, porţiunea de teren cuprinsă între Aleea P. şi strada C. face parte din ampriza drumului, iar cea cuprinsă între Aleea P. şi trotuar este destinată accesului pietonal şi auto, spaţii verzi, utilităţi care răspund nevoilor locatarilor care locuiesc în blocurile din zonă.
Instanţa va menţine disp.art.2 din Dispoziţia 2106/19 iunie 2006 emisă de pârât cu privire la acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale Titllul VII din Legea nr. 247/2005. Desigur că la aplicarea acestui articol se va avea în vedere modificarea art.1 al dispoziţiei, în sensul atribuirii în natură a suprafeţei de 515 mp din totalul de 1000 mp al suprafeţei expropriate.
Dispoziţiile instanţei privind respingerea cererii de chemare în judecată faţă de pârâta Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 Cluj-Napoca ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, va fi menţinută pentru considerentele reţinute de instanţa de fond.
| ← Drept procesual civil. Autoritate de lucru judecat. Condiţii.... | Legea nr. 10/2001. teren afectat de servitute înscrisă în... → |
|---|
