Măsuri asigurătorii. Sechestru judiciar. Condiţii
| Comentarii |
|
C.civ., art. 1632 C.proc.civ., art. 591-595
în baza art. 1632 C.civ., este justificată înfiinţarea sechestrului judiciar asupra imobilului debitorului, ca valoare a împrumutului şi a
dobânzilor aferente, dacă există pericolul de înstrăinare a bunului de către debitor.
C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 3037 din 15 iunie 2001
Notă. Articolul 595 C.proc.civ. a fost modificat prin art. I pct. 78 din Legea nr. 219/2005 (M. Of. nr. 609 din 14 iulie 2005).
Prin cererea înregistrată sub nr. 4745 din 14 septembrie 2000, reclamanta B.M. a solicitat indisponibilizarea imobilului, proprietatea pârâtei, situat în Constanţa, şi instituirea sechestrului judiciar asupra acestui imobil, motivat de faptul că a împrumutat-o pe pârâtă cu 10.000 dolari SUA, pe care nu i-a restituit la data scadenţei şi există pericolul ca aceasta să-l înstrăineze şi astfel să fie imposibilă executarea în natură a datoriei.
Prin sentinţa civilă nr. 659 din 28 septembrie 2000, Tribunalul Constanţa - secţia civilă a admis cererea, a instituit sechestrul judiciar asupra imobilului până la soluţionarea dosarului civil nr. 4652/2000 al Tribunalului Constanţa şi a numit sechestru în persoana pârâtei, obligând-o la plata cheltuielilor de judecată.
în motivarea sentinţei, instanţa a reţinut că reclamanta justifică interesul prin acţiunea formulată în ideea că pârâta să nu înstrăineze imobilul până la soluţionarea litigiului de împrumut.
împotriva sentinţei a declarat apel pârâta, criticând soluţia pentru nele-galitate şi netemeinicie, în sensul că, imobilul în legătură cu care se solicită instituirea sechestrului judiciar este un bun propriu, bun ce i-a fost atribuit în urma soluţionării procesului de divorţ şi partaj cu fostul soţ.
A mai susţinut pârâta că obiectul dosarului nr. 4652/2000 se referă la un contract de împrumut intervenit între reclamantă, pârâtă şi fostul ei soţ şi că litigiul nu poartă asupra proprietăţii, posesiei, administraţiei sau folosirii bunului pentru care se solicită instituirea sechestrului judiciar.
Curtea de Apel, secţia civilă, prin decizia nr. 38 din 12 februarie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta M.V., împotriva sentinţei apelate.
Pentru a pronunţa o astfel de hotărâre, instanţa de apel a reţinut că, în mod corect, instanţa de fond a apreciat interesul pe care l-a justificat reclamanta în cauză şi posibilităţile de recuperare a pretenţiilor născute din împrumutul acordat debitorilor, dar şi recuperarea cheltuielilor ocazionate de nerespectarea de către debitor a clauzelor contractuale stabilite de comun acord.
împotriva deciziei mai sus-menţionate, a declarat recurs pârâta, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, în sensul că instanţa a dat o interpretare greşită a dispoziţiilor prevăzute de art. 591-595 C.proc.civ. şi a art. 1632 C.civ.
A mai susţinut pârâta că cererea este inadmisibilă şi că instanţa a apreciat eronat probele administrate.
Recursul este nefondat.
în speţă, între reclamantă şi pârâtă a intervenit un contract de împrumut pentru suma de 10.000 dolari SUA, sumă pe care nu a restituit-o la scadenţă.
Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat instituirea sechestrului judiciar asupra imobilului, proprietatea pârâtei, conform art. 596 C.proc.civ.
Scopul instituirii sechestrului judiciar este de a organiza păstrarea, paza şi administrarea bunurilor în litigiu prin însărcinarea unei persoane denumite sechestru judiciar.
Această măsură se poate lua nu numai în ipoteza indicată de art. 1632 C.civ., deoarece enumerarea nu este limitativă şi, ca urmare, pe cale de consecinţă, instituirea sechestrului judiciar poate fi încuviinţată de instanţă, ori de câte ori există raţiunea de conservare a averii litigioase care l-a edictat.
în cazul de faţă, reclamanta a dovedit necesitatea înfiinţării sechestrului judiciar ca valoare a împrumutului şi a dobânzilor aferente, rezultat din pericolul de dispariţie al bunului astfel că, în mod corect, instanţele au apreciat interesul justificat de reclamantă, în cauză, în raport de posibilităţile de recuperare a pretenţiilor născute din împrumutul acordat debitoarei.
| ← Sechestru asigurător în materie comercială. Legea aplicabilă | Prorogare legală de competenţă. Poprire asigurătorie → |
|---|
