Minori. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 204 din data de 18.01.2016
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant FAM și pe pârât OM, - având ca obiect exercitarea autorității părintești
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns- reclamant - FAM asistată de av. Rotaru Tamara- pârât - OM
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
La solicitarea instanței părțile se legitimează cu actul de identitate.
La solicitarea instanței pârâtul solicită ca actele de procedură să-i fie comunicate pe adresa din Craiova iar taxa de timbru astfel cum a fost dispusă de instanță în cuantum de 20 lei a achitat-o însă nu este la el, crede că este la apărător. Cererea reconvențională formulată arată că și-o însușește.
Avocat având cuvântul arată că a formulat interogatoriu pentru pârât solicită a i se lua la termenul de astăzi.
Instanța admite pentru reclamantă proba cu interogatoriu având în vedere că nu pricinuiește amânarea cauzei.
La solicitarea instanței părțile arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat în temeiul art 392 c.pr.civilă, instanța reține cauza spre judecare și acordă cuvântul pe nulitatea cererii reconvenționale ca netimbrată și pe fondul cauzei.
Avocat Rotaru Tamara având cuvântul pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Exercitarea exclusivă de către reclamantă a autorității părintești asupra minorilor motivat de faptul că reclamanta a încercat în nenumărate rânduri să ia legătura cu pârâtul și nu a fost de găsit, acesta consumă frecvent băuturi alcoolice și pe fondul băuturilor alcoolice devine agresiv. Cu privire la acest aspect a depus acte în sensul că a existat un litigiu între părți litigiu de agresiune dosar penal soluționat în Italia. Totodată a făcut dovada și faptului că venind în România pârâtul nu și-a schimbat comportamentul fiind tot violent. Solicită stabilirea locuinței minorilor la mamă respectiv în sat B comuna M întrucât aceștia sunt mici urmând a fi obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere în favoarea acestora.
În ce privește cererea reconvențională solicită a fi anulată motivat de faptul că aceasta este netimbrată.
Pârâtul având cuvântul arată că este de acord cu cei doi minori să locuiască împreună cu mama. Nu este de acord cu exercitarea autorității exclusive de către reclamantă. Solicită custodie comună.
În ce privește cererea reconvențională nu știe ce să spună va discuta cu un avocat.
S-au declarat dezbaterile închise în temeiul art 394 c.pr. civilă trecându-se la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 07.07.2015 pe rolul Judecătoriei sub nr. 8344/180/2015 reclamanta FAM, în contradictoriu cu pârâtul OM a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună exercitarea autorității părintești asupra minorilor OSC născut la data de 0 și ONS născută la data de 0 în mod exclusiv de către mamă, stabilirea locuinței minorilor la mamă, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorilor
În motivare, reclamanta a arătat că, în esență, că a avut o relație de concubinaj cu pârâtul, iar din relația părților a rezultat minorii OSC născut la data de 0 și ONS născută la data de 0. A precizat că la începutul relației a observat că pârâtul deși harnic și muncitor, consuma băuturi alcoolice, devenea violent, a agresat-o pe mama reclamantei venită în Italia după nașterea fetiței pentru a o ajuta. Aceste violențe au determinat-o să anunțe carabinierii și au condus la separarea părților în fapt. La insistențele pârâtului au reluat relația și astfel s-a născut și cel de-al doilea copil. Atitudinea pârâtului de a consuma în continuare băuturi alcoolice au determinat-o pe reclamantă să aducă copii în tară și să întrerupă relația de concubinaj. În luna august 2014 părțile s-au împăcat și au hotărât să revină în țară dar întrucât pârâtul nu și-a găsit un loc de muncă a plecat în străinătate. Părțile au continuat să se împace și să se despartă, reclamanta arătând că vinovat de această situație este pârâtul care o agresa fizic și verbal. Reclamanta arată că a fost nevoită să se mute cu minorii la locuința părinților săi , pentru a-i proteja pe aceștia de violențele pârâtului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 496, 505 alin. 2 raportat la art. 398 alin. 1, art. 402 alin. 1 raportat la art. 529 Cod civil.
În dovedire, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială și anchetă socială.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 03.11.2015, pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat stabilirea unui program de vizită a celor doi minori
Din actele si lucrările dosarului instanța retine următoarele:
Cu privire la excepția netimbrării cererii reconvenționale
Pârâtul a depus în data de 03.11.2015 cerere reconvențională. Pentru data de 18.01.2015 pârâtul a fost citat cu mențiunea de a achita taxă de timbru în valoare de 20 de lei.
Potrivit art. 248 al 1 cod proc civ instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Conform art. 197 cod proc civ "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii";
Față de cele anterior menționate, întrucât pârâtul - reclamant nu a achitat taxa judiciară de timbru de 20 lei aferentă cererii reconvenționale (instanța va admite exceptia netimbrarii cererii reconvenționale pe rol urmând a o anula ca netimbrată.
Cu privire la fondul cauzei:
Din relația de uniune consensuală a părților s-au născut minorii OSC (născut la data de 0) și ONS (născută la data de 0) .
Reclamanta a solicitat exercitarea autorității părintești în mod exclusive, arătând că tatăl este neinteresat de situația copiilor și datorită faptului că are o atitudine violentă pe fondul consumului de alcool de natură a-i afecta emoțional pe cei doi copii.
Potrivit susținerilor părților exprimate în cererea de chemare în judecată, în fața instanței de judecate dar și potrivit declarației martorei audiate în cauză, după naștere cei doi minori au locuit împreună cu părinții în Italia. De asemenea părțile au locuit cu copii și în B. Relația părților a fost marcată de împăcări și despărțiri iar din luna noiembrie 2015 reclamanta s-a mutat împreună cu cei doi copii în sat, la locuința părinților reclamantei.
Potrivit anchetei sociale efectuate în cauză în prezent minorii locuiesc împreună cu mama în comuna M, fiind înscriși la grădinița din cartierul CFR, copii fiind într-o stare bună fizică și psihică, atașați de mamă. Imobilul în care copii locuiesc este spațios, bine întreținut și oferă confort material pentru creșterea minorilor.
Potrivit art. 486 noul cod civil ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
Conform dispozițiilor art. 505 din noul cod civil dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile de la divorț, care prevăd la art 397 cod civ că după divorț autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel, iar la art 398 cod civil că atunci când există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
Totodată, conform art. 36 al (7) din Legea 272 din 21 iunie 2004 republicată privind protecția și promovarea drepturilor copilului Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Deși din declarația martorei audiate în cauză rezultă că relațiile dintre părinți sunt încordate, instanța reține faptul că minorii au locuit cu ambii părinți cătă vreme aceștia au fost împreună iar după separarea în fapt pârâtul a continuat să țină legătura telefonic cu cei doi minori. Exercitarea în comun a autorității părintești este un drept nu numai al părintelui ci și al copiilor de care aceștia nu poate fi lipsiți decât pentru considerente ce țin de interesul său superior al acestora.
Cum potrivit probatoriului administrat în cauză nu există riscul ca minorii să sufere ca urmare a continuării custodiei comune luând în considerare conținutul referatului de anchetă psihosocială atașat la dosar, vârsta si interesele superioare al copiilor, modul în care părinții și-au exercitat drepturile și îndatoririle părintești, în temeiul art. 397 cod civ. va dispune ca autoritatea părintească să se exercite în comun de părinți.
Potrivit art 496 cod civ "copilul minor locuiește la părinții săi"; iar "în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani";
Atunci când stabilește locuința copilului minor instanța trebuie să ia în considerare o serie de criterii precum: disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a implica pe celălalt părinte cu privire la deciziile legate de copii, disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt părinte accesul în locuința sa, situația locativă a fiecăruia dintre cei doi părinți, istoricul îngrijirii copilului, dorința exprimată de minor cu privire la stabilirea locuinței sale la reședința unuia sau altuia dintre părinți, apropierea locuințelor fiecăruia dintre cei doi părinți de școală și respectiv grădiniță, concluziile raportului autorității tutelare cu privire la locuințele celor doi părinți, dorința exprimată de fiecare dintre cei doi părinți cu privire la stabilirea locuinței minorului la reședința lor.
Potrivit anchetelor sociale efectuate în cauză dar și potrivit celor arătate de părți în cererile formulate, minorii au locuit în mod constant alături de mamă, părinte care le-a acordat o îngrijire corespunzătoare. Nu există dovezi care să evidențieze faptul că în acest mediu copiii s-ar afla în pericol, mai mult ancheta socială efectuată în cauză relevă faptul că minorii sunt bine îngrijiți, sunt înscriși la grădiniță și integrați în familia mamei. Prin urmare instanța apreciază că nu se impune desprinderea din mediul în care a crescut, cu atât mai mult cu cât și tata a fost de acord ca minorii să locuiască împreună cu mama.
In consecință, analizând probatoriul administrat, în baza art. 496 din noul cov civ, instanța apreciază că nevoia de stabilitate a copilului este asigurată cel mai bine în condițiile stabilirii la adresa din sat B
Întrucât potrivit art. 499 cod civ .intre părinți si copii exista o obligație legala de întreținere care se stabilește conform art. 529 cod civ., potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, instanța va stabili ca pârâtul sa plătească reclamantei in favoarea minorului o pensie lunara de întreținere în procent de 33 % din venitul minim pe economie (câte 16,5 % lunar pentru fiecare minor) de la data introducerii acțiunii 07.07.2015 și până la majoratul fiecărui minor
Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea principală având ca obiect exercitare autoritate părintească, formulată de reclamanta FAM în contradictoriu cu pârâtul OM
Admite excepția netimbrării și-n consecință anulează cererea reconvențională având ca obiect drept de vizită, formulată de pârâtul OM în contradictoriu cu reclamanta FAM ca netimbrată.
Dispune ca autoritatea părintească cu privire la minorii OȘC născut la data de 0și ONS născută la data de 0 să se exercite în comun de ambii părinți.
Stabilește locuința minorilor alături de reclamanta FAM la adresa din sat Obligă pârâtul OM să achite reclamantei FAM în favoarea minorilor, o pensie lunară de întreținere în cuantum de 33 % din venitul minim pe economie (câte 16,5 % lunar pentru fiecare minor) de la data introducerii acțiunii 07.07.2015 și până la majoratul fiecărui minor
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către reclamantă.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria B.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2016
| ← Opoziţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Reziliere contract de locaţiune. Jurisprudență Reziliere → |
|---|
