Majorare pensie de întreţinere. venituri obţinute în străinătate
| Comentarii |
|
Tribunalul SIBIU Sentinţă civilă nr. 159 din data de 21.02.2018
Asupra apelului de față constată următoarele :
Prin sentința civilă nr. 1/2017 pronunțată de Judecătoria X s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul A.A. cu încuviințarea reprezentantului legal B.B., și în consecință:
A fost majorată contribuția de întreținere datorată de pârât minorului A.A., de la suma de 700000 rol stabilită prin sentința civilă nr. 7/2005 a Judecătoriei Xla suma de 2000 lei lunar începând cu data introducerii acțiunii 08.03.2017 .
A fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în sumă de 1200 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria X la data de 08.03.2017, reclamantul A.A. cu încuviințarea reprezentantului legal B.B. a solicitat instanței să dispună majorarea contribuției de întreținere datorata de parat pentru reclamant conform hotărârii judecătorești 7/2005 a Judecătoriei X si obligarea acestuia la cheltuieli de judecată.
Reclamantul a susținut că in baza sentinței civile nr. 7/2005 Judecătoria X l-a obligat pe parat la 700000 lei vechi pensie de întreținere lunară.
Pârâtul deși lucrează in Germania și realizează venituri nu a intenționat să achite pensia de întreținere conform nevoilor reclamantului.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 529, 499, 402 Cod civil.
S-au anexat - sentința civilă, certificat naștere, certificat căsătorie, act identitate reprezentant legal.
Pârâtul a formulat întâmpinare fila 19 dosar exprimându-și acordul în ceea ce privește acțiunea formulată.
În întâmpinarea formulată pârâtul a menționat că mai are în întreținere un copil minor, că lucrează în Germania ca persoană fizică autorizată și că nu poate da relații despre veniturile sale decât prin depunerea declarației rectificative în anul 2017 pentru anul 2016.
A anexat certificat naștere minor.
Analizând acțiunea instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 7/2005 Judecătoria X a obligat pârâtul la plata unei pensii lunare de întreținere pentru fiul său minor reclamant în cauză în sumă de 700000 lei vechi.
Minorul B.B., fiul pârâtului este născut la data de …, conform certificatului de naștere fila 10 dosar.
De la data hotărârii de stabilire a pensiei de întreținere, condițiile și împrejurările avute în vedere de către instanță s-au schimbat atât în ceea ce privește minorul care are nevoi crescute privind pregătirea profesională și nu numai dar și în ceea ce-l privește pe pârât care în prezent mai are un copil minor în întreținere și realizează venituri lucrând ca și persoană fizică autorizată în Germania.
Adeverința de venit fila 33 dosar evidențiază faptul că pârâtul ar avea un venit net lunar de circa 3335 euro.
Cu înscrisurile depuse la filele 45 dosar, pârâtul a făcut dovada faptului că a achitat pensia de întreținere stabilită dar și în plus sume de bani pentru întreținerea minorului.
Cum reclamantul nu a făcut dovada unor nevoi concrete, speciale, instanța raportându-se la venitul realizat de către pârât, ținând seama de împrejurarea că acesta mai are un copil minor in întreținere, va aprecia funcție de vârsta reclamantului - .. ani, o sumă care să satisfacă nevoile profesionale, sociale și personale ale acestuia și va aprecia că suma de 2000 lei este una îndestulătoare, în condițiile în care așa cum s-a menționat reclamantul nu a evidențiat unele necesități concrete.
Pe cale de consecință în temeiul art. 499, 402, 529 cod civil instanța a admis acțiunea și a majorat contribuția de întreținere datorată de pârât minorului B.B. de la suma de 700000 rol stabilită prin sentința civilă nr. 7/2005 a Judecătoriei X la suma de 2000 lei lunar începând cu data introducerii acțiunii 08.03.2017.
A fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în sumă de 1200 lei reprezentând onorariu avocat, în baza art. 453 C.p.civ.
Împotriva sentinței civile nr. 1/2017 a Judecătoriei X a declarat apel reclamantul A.A., prin care solicită anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea rejudecării; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, apelantul reclamant a arătat în fapt, că prin acțiunea înregistrată la instanța de fond a solicitat obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere majorate prin raportare la veniturile realizate în prezent. În dezvoltarea motivelor acțiunii a arătat faptul că pârâtul, în baza sentinței civile nr, 7/2005 pronunțată de Judecătoria X în dosarul civil nr. 3/2005, a fost obligat la plata către el a unei pensii de întreținere în cuantum de 700.000 ROL /lună, fapt pentru care se impune majorarea cuantumului pensiei de întreținere.
Instanța de fond a admis acțiunea formulată de apelant și a dispus majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul de la suma de 700000 ROL/lună la suma de 2000 lei/lună începând cu data de introducerii acțiunii 08.03.2017.
Instanța de fond, pentru stabilirea pensiei de întreținere, a avut în vedere o adeverință de venit aferentă anului 2015 depusă la dosar de pârât și a respins cererea de solicitare a veniturilor din Germania aferente celor 6 luni de zile introducerii cererii de judecată, motivat de faptul că cererea în probațiune formulată de apelant pentru obținerea veniturilor din Germania este inadmisibilă întrucât nu s-a cerut în mod expres efectuarea unei comisii rogatorii în baza Regulamentului nr. 1206/28.05.2001.
Apelantul apreciază că respingerea probei cu efectuarea unei adrese rogatorii, solicitată în mod expres la termenul de judecată din data de 03.07,2017 este nelegală întrucât această probă a fost solicitată prin cererea de chemare în judecată, precum și prin cererea din data de 19.06.2017, iar alegerea modalității de obținere a acestor informații aparține strict instanței de judecată.
Mai mult, fiind vorba de interesele unui minor consideră că trebuie să prevaleze interesul superior al acestuia și instanța de judecată să nu dea dovadă de un formalism excesiv în îndeplinirea actului de justiție.
Apelantul mai arată că, din informațiile deținute, pârâtul realizează venituri net superioare celor care au fost depuse la dosar, fapt pentru care se impune ca pensia de întreținere să se facă prin raportare la veniturile efectiv realizate de pârât.
Față de cele precizate, solicită admiterea prezentului apelului, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probațiunii cu veniturile realizate de pârât în perioada octombrie 2016-februarie 2017 precum și obținerea informațiilor dacă pârâtul a beneficiat de alte contribuții/beneficii pentru reclamant.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 466 și următoarele Cod proc.civ.
Împotriva acestei încheieri au declarat apel și pârâtul C.C., solicitând admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței civile nr. 1/2017 pronunțată de Judecătoria X în sensul majorării contribuției de întreținere datorate de el minorului A.A. de la suma de 700000 ROL la suma de 1.000 lei lunar și exonerarea de plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.200 lei; obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea prezentului apel.
În motivarea apelului, pârâtul a arătat că sentința civilă nr. 1/2017 pronunțată de Judecătoria X este nelegală întrucât suma de 2.000 lei reprezentând pensie de întreținere datorată reclamantului A.A. este foarte mare.
Articolul 527 alin. 2 C. Civ. prevede că "La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale".
Potrivit art. 529 C. civ., instanța este abilitată să stabilească cuantumul obligației de întreținere, în funcție de anumite criterii, respectiv întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar când întreținerea este datorată de către părinte ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său în muncă dacă are în întreținere un copil, o treime pentru doi copii și jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
Menționează că pârâtul mai are în întreținere un copil minor, respectiv D.D., născută la data de ….
Astfel, pensia de întreținere trebuie stabilită până la o treime din veniturile pe care le realizează întrucât are în întreținere doi copii minori.
Instanța de judecată nu este obligată să stabilească pensia de întreținere la procentul maxim prevăzut de lege, ci poate să o stabilească până la procentul de 1/3 din venituri în situația în care aceasta acoperă toate nevoile persoanei întreținute.
Mai mult, instanța de judecată trebuie să aibă în vedere și obligațiile financiare ale persoanei care prestează întreținerea.
Adeverința de venit aflată la fila 33 a dosarului de la fondul cauzei evidențiază că apelantul pârât are un venit lunar net de aproximativ 3335 euro. Din această sumă, apelantul pârât este nevoit să se întrețină și să achite pensii de întreținere celor doi copii minori.
Reclamantul este un copil în vârsta de … ani care nu a făcut dovada unor nevoi speciale, concrete, astfel încât suma de 1.000 lei este suficientă pentru a acoperi nevoile profesionale, sociale și personale ale acestuia. În plus, mama minorului este obligată să contribuie și ea la întreținerea minorului în mod egal cu tatăl acestuia.
Contul unde este virată suma reprezentând pensie de întreținere este administrat de reclamant, astfel încât minorul cheltuiește banii după bunul lui plac, nefiind controlat de nimeni modul în care acești bani sunt cheltuiți.
Instanța de fond a obligat apelantul pârât în mod greșit la plata sumei de 2.000 lei începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 08.03.2017.
Apelantul pârât a făcut dovada cu înscrisurile aflate la fila 45 la dosarul cauzei că a achitat până în prezent o sumă mult mai mare decât pensia de întreținere stabilită de instanța de judecată, respectiv suma de 500 lei, precum și alte sume pentru întreținerea minorului. Prin urmare, data obligării apelantului pârât la plata pensiei de întreținere majorate trebuia să fie data pronunțării sentinței.
Instanța de fond în mod greșit l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.200 lei.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, apelantul pârât a arătat că este de acord cu admiterea cererii de chemare în judecată, a solicitat să nu fie obligat la plata cheltuielilor de judecată întrucât potrivit dispozițiilor art. 454 C. Pr. Civ., pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Apelantul nu a fost pus în întârziere anterior formulării cererii de chemare în judecată.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea apelului formulat.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 480 C. pr. civ.
La data de … pârâtul C.C. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de reclamantul A.A., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
La data de … apelantul reclamant A.A. a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și, din oficiu, sub toate aspectele, tribunalul reține că ambele apeluri sunt neîntemeiate și vor fi respinse pentru motivele pe care le vom arăta în continuare.
În primul rând se impune mențiunea că în apel a fost administrată proba cu înscrisuri și a fost luat un interogatoriu reclamantului A.A.
Instanța de fond a reținut în mod corect că prin sentința civilă nr. 7/2005 Judecătoria X l-a obligat pe pârât la plata sumei de 700000 lei vechi lunar cu titlu de pensie de întreținere în favoarea reclamantului A.A., fiul său.
În prezent, situația avută în vedere de instanța care a soluționat cauza în anul 2005 s-a schimbat, respectiv tatăl minorului lucrează în Germania și realizează venituri mai mari decât în 2005, iar nevoile minorului au crescut. Este adevărat că pârâtul mai are în întreținere un minor, ca urmare, la stabilirea pensiei de întreținere se va avea în vedere și acest aspect.
Din probele administrate în fața instanței de fond, respectiv adeverința de venit de la fila 33 dosar, rezultă că pârâtul a avut în anul 2016 un venit net lunar de circa 3335 euro. Raportându-se la această sumă, instanța de fond a stabilit pentru reclamant o pensie de întreținere de 2000 lei lunar.
Apelul reclamantului este neîntemeiat. Acesta solicită anularea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei cu administrarea unei comisii rogatorii prin care să se obțină veniturile actuale ale pârâtului despre care reclamantul susține că sunt mai mari decât cele reținute de instanța de fond. În opinia instanței de apel, această cerere este lipsită de interes. Instanța de fond a acordat reclamantului o pensie de întreținere de 2000 de lei, un cuantum mai mult decât suficient pentru un tânăr de … ani la întreținerea căruia trebuie să contribuie și mama, cu o sumă echivalentă, chiar dacă aceasta se acordă în natură.
Ca urmare, având în vedere că minorul reclamant trăiește în România, iar tatăl pârât îi acordă și alte ajutoare financiare, așa cum s-a dovedit în cauză prin interogatoriul administrat (bilete de călătorie, întreținerea pe anumite perioade în Germania, alte bunuri), instanța nici nu ar acorda un cuantum majorat al pensiei de întreținere. În acest context, este lipsit de interes să se rejudece cauza doar pentru a obține veniturile actuale ale pârâtului, atât timp cât o astfel de probă nu ar duce la acordarea unei pensii mai mari pentru minor, instanța nefiind obligată să acorde o sumă egală cu plafonul maxim, ci o sumă de PÂNĂ LA O TREIME din venitul pârâtului.
Apelul pârâtului este de asemenea neîntemeiat și va fi respins.
Apelantul pârât a invocat faptul că mai are un minor în întreținere, pentru că nu datorează pensie de întreținere întrucât fosta sa soție a renunțat la acest drept în compensare cu faptul că nu a plătit sultă pentru imobilul bun comun al soților la partaj, dar și pentru că suma stabilită este mult prea mare pentru nevoile minorului.
Niciunul dintre aceste motive nu este întemeiat.
Mama minorului, fosta soție a apelantului pârât, nu a putut renunța în mod valabil la pensia de întreținere pentru minor întrucât acest drept aparține minorului și nicio altă persoană nu poate renunța la el.
Nici compensarea întreținerii cu sulta datorată de una dintre părți pentru imobilul bun comun al soților la partaj nu poate interveni pentru același motiv că dreptul la întreținere este unul personal la care nu poate renunța decât titularul său.
În ceea ce privește faptul că pârâtul mai are un minor în întreținere, acest aspect a fost avut în vedere de instanța de fond care a stabilit pensia de întreținere respectând cotele maxime stabilite de lege pentru situația în care un părinte are doi copii în întreținere, respectiv pentru reclamant s-a stabilit o sumă sub 1/6 din venitul pârâtului.
Nu se reține nici faptul că pensia stabilită este prea mare întrucât instanța de fond nu a stabilit această pensie la maximul legal, ci sub acest maxim, reclamantul are vârsta de … ani, deci are nevoi mai mari decât celălalt minor al pârâtului, este la vârsta adolescenței când costurile cu educația și întreținerea zilnică cresc constant deci pensia a fost corect stabilită.
Faptul că pârâtul a suportat alte cheltuieli ale reclamantului, mai exact a contribuit benevol cu anumite sume, nu face ca obligația sa să fi fost îndeplinită, astfel că, în mod corect, pensia majorată a fost stabilită de la data introducerii acțiunii.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată de la fond, în mod corect instanța de fond a obligat pârâtul la plata acestora, deși el a fost de acord cu acțiunea întrucât el este de drept în întârziere pentru plata întreținerii potrivit art.1523 Cod civil și, în esență, poziția sa față de acțiune a fost doar formală, dovadă și faptul că pârâtul a declarat apel împotriva sentinței de majorare a pensiei, deși instanța nu a stabilit pensia la maximul legal.
Pentru toate aceste motive, în baza art.480 Cod proc.civ. se vor respinge ambele apeluri și se va păstra sentința atacată. Urmare a respingerii ambelor cereri, nu se vor acorda nici cheltuieli de judecată în apel.
| ← Acţiune în regres al angajatorului împotriva angajatului,... | Imobil trecut în proprietatea statului fără titlu valabil,... → |
|---|
