Lipsa semnăturii pe cererea de apel atrage nulitatea căii de atac declarată – art 470 C.proc.civ.
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Decizie nr. 405/2015 din data de 01.04.2015
Lipsa semnăturii pe cererea de apel atrage nulitatea căii de atac declarată - art 470 C.proc.civ.
În condițiile în care, deși legal citați, cei doi apelanți, SD.N și ND.G, nu s-au prezentat pentru regularizarea cererii de apel, în sensul de a complinii lipsa semnăturii, urmează ca tribunalul să constate nulitatea apelului declarat de aceștia în condițiile art. 470 alin.3 C.pr.civ. raportat la art. 470 alin.1 lit.e C.pr.civ., acest din urmă text legal enumerând elementele obligatorii ale unei cereri de apel.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 405/2015
Ședința publică din 01 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE GR
Judecător NB
Grefier LGCI
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanții SD.N, NG și de apelantul reclamant SD.G împotriva sentinței civile nr.1798 din 20.11.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. … și în contradictoriu cu intimatele pârâte SC CE O SA și SDM Tg-Jiu, având ca obiect daune cominatorii.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant SD.G și consilier juridic BV pentru intimatele pârâte SC CE O SA și SDM Tg-Jiu, lipsă fiind apelanții SD.N și NG.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pentru acest termen de judecată nu s-au prezentat apelanții SD.N și NG în vederea semnării apelului.
Tribunalul pune în discuție excepția nulității apelurilor declarate de apelanții SD.N și ND.G.
Apelantul reclamant SD.G a solicitat admiterea excepției.
Consilier juridic BV pentru intimatele pârâte SC CE O SA și SDM Tg-Jiu a solicitat admiterea excepției.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, constatând apelul în stare de judecată s-a acordat cuvântul:
Apelantul reclamant SD.G a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii și acordarea despăgubirilor, depunând la dosar concluzii scrise.
Consilier juridic BV pentru intimatele pârâte SC CE O SA și SDM Tg-Jiu a solicitat respingerea apelului, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, arătând că nu s-a făcut dovada unui prejudiciu, în condițiile în care între părți au avut loc doar negocieri cu privire la o viitoare înstrăinare a terenurilor.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr.1798 din 20.11.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …. a fost respinsă cererea formulată de reclamantul SD.G, cu domiciliul în …., în contradictoriu cu pârâtele S.C CE OS.A., cu sediul în …. și SDM Târgu Jiu, cu sediul în ..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 09.07.2014, reclamantul SD.G a chemat în judecată pârâtele S.C. CEO S.A. și SDM Târgu Jiu, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii în cuantum de 1.000 lei pe zi de întârziere, până la finalizarea procedurii de despăgubiri cu privire la terenurile în suprafață de 15,7212 ha, situate pe teritoriul com. M, sat R., pe care se desfășoară activitate de exploatare.
De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că deține titlul de proprietate nr. 1337326/19.05.1997 pentru suprafața de 6,7212 ha și titlul de proprietate nr. 1519423/07.08.2012, pentru suprafața de 9 ha, terenuri agricole și forestiere, situate pe teritoriul com. M., sat R., terenuri pe care pârâtele au început exploatarea de circa 3 ani, fără a fi respectată procedura prevăzută de legea exproprierii, respectiv despăgubirea prealabilă, în acest moment suprafața mai sus menționată fiind excavată în proporție de 80 %.
A mai arătat reclamantul că în cursul anului 2013, respectiv luna iunie, la insistențele acestuia, pârâtele au demarat demersurile în sensul că au fost încheiate convenții preliminare, urmând ca apoi să se încheie actele în formă autentică, reclamantul urmând să fie despăgubit, însă din acel moment și până în prezent această procedură nu și-a găsit finalizarea, deși reclamantul a fost în nenumărate rânduri în audiență și a solicitat să se ia măsurile necesare.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1516 cod civil și 453 Cod procedură civilă.
Pârâta S.C.CEO S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că cererea reclamantului nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 1530 și următoarele Cod civil și anume existența unei neexecutări a unei obligații contractuale, dovedirea culpei sau vinovăției debitorului în neexecutarea obligațiilor contractuale și existența unui prejudiciu.
Sub aspectul fondului cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1530 și următoarele Cod civil privind acordarea de daune interese, arătând că pentru suprafața de 6,7212 ha teren intravilan și extravilan, conform titlului de proprietate nr. 1337326/19.05.1997, documentația a fost aprobată de SDM Târgu Jiu, reclamantul fiind înștiințat să se prezinte la notariatul Public PO pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică și ridicarea sumelor de bani convenite prin convențiile încheiate, iar cu privire la suprafața de 9,023 ha teren forestier neînscris în amenajamentul silvic, conform titlului de proprietate nr. 1519423/07.08.2013, documentația nu a fost aprobată de SDM Târgu Jiu, întrucât acesta se află parțial în afara perimetrului de licență al U.M.C. R, în prezent CEO S.A., nefiind interesată de achiziționarea acestei suprafețe de teren.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Instanța a reținut că reclamantul a solicitat acordarea respectivelor daune, cu titlu sancționator, ca formă de constrângere la executarea în întregime a obligațiilor ce decurg din dispozițiile Legii 85/2003, constând în efectuarea activităților de acordare a despăgubirilor în modalitățile prevăzute de lege, respectiv vânzarea-cumpărarea terenurilor si, după caz, a construcțiilor situate pe acestea, la prețul convenit intre părți; schimbul de terenuri, însoțit de strămutarea proprietarului afectat si de reconstrucția clădirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiază de terenul eliberat, conform convenției încheiate între părți; închirierea terenului pe durata determinata, pe baza de contracte încheiate intre părți; exproprierea pentru cauza de utilitate publica, in condițiile legii; concesionarea terenurilor; asocierea dintre proprietarul terenului si titularul de licența; alte proceduri prevăzute de lege.
De asemenea, conform notelor depuse de reclamant a rezultat că acțiunea acestuia de obligare la daune cominatorii se întemeiază și pe culpa contractuală a pârâtelor care nu au respectat convențiile de vânzare - cumpărare în sensul de a încheia cu reclamantul contractele de vânzare cumpărare în formă autentică.
S-a reținut că dispozițiile Codului civil actual nu prevăd posibilitatea aplicării de daune cominatorii, în scop sancționator. Sunt prevăzute în actuala reglementare daunele compensatorii, denumite și daune interese, precum și daunele moratorii care nu au caracter sancționator, ci unul reparator corespunzător prejudiciului încercat de creditor ca urmare a neexecutării sau a executării cu întârziere a obligației instituite în sarcina debitorului.
În ceea ce privește obligarea la daune compensatorii, s-a reținut că potrivit art. 1530 Cod Civil, creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.
De asemenea, Codul Civil instituie posibilitatea obligării debitorului la plata de daune moratorii în cazul obligațiilor de a face, prin dispozițiile art. 1536, potrivit cărora executarea cu întârziere a unei astfel de obligații dă dreptul la daune interese egale cu dobânda legală, calculată de la data la care debitorul este în întârziere asupra echivalentului în bani al obligației.
Așadar, a rezultat din textele legale mai sus menționate că daunele interese compensatorii sau moratorii nu reprezintă altceva decât contravaloarea prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării sau executării cu întârziere a obligației. În ambele situații prejudiciul suferit trebuie să fie cert, să aibă un caracter determinat sau determinabil, efectiv, pentru ca instanța sesizată cu o astfel de cerere să poată dispună măsura obligării la repararea prin echivalent a prejudiciului.
Reclamantul nu a propus probe pentru dovedirea prejudiciului suferit, s-a limitat la a stabili o sumă zilnică în cuantum de 1000 lei pentru întârziere, la care să fie obligate pârâtele cu titlu sancționator, fără a preciza exact echivalentul bănesc al prejudiciului suferit.
De asemenea, reclamantul a pretins că pârâtele au început exploatarea terenurilor proprietatea sa fără a fi respectat convențiile depuse la dosarul cauzei, denumite contracte de vânzare cumpărare, în sensul de a se prezenta la notar în vederea încheierii unor astfel de contracte în formă autentică.
Analizând conținutul convențiilor încheiate în cursul lunii iunie 2013, s-a constatat că acestea au fost întocmite, cu ocazia negocierilor ce s-au purtat între părți privitor la vânzarea cumpărarea unor terenuri proprietatea reclamantului și nu conțin obligația încheierii în viitor a contractului de vânzare cumpărare în formă autentică, neavând valoarea unor pacte de opțiune în sensul art.1278 din Codul civil, nici a unor antecontracte de vânzare-cumpărare în sensul art.1279 din Codul civil și Legii nr.14/2014, fiind vorba doar de negocieri prealabile, aspect ce rezultă din următoarea mențiune contractuală: ,, Prezenta convenție este valabil încheiată și va produce efecte juridice în urma aprobării de către Comisia de Avizare a SDM Tg.Jiu.";
În fapt a apreciat instanța că reclamantul solicită ca pârâtele să facă ceva ce potrivit propriei manifestări de voință nu s-au obligat să facă, pârâtele obligându-se să negocieze, ceea ce au și făcut, de comun acord stabilind cu reclamantul un preț al imobilelor .
Că, ulterior acestei negocieri pârâta Societatea CEO își va manifesta sau nu voința de a dobândi dreptul de proprietate asupra unora sau a tuturor terenurilor proprietatea reclamanților reprezintă un drept al pârâtei Societatea CEO SA și nu o obligație așa cum pretinde reclamantul.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul SD.G și numiții SD.N și NG.
În motivarea apelului au arătat că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru au solicitat obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii în cuantum de 1000 lei pe zi de întârziere, până la finalizarea procedurii de despăgubiri cu privire la terenurile acestora în suprafață de 15,7212 ha, situate pe teritoriul comunei M., sat R., pe care se desfășoară activitatea de exploatare.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea pe considerentul că nu au propus probe pentru dovedirea prejudiciului și nu au precizat exact echivalentul bănesc al prejudiciului suferit, prin acțiunea formulată urmărind să constrângă pârâtele la executarea obligației asumate la momentul încheierii convențiilor de vânzare-cumpărare, care și-au produs efectele juridice atâta timp cât acestea au început exploatarea.
Au arătat că, dacă scriptic aprobarea acestora nu a avut loc, intenționat din culpa pârâtelor, faptic, convențiile și-au produs efectele în ceea ce le privește pe intimate, ele având deja posesia, astfel încât le incumba obligația corelativă de a finaliza procedura de despăgubire, exploatarea terenurilor acestora fiind o dovadă a acceptării în mod tacit a acordului dintre părți stipulat în convenții.
Invocă posibilitatea constrângerii debitorului la realizarea obligației în condițiile art. 1527 C.civ., dorind apelanții să fie finalizată procedura de înstrăinare a terenurilor către intimată.
Cu cheltuieli de judecată.
Arată că înțeleg să facă dovada apelului cu înscrisuri.
În drept, se invocă dispozițiile art. 466, 476,480 și 453 C.pr.civ.
Nu au fost atașate înscrisuri la cererea de apel și nici nu au fost individualizate ca probe.
În procedura prealabilă acordării primului termen de judecată intimata CEO SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului cu motivarea că intimata nu poate fi obligată la despăgubiri față de caracterul de negocieri al convențiilor încheiate și materializate în înscrisuri sub semnătură privată, care nu au creat obligații pentru părți, nefiind vorba de o executare cu întârziere sau de o neexecutare a unei obligații asumate printr-o convenție, în speță de transmitere a dreptului de proprietate.
Apreciază că achiziționarea sau nu a terenurilor reprezintă doar o manifestare de voință a părții, care nu poate face obiectul unei constrângeri din partea instanței de judecată.
Susține că dispoziția art. 1527 C.civ. nu este aplicabilă în speță.
În drept, se invocă disp.art. 205 C.pr.civ.
Apelantul SD.G a depus răspuns la întâmpinarea intimatei, susținând în continuare că în cauză trebuie angajată răspunderea contractuală a părții adverse, care nu și-a executat obligațiile contractele în condițiile Legii nr.287/2009 și art. 1516 C.pr.civ. Precizează că în fapt intimata exploatează terenurile apelanților în mod abuziv și nu le-a acordat despăgubiri pentru lipsa de folosință.
La primul termen de judecată din 18.03.2015, tribunalul a constatat că, deși apelul a fost declarat de trei persoane, doar una dintre acestea, anume SD.G, reclamant în cauză, a semnat cererea de apel. Deși celelalte persoane nu au calitatea de parte în dosarul instanței de fond, dar au declarat apel alături de reclamant, nesemnându-l, s-a impus potrivit art.470 alin.3 C.pr.civ. raportat la art. 196 alin.2 C.pr.civ. să fie citate în proces cu mențiunea de a se prezenta pentru a semna cererea de apel.
În condițiile în care, deși legal citați, cei doi apelanți, SD.N și ND.G, nu s-au prezentat pentru regularizarea cererii de apel, în sensul de a complinii lipsa semnăturii, urmează ca tribunalul să constate nulitatea apelului declarat de aceștia în condițiile art. 470 alin.3 C.pr.civ. raportat la art. 470 alin.1 lit.e C.pr.civ., acest din urmă text legal enumerând elementele obligatorii ale unei cereri de apel.
Sub aspectul fondului apelului declarat de reclamantul SD.G, acesta este nefondat pentru următoarele considerente.
În mod corect instanța de fond a reținut că între părți au avut loc negocieri în vederea realizării ulterioare a unor convenții translative de proprietate cu privire la terenurile deținute de reclamant în temeiul titlului de proprietate depus la dosar, acțiune justificată de necesitatea extinderii perimetrului de exploatare minieră al pârâtei intimate.
Pentru activarea răspunderii contractuale în cazul unei neexecutări a convenției sau a unei executări cu întârziere, este necesar ca părțile să își fi asumat reciproc obligații prin respectiva convenție. Or, din înscrisurile sub semnătură private depuse de reclamant la filele 10,11,14 și 16 din dosarul de fond rezultă că părțile au înțeles să negocieze asupra unei posibile vânzări-cumpărări, fără să se fi ajuns la încheierea unei convenții translative de proprietate, care, față de obiectul derivat al raportului juridic civil-terenuri, presupune încheierea unui act autentic pentru validitatea transmiterii dreptului de proprietate.
Astfel, din chiar conținutul convențiilor rezultă că părțile au avut în vedere doar o negociere, iar materializarea unei convenții translative urmând a avea loc sub condiția aprobării de conducerea unității a vânzării-cumpărării negociate.
Dreptul de a vinde/cumpăra este o manifestare a persoanei care nu atrage obligații juridice cât timp nu s-a procedat la încheierea convenției translative de proprietate, ca expresie a principiului autonomiei de voință, respectiv libertății de a contracta. Numai în condițiile asumării unor obligații exprese printr-o convenție translativă de proprietate în speță se poate angaja răspunderea contractuală a uneia dintre părți, dacă aceasta nu își îndeplinește obligațiile liber asumate, altfel nu poate fi vorba despre un prejudiciu în cauză.
Faptul că intimata ar fi început exploatarea terenurilor în lipsa unei convenții de vânzare-cumpărare autentice nu poate atrage răspunderea contractuală, reclamantul având la dispoziție mijloace juridice specifice pentru apărarea dreptului său de proprietate și repararea unui prejudiciu, dacă i s-a produs.
În condițiile în care negocierile materializate în înscrisurile sub semnătură privată depuse la dosar nu conțin obligația încheierii pe viitor a convenției autentice, acestea nu pot fi interpretate ca și pacte de opțiune în sensul art. 1278 C.civ. și nici ca antecontracte (promisiuni bilaterale) de vânzare cumpărare în sensul art. 1279 C.civ.
Se reține că, față de caracterul daunelor solicitate, anume cominatorii, codul civil prevede doar aplicarea de daune interese, compensatorii, respectiv daune moratorii, neputând fi acordate în sensul celor solicitate de reclamant.
În ceea ce privește art. 1527 C.civ. invocat în cererea de apel de către apelant, se reține că nu are aplicabilitate în speță față de cele mai sus arătate deoarece textul legal reglementează dreptul la executarea în natură ca regulă în materia executării unei obligații civile în toate cazurile în care este posibilă. Or, așa cum s-a arătat, negocierile dintre părți nu dau naștere unor obligații juridice protejate de forța coercitivă a statului.
În baza art.480 C.pr.civ., urmează a se respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 470 alin. 3 raportat la art. 470 alin. 1 lit. e Cod procedură civilă constată nulitatea apelurilor declarate de apelanții SD.N, domiciliat în … și ND.G, domiciliată în … împotriva sentinței civile nr.1798 din 20.11.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr…. și în contradictoriu cu intimatele pârâte SC CE O SA și SDM Tg -Jiu.
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul SD.G cu domiciliul în … împotriva aceleiași sentințe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01.04.2015 la Tribunalul Gorj
| ← Anulare proces - verbal de contravenţie. Jurisprudență... | Suspendare executare act administrativ. Jurisprudență Cereri → |
|---|
