Legea nr. 10/2001. Terenuri supuse incidenţei acestei legi

Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 311/A din 14 noiembrie2008

Prin sentinţa civilă nr. 97 din 29.02.2008 pronunţată de Tribunalul Cluj s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii M.Z. şi M.A. şi de reclamantul C.M., în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, având ca obiect anularea parţială a dispoziţiei nr. 6293/19.06.2007 şi restituirea în natură a cotei părţi de 2/6 din terenul situat în Cluj-Napoca, str. C., înscris în CF nr. 18085 Cluj, cu nr. top 11735.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei faptul că potrivit copiei CF 18085 Cluj, imobilul cu nr. top 11735 , situat in Cluj-Napoca str. C., a fost format din: corpul 1 - casa din lemn si cărămida ; corpul 2 -casa din piatra si beton; teren în suprafaţă de 165 stj.p .

Sub B 8 si 9 a fost înscris dreptul de proprietate al numiţilor P.G. si soţia născută G.E., asupra cotei părţi de 1/2 din imobil .

Prin actul sub semnătură privată din 5 iulie 1971 intitulat „contract de vânzare cumpărare provizoriu ” numiţii P.G. si P.E., născută G. au vândut numiţilor C.M., C.I., M.Z. şi M.V. cota parte de 2/6 din imobilul înscris in CF 18085 u nr. top 11735 , cu menţiunea că, deşi în CF figurau 4 corpuri de clădire, ceea ce s-a vândut şi care era bine determinat pe teren a fost corpul 1 de clădire, care consta într-o casă din lemn, acoperită cu ţiglă, cu 3 camere si o bucătarie .

Prin încheierea CF nr.2580/15.03.1985 , în baza sentinţei civile nr. 538/1985 a Judecătoriei Cluj-Napoca , s-a înscris în CF dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra cotei părţi de 2/6 din construcţia de sub A1, precum şi dreptul de proprietate al Statului Roman asupra cotei părţi de 2/6 din teren, echivalenta cu 198 mp, în baza dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 . De asemenea, s-a înscris dreptul de folosinţă al reclamanţilor pe durata existentei construcţiei asupra cotei părţi de 42/594 din teren.

Prin Decretul nr. 12/1987 reclamanţilor li s-a expropriat construcţia în suprafaţă de 81,40 situată în Cluj-Napoca, str. C., fără ca în anexa decretului să se menţioneze şi vreo suprafaţă de teren .

La solicitarea reclamanţilor a fost audiata martora T.C.S., care a declarat că P.G. si P.E. au fost bunicii săi şi ştie că aceştia au vândut imobilul format din casă şi curte reclamanţilor .

Prin notificarea înregistrată reclamanţii M.Z. si M.A., identică în CF cu M.V. , au solicitat restituirea in natura a imobilului înscris în CF 18085, expropriat prin Decretul nr. 12/1987 .

Prin notificarea înregistrată sub nr. 59/15.01.2002 reclamanta C.M. a solicitat despăgubiri pentru imobilul înscris în CF 18085 .

Prin dispoziţia nr. 6293 /19.06.2007 a Primarului municipiului Cluj-Napoca au fost respinse notificările pentru terenul revendicat, pe considerentul că la momentul exproprierii reclamanţii nu îl deţineau în proprietate, fiind preluat anterior exproprierii, de la vânzătorii cotei părţi de 2/6 din construcţie. Prin aceeaşi dispoziţie s-a propus acordarea de despăgubiri pentru construcţia expropriată.

Potrivit art. 11 alin.1 si 3 din Legea nr. 10/2001 imobilele expropriate şi ale căror construcţii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natura persoanelor îndreptăţite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. În cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parţial, persoana îndreptăţită poate obţine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, pentru cea ocupată de construcţii noi, autorizate, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publica ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.

Faţă de probatoriul administrat, instanţa consideră că reclamanţii au făcut dovada dreptului de proprietate asupra construcţiei situată în Cluj-Napoca str. C., însă nu au reuşit sa probeze calitatea de proprietari asupra terenului situate la aceeaşi adresă .

Astfel, din contractul de vânzare cumpărare menţionat mai sus rezultă cu evidenţă că reclamanţii au cumpărat doar construcţia înscrisă în CF 18085 Cluj, fără teren, iar la data încheierii actului nu erau in vigoare dispoziţiile art.30 din Legea nr.58/1974, care prevedeau ca in cazul înstrăinării construcţiilor, terenul aferent acestor construcţii trece în proprietatea statului, pentru a se putea justifica nemenţionarea terenului ca obiect al contractului de vânzare cumpărare .

Totodată, aşa cum rezultă din anexa decretul de expropriere, reclamanţilor li sa preluat de către stat doar construcţia situată în Cluj-Napoca str. C., nu şi terenul .

Pe de alta parte, chiar dacă acest contract ar fi avut ca obiect si terenul, potrivit art.8 alin.1 din Legea nr. 10/2001 nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.

18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art. 36 alin.3 din Legea nr.18/1991 terenurile atribuite în folosinţa pe durata existentei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localităţilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.

Astfel, în condiţiile în care reclamanţii susţin ca terenul le-a fost preluat de stat în baza dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 , aceştia trebuiau sa se adreseze comisiei locale pentru aplicarea Legii nr.18/1991, terenul neintrând sub incidenţa Legii nr. 10/2001. De altfel, reclamanta C.M. a şi făcut acest lucru, obţinând ordinul nr. 601/28.08.2001 al Prefectului judeţului Cluj prin care i s-a atribuit în proprietate suprafaţa de 66 mp din terenul înscris în CF 18085 cu nr. top 11735 .

Faţă de cele ce preced, instanţa consideră că dispoziţia nr. 6293/2007 a Primarului municipiului Cluj-Napoca este legală şi temeinică, respingând astfel acţiunea reclamanţilor ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamanţii considerând-o nelegală şi solicitând schimbarea acesteia în sensul admiterii plângerii şi restituirii în natură a imobilului teren ce face obiectul notificării.

În motivele de recurs se arată că sentinţa a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, întrucât imobilului teren trecut în proprietatea Statului în baza dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 îi sunt aplicabile dispoziţiile legii reparatorii fiind un teren intravilan liber de orice construcţie şi care se află în stăpânirea pârâtului.

Prin întâmpinare Primarul municipiului Cluj-Napoca a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În şedinţa publică din 27.06.2008, instanţa, din oficiu, a recalificat natura juridică a căii de atac din recurs în apel, avându-se în vedere dispoziţiile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, conform cărora decizia sau dispoziţia de soluţionare a notificării poate fi atacată la secţia civilă a tribunalului. Aliniatul 4 al aceluiaşi articol prevede că împotriva hotărârii pronunţate de tribunal se pot exercita căile de atac prevăzute de lege. Conform art. 282 alin. 2 C. proc. civ., hotărârile date în primă instanţă de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.

Apelul este întemeiat în parte.

Reclamanţii au încheiat în anul 1971 un contract de vânzare cumpărare „provizoriu” cu proprietarii tabulari ai imobilului înscris în CF nr. 18085, P.G. şi P.E., prin care au dobândit cota de 2/6 parte din acest imobil. Contractul nefiind încheiat în formă autentică, reclamanţii au promovat acţiune în prestaţie tabulară, iar în baza sentinţei civile nr. 528/1995 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi-au întabulat dreptul de proprietate în Cartea Funciară sub nr. B 22-24, C.M. asupra cotei de 1/6 parte şi M.Z. şi soţia M.V. asupra cotei de 2/6 parte. Potrivit art. 30 din Legea nr. 58/1974 asupra cotei de teren de 2/6 parte echivalentă cu 198 mp. s-a întabulat dreptul de proprietate al Statului Român.

Prima instanţă a apreciat greşit că obiectul contractului de vânzare cumpărare l-au constituit doar construcţiile, deşi în contract se menţionează că se vinde cota de 2/6 parte din imobil, ce era format din construcţii şi 594 mp. teren.

Faţă de această situaţie se poate aprecia că imobilul a fost preluat abuziv din proprietatea reclamanţilor, terenul prin efectul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, iar construcţiile prin expropriere în baza Decretului nr. 12/1987.

Terenul obiect al notificării este situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, iar faptul că în favoarea reclamantei C.M. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 66 mp., în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, nu poate primi semnificaţia că ar fi exclus de la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.

Din susţinerile reclamanţilor, precum şi din referatul întocmit în vederea soluţionării notificării, rezultă că, după expropriere, construcţiile au fost demolate. Aşa fiind, reclamanţii nu se aflau în situaţia prevăzută de art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 de a li se reconstitui proprietatea asupra terenului aferent locuinţei.

Analizând noţiunea preluării abuzive şi modurile de soluţionare a notificărilor în situaţia preluării terenurilor de către Stat în baza art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 58/1974, Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, art. 1.4 lit. C stipulează: în ipoteza în care ulterior înstrăinării construcţia proprietatea dobânditorului a fost preluată şi mai apoi demolată, acesta din urmă neavând dreptul de a obţine titlu de proprietate pentru terenul aferent construcţiei cumpărate, regimul juridic ala acestor categorii de terenuri rămâne supus incidenţei Legii nr. 10/2001 în favoarea persoanei îndreptăţite.

Emiterea Ordinului Prefectului pentru o suprafaţă de 66 mp. în favoarea reclamantei C.M. nu schimbă regimul juridic al terenului, iar dispoziţiile legilor adoptate în domeniul proprietăţii au ca finalitate reconstituirea dreptului de proprietate şi restituirea în natură atunci când este posibil, iar în caz contrar despăgubirea fostului proprietar. Se poate aprecia că dispoziţiile Legii nr. 10/2001 au şi un caracter de complinire în ceea ce priveşte drepturile foştilor proprietari, astfel că, instanţa apreciază că reclamanţii au făcut dovada îndreptăţirii lor la măsuri reparatorii

pentru imobilul teren şi construcţii situat în Cluj-Napoca, str. C., înscris în CF nr. 18085 Cluj-Napoca nr. top 11735.

Reclamanţii sunt îndreptăţiţi la obţinerea măsurilor reparatorii şi în privinţa terenului, însă instanţa apreciază că aceste măsuri vor putea fi acordate doar sub forma despăgubirilor, întrucât terenul se află într-o zonă sistematizată şi este destinat a deservi ansamblul de locuinţe ce s-a realizat după expropriere fiind afectat de alei pietonale şi auto.

Pentru considerentele expuse apelul urmează a fi admis în parte şi a se schimba sentinţa, în sensul admiterii în parte a plângerii formulate de reclamanţi împotriva dispoziţiei nr. 6293/19.06.2007 a Primarului municipiului Cluj-Napoca. Se va dispune acordarea în beneficiul reclamanţilor de măsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale cu privire la o suprafaţă de 32 mp. teren pentru reclamanta C.M. şi aferent suprafeţei de 98 mp teren pentru reclamanţii M.Z. şi M.A. împreună.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Legea nr. 10/2001. Terenuri supuse incidenţei acestei legi