Menţionarea în cuprinsul convenţiei pretins intervenite în anul 1991 a temeiului în baza căruia cumpărătoarea ocupă imobilul, adică a contractului de închiriere din 21 aprilie 1992 (real încheiat, deci fără putinţa comiterii unei erori materiale în comple
| Comentarii |
|
în sprijinul regimului juridic al bunului, stabilit prin sentinţă, tribunalul reţine că împrejurările cauzei sunt de natură să conducă la concluzia că apartamentul s-a agonisit
în proprietate cel mai devreme în timpul concubinajului premergător căsătoriei, când părţile au convenit ca acesta să intre ulterior în comunitatea matrimonială, înţelegere pentru a cărei valabilitate nu se cere forma scrisă. Statuarea se impune în ideea reconsiderării în apel a punctului de vedere al primei instanţe în legătură cu momentul plăţii preţului apartamentului, 10 februarie 1994, privit ca fiind identic cu încheierea vânzării-cumpărării, fixat doar prin prisma adresei Primăriei Municipiului Bistriţa, insuficientă pentru exactitatea şi veridicitatea faptului ce-l afirmă în lipsa chitanţei aferente.
Debutul relaţiei de concubinaj se plasează la sfârşitul anului 1991, după declaraţia martorei P.N. sau cel târziu la începutul anului 1992. Afirmaţiile martorei sunt credibile atâta vreme cât, în cursul anului 1992, pârâta a dat naştere primului copil din relaţia cu reclamantul, care a decedat imediat după naştere, eveniment necontestat, relevat inclusiv de B.F., audiată tot ca martor. Secunda este însă părtinitoare când afirmă, în pofida circumstanţei de mai sus, că relaţia de concubinaj a început totuşi mai târziu, după ce pârâta a rămas însărcinată cu cel de-al doilea copil al părţilor, B.A., născut la 29 septembrie 1993. Acelaşi caracter, lipsit de imparţialitate, îl prezintă declaraţia sa în ansamblu, raportat la elementele litigiului deduse din înscrisurile analizate anterior referitoare la neputinţa contractării apartamentului în 1991.
înţelegerea şi aportul concret la achiziţionarea în comun, în ideea căsătoriei ulterioare, este ilustrată, alături de P.N., şi de martorul M.O., un alt apropiat al familiei. Ambii martori au fost de faţă când apelanta, în discuţiile purtate de-a lungul timpului, nu a exclus contribuţia intimatului la dobândire şi dreptul lui asupra apartamentului, înţelesul ce se desprinde este că amândouă părţile au dorit să realizeze o locuinţă comună care să le aparţină în codevălmăşie.
Nu în ultimul rând, i se atribuie o valoare probatorie corespunzătoare însăşi poziţiei exprimate de pârâtă în timpul derulării procesului în faţa instanţei de fond, prin întâmpinarea de la dosar. Aici arată că nu se opune la admiterea în parte a acţiunii în partajul bunurilor comune, respectiv de a se constata calitatea de bun comun a apartamentului nr. 1, obţinut prin schimbul încheiat cu mama ei, cu o contribuţie exclusivă a ei, dar nedovedită. Actul procedural conţine o mărturisire judiciară şi, din perspectiva art. 1206 alin. 2 C. civ., nu poate fi revocată decât pentru eroare de fapt.
Revenirea la optica din întâmpinarea evocată, prin „precizarea de acţiune”, nu are valenţele unei revocări pentru eroare de fapt. Recunoaşterea de la început s-a cunoscut asupra cărei situaţii juridice se declară. Modificarea achiesării la caracterul de bun comun s-a motivat doar prin aceea că dovezile administrate în cursul cercetării judecătoreşti la fond a cauzei ar sprijini, în aprecierea ei, caracterul de bun propriu al imobilului. Aserţiunea nu schimbă cu nimic efectul probei ce i se opune.
încasarea sumei de 9.829,4 RON, neinclusă în masa de împărţit s-a afirmat de către intimat prin scriptul de la dosarul de fond. S-a precizat concomitent că banii au fost folosiţi împreună pentru nevoile familiale. Prin niciuna dintre probele efectuate în dosar nu s-a demonstrat de pârâtă că suma s-a risipit de reclamant - ori că o mai are, şi nu s-a cheltuit în scopul prezumat al susţinerii cheltuielilor vieţii în comun.
Conform art. 296 teza I şi art. 274 C. pr. civ., apelul se va respinge, cu obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantului a sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată, achitată cu titlu de onorariu avocaţial (judecător lacob Corina).
76. Partaj bunuri comune. Bunuri procurate prin intermediul cabinetului unui soţ. Bun destinat exercitării profesiei
- Codul familiei: art. 31 lit. c)
Deşi prin procurarea prin intermediul cabinetului pârâtei se creează aparenţa unor bunuri necesare desfăşurării profesiei sale, supuse obiectiv reglementării din articolul 31 lit. c) Codul familiei, în realitate, soţul dobândi tor nu le-a destinat subiectiv, în concret şi efectiv acestui scop, ci le-a atribuit folosinţei comune şi gospodăriei casnice.
(Secţia civilă, decizia nr. 47/A/2009, nepublicată)
Prin sentinţa civilă nr. 2608/2008 pronunţată de Judecătoria Bistriţa -a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamatul B.A. împotriva pârâtei B. V.
S-a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta B.V. împotriva reclamantului B.A.
S-a constatat că părţile au dobândit împreună, în timpul căsătoriei, prin contribuţia de 47% a reclamantului şi 53% a pârâtei, următoarele bunuri imobile: - apartamentul nr. 3, compus din 3 camere, o bucătărie, o cămară de alimente, o baie, un antreu, un WC, două balcoane, situate în Bistriţa, Aleea (...), înscris în CF nr. (...) în valoare de 109.985 lei, cu îmbunătăţiri constând în manoperă pardoseli parchet, manoperă uşi furniruite, placaj de faianţă, pardoseli din gresie şi fereastră din PVC cu geam termopan, în valoare de 5.352 lei; - terenul intravilan în suprafaţă de 1082 mp situat în intravilanul mun. Bistriţa, înscris în CF nr. (...) în valoare de 161.024 lei; - casa de locuit în regim de înălţime D+P+1E, compusă din: - la demisol: 3 beciuri, casa scării; -la parter: cameră de zi, bucătărie, vestibul, hol, WC de serviciu şi garaj, în faza de finisaj interior şi exterior, în valoare de 241.311 lei; mobile: - TV Panasonic - 300 lei, combină frigorifică Bosch - 700 lei, maşină de spălat Bosch - 450 lei, dormitor lemn masiv - 1200 lei, mobilă bucătărie - 300 lei, canapea cu două fotolii - 1000 lei, parchet stratificat (23,438 mp) - 2577 lei, cadă hidromasaj - 720 lei, 4 uşi interioare cu tocuri -1280 lei; TV LG color - 350 lei, bibliotecă - 1450 lei şi aragaz 4 ochiuri - cuptor Whirpool - 350 lei; foto clasic Zenit - 200 lei şi cameră digitală - 2500 lei.
S-a respins cererea reclamantului de includere a autoturismului marca Opel Astra şi a obiectelor sanitare (2 vase WC, 2 lavoare baie) în masa de împărţit, ca nefondată.
S-a respins cererea pârâtei de excludere din masa de împărţit a bunurilor canapea cu două fotolii, bibliotecă, aragaz cu 4 ochiuri, televizor LG şi centrală termică, ca nefondată.
S-a dispus partajarea bunurilor comune prin formare de loturi în natură, după cum urmează:
Lotul nr. 1, atribuit reclamantului, compus din următoarele bunuri în valoare totală de 408.892 lei: terenul intravilan în suprafaţă de 1082 mp situat în intravilanul mun. Bistriţa, înscris în CF nr. (...) în valoare de 161.024 lei; - casa de locuit în regim de înălţime D+P+1E, compusă din: - la demisol: 3 beciuri, casa scării; - la parter: cameră de zi, bucătărie, vestibul, hol, WC de serviciu şi garaj, în faza de finisaj interior şi exterior, în valoare de 241.311 lei, cameră digitală, în valoare de 2.500 lei, aparat foto Zenit, în valoare de 200 lei, 4 uşi interioare cu tocuri, în valoare de 1280 lei şi 23,43 mp parchet stratificat cireş, în valoare de 2.577 lei.
Lotul nr. 2, atribuit pârâtei, compus din următoarele bunuri în valoare totală de 122.157 lei: apartamentul nr. 3, compus din 3 camere, o bucătărie, o cămară de
alimente, o baie, un antreu, un WC, două balcoane, situate în Bistriţa, Aleea (...) înscris în CF nr. (...) în valoare de 109.985 lei, cu îmbunătăţiri constând în manoperă pardoseli parchet, manoperă uşi furniruite, placaj de faianţă, pardoseli din gresie şi fereastră din PVC cu geam termopan, în valoare de 5.352 lei, TV Panasonic - 300 lei, combină frigorifică Bosch - 700 lei, maşină de spălat Bosch - 450 lei, dormitor lemn masiv - 1200 lei, mobilă bucătărie - 300 lei, canapea cu două fotolii - 1000 lei, cadă hidromasaj - 720 lei, TV LG color - 350 lei, bibliotecă - 1450 lei şi aragaz 4 ochiuri, cuptor Whirpool - 350 lei.
A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei, cu titlu de sultă compensatoare, suma de 159.298,97 lei.
S-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate dobândit de reclamant asupra imobilelor teren şi casă de locuit şi de către pârâtă asupra imobilului apartament, bunuri mai sus identificate, cu titlu de partaj.
S-au compensat integral cheltuielile de judecată efectuate de părţi.
împotriva sentinţei expuse au declarat apel reclamantul şi pârâta.
în timpul derulării apelului, reclamantul a renunţat la pretenţia vizând includerea în masă a autoturismului Opel Astra. Acte de dispoziţie a manifestat şi pârâta la termenele de judecată din 20 noiembrie 2008 şi 5 februarie 2009, când a arătat că renunţă la petitele apelului cu obiect partaj şi calculul sultei. Totodată, prin scriptul de la dosar, secunda a învederat că din eroare în motivarea apelului a menţionat că materialele achiziţionate de ea s-au consumat şi la casă, în realitate folosindu-se pentru amenajarea apartamentului.
în situaţia dată urmează să se decidă în calea de atac asupra restului cererilor, ocazie cu care se fac consideraţiile următoare.
I. Pentru verificarea cotelor de contribuţie, în apel s-a dispus ca părţile să facă dovada veniturilor nete realizate în perioada căsătoriei, de vreme ce din înscrisurile de la fond nu se puteau deduce cu exactitate şi nu se putea exercita adecvat controlul judecătoresc al sentinţei, declanşat în această direcţie prin ambele apeluri. Carnetele de muncă prezentate de fiecare dintre ei şi ordinele de plată exhibate de pârâtă nu reflectă în mod fidel acest câştig din muncă, singurul criteriu aplicabil în speţă întrucât în calea de atac nici una dintre părţi nu a mai ţinut să invoce că la agonisirea valorilor patrimoniale au contribuit cu sume de bani provenite din alte surse.
Din certificatele eliberate de unităţile medicale în care reclamantul şi-a desfăşurat activitatea de medic, începând cu luna august 1993 şi până la sfârşitul anului 2004, rezultă că acesta a realizat venituri salariale într-un cuantum total de 6.328,24 lei moldoveneşti şi 67.873,59 lei RON, în monedă naţională. La obţinerea acestui rezultat s-au avut în vedere:
- sumele de 402,50, 3163,73, 2762,01 - lei moldoveneşti, realizate în intervalul august 1993 - septembrie 1995;
- sumele de 471.957, 2.449.538, 7.985.178, 15.426.983, 28.308.606 - lei ROL, în total 54.642.262 lei ROL (5464 lei RON), aferente perioadei octombrie 1995 -decembrie 1999"
- şi cele de 5670,55, 8735,64, 11.981,82, 15.296,90, 20.724,68 lei RON, în total 62.409,59 lei RON, în perioada ianuarie 2000 - decembrie 2004.
La rândul ei, pârâta a obţinut sumele nete de mai jos, stabilite prin luarea în considerare a probelor scrise de la dosar, constând, de asemenea, în adeverinţe emise de unităţi sanitare unde a funcţionat în calitate de medic, precum şi în raportul de inspecţie al organelor fiscale efectuat după ce a profesat în sistem privat:
- 137,84, 1670,48, 1987,81 - lei moldoveneşti, în total 3796,13, în perioada august 1993-septembrie 1995;
- 480.819, 5.428.293, 11.777.963, 16.833.102, 20.690.058 - lei ROL, în total 55.210.235 lei ROL (5.521 lei RON), în perioada octombrie 1995 - octombrie 1999;
- 12.155, 7.573, 5149, 2363, 3494 - lei RON, total 30.733 lei RON, din ianuarie 2000 până în decembrie 2004.
Prin însumarea câştigurilor exprimate în monedă naţională se obţine un venit al pârâtei de 36.254 lei RON.
Din compararea veniturilor foştilor soţi, concluziile sigure ce se pot deduce sunt că reclamantul a agonisit prin muncă venituri superioare faţă de pârâtă şi că cele ilustrate de aceasta prin motivele apelului nu sunt cele reale. Se observă în acelaşi timp că secunda, prin calcul prezentat la dosar, implicit confirmă socotelile tribunalului şi contrazice propriile date notate în memoriul din calea de atac.
în contextul fixării întinderii masei bunurilor de partajat şi al contribuţiei părţilor la obţinerea lor se impune în continuare abordarea chestiunilor ridicate prin apelul pârâtei.
într-adevăr, bunurile mobile - televizor LG, bibliotecă, aragaz şi centrală termică s-au cumpărat în felul indicat de aceasta. Faptul nu atrage automat calificarea lor ca bunuri proprii, ci se apreciază ca un aport în plus la masa comună, sens în care se îmbrăţişează argumentarea primei instanţe bazată pe criteriul de determinare a calităţii lor, adică cel al afectaţiunii.
Deşi prin procurarea prin intermediul cabinetului pârâtei se creează aparenţa unor bunuri necesare desfăşurării profesiei sale, supuse obiectiv reglementării din art. 31 lit. c) C. fam., în realitate, soţul dobânditor nu le-a destinat subiectiv, în concret şi efectiv acestui scop, ci le-a atribuit folosinţei comune şi gospodăriei casnice. De remarcat este că s-au identificat în apartamentul din Bistriţa, str. (...), ce constituia domiciliul ambelor părţi, precum şi că în certificatul de garanţie al centralei termice se înscrie că utilizator este B.A. (A.), cu adresa de mai sus, împrejurare ce nu lasă loc vreunui dubiu în privinţa intenţiei de depăşire a destinaţiei de îndeplinire a activităţii profesionale a pârâtei.
Valoarea lor este de 5350 lei. S-a stabilit astfel prin expertiza întocmită de G.l. (televizor 350 lei, aragaz 350 lei, bibliotecă 1450 lei) şi prin lucrarea lui M.V. (3200 lei pentru centrală prin metoda atribuirii unui spor de valoare apartamentului determinat de această dotare).
Apoi, reclamantul nu a contestat că efortul financiar de îmbunătăţire a apartamentului, de 5352 lei, a fost depus exclusiv de către reclamantă.
Cele două considerente atrag o contribuţie bănească proprie a pârâtei cu 10.702 lei mai mare decât a fostului său soţ.
Cu toate acestea nu justifică o cotă mai mare decât a reclamantului. Prin deducerea acestei sume din veniturile reclamantului, cu care se hotărăşte că acesta nu a contribuit la întregirea activului patrimonial, tot nu se produce un dezechilibru la contribuţie în defavoarea reclamantului şi, corelativ, nu sporeşte partea pârâtei. între ei se menţine şi aşa o diferenţă de efort financiar de 20.917 lei RON, ce profită reclamantului.
Acesta din urmă pretinde însă o contribuţie egală, caz în care instanţa este ţinută să respecte dispoziţia părţii asupra drepturilor deduse judecăţii.
în dezlegarea problemei analizate trebuie să se menţioneze că prezumţia potrivit căreia fiecare soţ a participat la agonisire, la îndeplinirea tuturor sarcinilor şi datoriilor căsătoriei cu veniturile băneşti pe care le-a realizat, cu excepţia de mai sus, nu s-a înlăturat probator. Toate celelalte circumstanţe în fundamentarea unei contribuţii mai
mari a pârâtei, aşa cum sunt descrise la fond prin întâmpinare şi cerere recon-venţională, în apel, au rămas la stadiul unor simple afirmaţii. în cauză nu s-au produs dovezi în legătură cu aspectele semnalate, de natură a răsturna regula prezumată.
II. Critica vizând partajul nu este fondată. Prin acţiunea introductivă, reclamantul a pretins să se includă în lotul său terenul şi casa în roşu. Poziţia şi-a menţinut-o pe întreg parcursul cercetării judecătoreşti în primă instanţă, reiterându-o prin concluzii scrise. Judecătoria a urmat regulile cuprinse în capitolul privind procedura împărţelii judiciare din Codul de procedură civilă. în acest cadru a observat cererea copartajului reclamant de acordare în întregime a celor două bunuri, dar şi a pârâtei, de împărţeală în două unităţi locative, drept pentru care, văzând că nu este dată ipoteza articolului 67311 alin. 1, unde se arată că „în cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului (...) instanţa va dispune vânzarea bunului (...) prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc”, a procedat la alcătuirea loturilor după criteriile art. 6739 şi a satisfăcut cererea reclamantului.
Schimbarea opticii în calea de atac, pentru consideraţiile din motive, semnifică numai o inconsecvenţă a reclamantului în propria apreciere a justeţei împărţelii şi prin sine nu atrage modificarea dorită. Capacitatea părţii de a primi la partaj anumite bunuri trebuie evaluată în chiar momentul formulării cererii de atribuire. După ce i s-a dat eficienţă cererii, o revocare a ei nu poate avea loc decât pentru o eroare de fapt sau, excepţional, pentru motive obiective deosebit de serioase care au intervenit în viaţa concret particulară a părţilor ulterior pronunţării sentinţei. Ori elementele şi factorii actuali - cu influenţă generală în derularea oricăror relaţii patrimoniale nu pot căpăta asemenea atribute.
în acelaşi timp, apelantul se declară nemulţumit de evaluarea imobilelor în prima etapă procesuală. Din verificarea cursului procesului se reţine că expertizele efectuate nu au fost contestate. Din contră, toate valorile fixate prin probele de specialitate au fost însuşite, făcându-se trimitere la ele la finalul cauzei, prin concluzii scrise. Nici în apel nu a înţeles să-şi completeze probatoriul în acest sens. A persistat în concepţia că vânzarea la licitaţia ar asigura o reală îndestulare a părţilor, dar reconsiderarea manierei de partaj nu va fi adoptată în ideea de mai sus.
III. în prim ciclu, codevălmaşii au avansat cheltuieli de judecată (taxe judiciare de timbru, timbru judiciar, onorarii avocaţiale, onorarii de expert) de: 2567,9 lei reclamantul, 2100,8 lei pârâta. La partaj, părţile au dubla calitate de debitor şi creditor, amândurora le profită operaţiunea şi fiecare trebuie să suporte cheltuielile corespunzător părţii cuvenite. Compensarea lor se va face până la concurenţa sumei mai mici. O diferenţă de 500 lei se va acorda reclamantului întrucât în apel i s-a revizuit cota, iar pârâta nejustificat a contestat-o.
Pentru cele ce preced, apelul pârâtei se va respinge ca neîntemeiat, pe când cel al reclamantului se va admite în limitele trasate, aşa încât se vor stabili cote egale de contribuţie, se va reduce sulta datorată pârâtei la 143.367,5 lei şi i se vor acorda reclamantului cheltuieli de judecată parţiale de 500 lei.
în apel, în baza art. 274 C. pr. civ., reclamantul obţine, de asemenea, cheltuieli parţiale de 1866,57 lei, compuse din sumele reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar aferente valorii de 15.931,47 lei, dată în plus comparativ cu soluţia sentinţei (361,57 lei + 5 lei), şi jumătate din onorariul avocaţial (1500 lei), în această măsură încuviinţându-i-se cererile (judecător lacob Corina).
| ← Partaj bunuri comune. Apartament dobândit în timpul... | Uzucapiune. Posibilitatea de a uzucapa descendentul... → |
|---|
