Mandatul fără reprezentare în materia Legii nr. 10/2001. Condiţii de admisibilitate
| Comentarii |
|
Folosirea mandatului fără reprezentare în procedura de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu este posibilă întrucât îndreptăţirea la măsuri reparatorii este analizată în raport de persoana care a formulat notificare. În speţă însă, instanţa de recurs a admis ideea existenţei unui mandat tacit (posibil în materia Legii nr. 10/2001), dedusă din mai multe împrejurări de fapt, care fac neîndoielnică intenţia părţilor de împuternicire.
Secţia civilă, Decizia nr. 873 din 21 noiembrie 2007
Prin cererea înregistrată la data de 7 februarie 2006 reclamanta C.A. a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 3160 din 25 ianuarie 2006 emisă de Primăria Municipiului Craiova, solicitând desființarea acesteia și obligarea primăriei să emită o dispoziție care să cuprindă o ofertă de despăgubire prin echivalent pentru imobilul construcție ce a fost demolat și de restituire în natură pentru teren, care este liber.
în motivare, arată că în temeiul Legii nr. 10/2001 a formulat notificare, în calitate de moștenitoare a autorului C.C.
Pentru dovedirea cererii reclamanta a arătat că a depus la dosar acte de stare civilă pentru dovedirea filiației față de autor, astfel că în mod nelegal primăria i-a respins cererea cu motivarea că nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită.
în drept, au fost invocate dispozițiile art. 11,art. 24 din Legea nr. 10/ 2001 completată și modificată de Legea nr. 247/2005.
Reclamanta C.A. a precizat acțiunea prin cerere scrisă filele 51 și 71 din dosar. în motivarea acestor cereri de precizare reclamanta a arătat că în anul 2001 a împuternicit-o pe sora sa C.C. să formuleze cerere în temeiul Legii nr. 10/2001, astfel că cererea formulată este atât în calitate de reprezentant, cât și personal.
Prin emiterea celei de-a doua dispoziții 3160/25 ianuarie 2006 a fost încălcat principiul irevocabilității actelor administrative; dispoziția nr. 4371 din 6 martie 2003 a intrat în circuitul juridic civil.
în cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu, încuviințată în principiu, intervenienta C.C., prin care a solicitat desființarea dispoziției nr. 3160 și obligarea primăriei să emită o nouă dispoziție care să cuprindă o nouă ofertă de despăgubire prin echivalent cu privire la imobilul construcție și restituirea în natură a terenului de 360 m.p., fiind liber și neafectat de detalii de sistematizare.
Prin decizia nr. 574 din 4 septembrie 2007, Tribunalul Dolj a respins acțiunea formulată de reclamanta C.A. precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta C.C.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta C.A. a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 3160/25 ianuarie 2006, emisă pe numele și ca urmare a demersurilor efectuate de sora sa C.C. Aceasta nu are calitate procesuală activă, de dispozițiile Legii nr. 10/2001 beneficiind moștenitorii care au uzat de procedurile legale instituite de lege, în condițiile în care nu s-a făcut dovada existenței unei împuterniciri din partea contestatoarei pentru ca sora sa să acționeze atât în nume propriu, cât și ca reprezentantă a sa.
Contestația intervenientei C.C., împotriva celei de-a doua decizii, emisă cu încălcarea principiului irevocabilității actelor administrative la data de 6 martie 2007, nu este formulată în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 24 din Legea nr. 10/2001 pentru contestarea deciziei.
în termenul legal reglementat de art. 284 C.proc.civ. au declarat apel în cauză reclamanta C.A. și intervenienta C.C., solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii contestației și a cererii de intervenție.
în motivarea apelului reclamanta și intervenienta au susținut că au făcut dovada în cauză, cu înscrisurile depuse, a faptului că între părți a existat o convenție de mandat fără reprezentare, notificarea fiind formulată de intervenienta C.C. în nume propriu și ca reprezentantă a surorii sale C.A., care în acel moment era plecată din țară. Din acest considerent, ulterior, după revenirea în țară, C.A. a fost prezentă personal la procedura negocierii, purtată cu intimata. Mai mult, C.C. nu a contestat existența mandatului fără reprezentare situație în care în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu a fost dovedit acest aspect.
Nu a fost soluționată corect nici critica privind încălcarea de către unitatea deținătoare a principiului irevocabilității actelor administrative. Dispoziția inițială, nr. 4371/6 martie 2003, intrase în circuitul juridic civil.
Pentru a se verifica susținerile referitoare la mandatul acordat intervenientei de către reclamanta C.A. pentru a formula notificarea pentru reclamantă, s-a luat un interogatoriu apelantei interveniente la solicitarea apărătorului apelantei reclamante.
în raport de actele dosarului apelul este apreciat ca fiind întemeiat.
Prin răspunsurile la interogatoriul luat în apel intervenienta C.C. a susținut că la formularea notificării a acționat în nume propriu dar pentru apelanta reclamantă. Același interes, al apelantei reclamante, l-a urmărit și atunci când a formulat cererile în litigiul de față. Tot ca o dovadă că a înțeles să-i lase numai surorii reclamante beneficiul succesiunii, după depunerea notificării în nume propriu dar pentru apelanta reclamantă, s-a prezentat la un birou notarial unde s-a emis certificatul de moștenitor după tatăl părților, consemnându-se că numai C.A. a acceptat succesiunea și că intervenienta C.C. este străină de succesiune prin neacceptare.
în raport de răspunsurile intervenientei la interogatoriu Curtea constată ca fiind dovedit mandatul dat de C.A. surorii sale C.C., de a formula notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru reclamantă.
Problema care se pune în cauză este aceea a posibilității utilizării mandatului fără reprezentare în cadrul procedurii prevăzută de Legea nr. 10/2001. în principiu, răspunsul trebuie să fie unul negativ, întrucât îndreptățirea la măsuri reparatorii este analizată în raport de persoana care a formulat notificare.
Deci, folosirea mandatului fără reprezentare în procedura de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu este posibilă. Se poate însă susține și dovedi că numai din eroare în cuprinsul notificării nu s-a făcut mențiunea că nu se acționează în nume propriu ci în calitate de reprezentant al persoanei îndreptățite, cu indicarea acesteia.
în litigiul de față instanța consideră că sunt probate afirmațiile apelantei reclamante din precizarea de acțiune cum că intervenienta nu a cunoscut cu exactitate cuprinsul notificării, întrucât nu știe carte, doar semnează. Astfel fiind, câtă vreme apelanta intervenientă a susținut la interogatoriu că a acționat în permanență numai în interesul apelantei reclamante, apreciem că din eroare (cauzată de neștiință de carte a intervenientei, aspect ce nu îi permite să verifice actele pe care le semnează) în cuprinsul notificării nu s-a făcut mențiunea că aceasta acționează în interesul apelantei reclamante. în consecință existența unui mandat dat de reclamantă intervenientei a îndreptățit-o pe aceasta din urmă să formuleze notificarea în baza Legii nr. 10/2001, pentru obținerea de măsuri reparatorii pentru imobilul expropriat.
Dispoziția nr. 4371 din 6 martie 2003 va fi considerată ca fiind o rezolvare a notificării nr. 1367/N/2001 formulată de C.C. în calitate de mandatară a surorii sale C.A., această dispoziție urmând să profite, deci, apelantei reclamante C.A.
Instanța de fond a rezolvat greșit și critica referitoare la nelegalitatea dispoziției nr. 3160 din 25 ianuarie 2006.
în rezolvarea notificării 1367/N/2001, Primarul Municipiului Craiova, a emis inițial dispoziția nr. 4371 din 6 martie 2003 prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii, sub forma despăgubirilor bănești, pentru imobilul expropriat de la autorul reclamantei. Ulterior, la 29 ian. 2006, a fost emisă o nouă dispoziție sub nr. 3160, având ca obiect soluționarea aceleiași notificări; a fost respinsă cererea pentru măsuri reparatorii cu motivarea că petenta C.C. nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită.
Dispozițiile emise în temeiul Legii nr. 10/2001 nu pot fi revocate nici expres, nici tacit, acestea fiind acte de drept civil ale unității deținătoare și nu acte de putere; în situația în care au fost emise eronat singura modalitate de desființare a acestora este pe cale judecătorească.
în cauză în mod greșit a fost, deci, emisă a II-a dispoziție, prin care s-a revenit asupra celor dispuse inițial, prin dispoziția din 6 martie 2003.
în raport de cele expuse va fi admis apelul. Va fi schimbată sentința pronunțată la fond în sensul că va fi admisă în parte contestația. Va fi anulată dispoziția nr. 3160/2006 emisă de Primarul Municipiului Craiova. Capătul de cerere pentru restituirea în natură a terenului liber nu poate fi examinat întrucât prima dispoziție, cu nr. 4371/2003, nu a fost contestată. Dimpotrivă apelanta reclamantă s-a prezentat la negocieri pentru stabilirea cuantumului măsurilor reparatorii prin echivalent.
în ce privește cererea de intervenție formulată la fond, în raport de susținerile intervenientei că a acționat și acționează numai în interesul apelantei reclamante, această cerere este de fapt o intervenție accesorie (și nu una principală) și va fi admisă.
(Judecător P. Belulescu)
| ← Legea nr. 7/1996. Notarea în Cartea funciară a sechestrului... | Condiţiile intentării acţiunii pauliene. Anterioritatea... → |
|---|
