Ucidere din culpă. Jurisprudență Uciderea din culpă
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU -Secţia Penală Hotărâre nr. 135 din data de 28.01.2016
Asupra cauzei penale de față constată că prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 155/P/10 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului TV, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1 și alin. 2 din C.p.
În motivarea actului de sesizare se afirmă că inculpatul în ziua de 31.12.2009, în jurul orelor 17:00, aflându-se pe str. Calea Mărășești, din mun. Bacău, conducând autovehiculul marca Peugeot 206, cu numărul de înmatriculare BM 011KS, a surprins și accidentat mortal victima PG.
Pentru dovedirea situației de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului; raport verificare tehnică nr. 26289 din 04.01.2010; rezultat alcooltest Drager; buletinul de analiză toxicologică nr. 13-14 din 04.01.2010; raport medico legal necropsie nr. 1 din 02.01.2010; buletinul de analiză toxicologică nr. 47 din 05.01.2010; raport expertiză criminalistică; raport expertiză criminalistică nr. 215 din 14.12.2011; declarații parte civilă PE; declarații martori: BC, HCG, AAB; declarațiile inculpatului TB.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Bacău la data de 31.01.2013.
Atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată inculpatul a arătat că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei.
La termenul din data de 26.09.2013 inculpatul a declarat: "Recunosc că l-am călcat însă nu că sunt vinovat. Victima a ieșit dintre mașini în fugă, era întuneric iarna la ora 17.00, nu l-am văzut, l-am observat târziu. Am tras de volan până am avut impact cu bordura din dreapta, l-am acroșat cu partea stângă. Victima era în stare de ebrietate. Nu știu exact ce viteză aveam. Consider că circulam normal. Carosabilul era alunecos. Era umed. N-am frânat pentru că am observat târziu victima. Circulau mașini din sens opus, victima a ieșit dintre mașini, prima reacție a fost să evit victima apoi am apăsat pedala și am intrat în bordură. Este posibil să fi accelerat în momentul în care l-am observat pentru a-l evita.";
În apărare inculpatul a propus spre administrare proba cu declarațiile martorilor ascultați la urmărirea penală și proba cu expertiza tehnică criminalistică. Apărătorul inculpatului a afirmat că între primele două expertize există contradicții.
Inculpatul a formulat obiectivele care vor fi expuse în continuare, așa cum au fost redactate.
1. Să se stabilească de către expert dinamica producerii accidentului de circulație din 31.12.2009.
2. Expertul să aibă în vedere măsurătorile efectuate de organele de poliție, declarația inculpatului și ale martorilor aflați în autovehicul, starea drumului în condiții de iarnă și carosabil umed, ora producerii și respectiv vizibilitatea în asemenea împrejurări.
3. Să se stabilească, astfel cum s-a solicitat în Ordonanța Prim Procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău din 30.06.2011 (f.1U.P.) și Ordonanța din 25.08.2011 (f.65 U.P.) care a fost momentul apariției stării de pericol, respectiv momentul când inculpatul a avut posibilitatea efectivă de a vedea victima în traversare având în vedere circulația intensă existentă la acel moment, ieșirea victimei în fugă dintre mașinile care veneau din sens opus și faptul că era ora 17, luna decembrie și practic se întunecase. Expertul să aibă în vedere inclusiv împrejurarea că victima era îmbrăcată în negru și în stare de ebrietate avansată, având un mers derutant și nu se putea sesiza intenția clară de deplasare într-o singură direcție.
4. Să se precizeze de către expert care sunt cauzele diferențierilor în constatările celor două expertize anterioare, cum s-a ajuns la stabilirea unor viteze diferite de deplasare a autovehiculului condus de inculpat acestea având la bază aceleași măsurători și mijloace de probă la data când s-au efectuat.
5. Dacă manevra efectuată de inculpat, respectiv virajul la dreapta, pe sensul său de mers, spre bordură, pe care a și atins-o în deplasarea sa, era singurul mijloc de evitare a impactului cu victima, având în vedere circulația pe ambele sensuri de mers.
6. În măsura în care expertul se poate pronunța, în funcție de probele administrate în cauză și competențele sale care a fost gradul de participare al victimei la producerea accidentului.
Instanța constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 97 și următoarele C.p.p. și a admis probele cerute a fi administrate în apărare.
I.SOLUȚIONAREA ACȚIUNII PENALE
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține că în ziua de 31.12.2009, în jurul orelor 17.00, inculpatul TV, conducea autoturismul, marca Peugeot 206, cu numărul de înmatriculare BM 011KS, pe str. Calea Mărășești, pe banda situată lângă axul drumului, cu direcția str. Republicii, din mun. Bacău.
În autovehiculul condus de inculpatul TV se aflau martorii HCG, pe bancheta din spate, și AAB, pe locul din dreapta față.
În dreptul bisericii Sf. Gheorghe, inculpatul TV a surprins și accidentat mortal victima PG angajată în traversarea neregulamentară a străzii Calea Mărășești.
Analizând concluziile raportului medico legală nr. 1 din 02.01.2010, se constată că moartea victimei PG a fost de natură violentă, urmare a unui politraumatism cu multiple fracturi de craniu, costale, coloană vertebrală și rupturi de organe interne cu hemoragie internă, iar leziunile s-au putut produce în cadrul unui accident rutier.
În cauză au fost efectuate trei expertize criminalistice.
În prima expertiză, expertul criminalist, folosind metoda analitică, a stabilit că la momentul impactului cu victima PG autoturismul condus de inculpatul TV circula cu o viteză de 62 km/h. Expertul precizează că s-ar fi putut evita evenimentul rutier dacă inculpatul ar fi circulat cu viteza de 42 km/h.
În cea de-a doua expertiză criminalistică efectuată de Laboratorul interjudețean de expertize criminalistice Iași, expertul, folosind metoda analitică și cea a reconstrucției, stabilește că viteza autoturismului condus de inculpatul TV la momentul impactului cu victima PG era de 76 km/h. Expertul concluzionează că s-ar fi putut evita evenimentul rutier dacă inculpatul, la apariția stării de pericol, ar fi circulat cu viteza de 58,9 km/h.
Cea de-a treia expertiză tehnică criminalistică a ajuns la concluziile care vor fi expuse în continuare : "este probabil ca viteza de deplasare din momentul impactului a autoturismului Peugeot cu nr. BM011KS să fi fost de cca 76/77 km/h."; Starea de pericol iminent s-a declanșat pentru conducătorul auto în momentul în care pietonul angajat în traversare a trecut peste axul suprafeței carosabile a drumului, pătrunzând pe sensul de mers al autoturismului. În condițiile în care inculpatul TV nu putea evita producerea accidentului conducătorul auto putea însă preveni producerea evenimentului rutier dacă ar fi circulat cu o viteză care să nu depășească 50 km/h și ar fi acționat frâna pentru oprire în momentul declanșării stării de pericol. victima PG putea preveni accidentarea sa dacă s-ar fi asigurat înainte de a se angaja în traversarea suprafeței carosabile.
Instanța constată că toate expertizele criminalistice au stabilit viteza de deplasare a autovehiculului condus de inculpatul de TV ca fiind peste limita maximă legală de 50 km/h, încălcând dispozițiile art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicată.
Având în vedere că la fața locului nu au fost identificate urme de frânare, ținând cont de declarațiile inculpatului TV coroborate cu cele ale martorilor HCG și AAB instanța constată că inculpatul nu a acționat sistemul de frânare, încercând să evite victima PG prin fața acesteia, pe prima bandă a sensului de mers.
Inculpatul TV în calitate de conducător auto nu a dat dovadă de un comportament prin care să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor, conform obligației stabilite de art. 35 alin. 1 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicată.
Deși anterior producerii evenimentului rutier au fost căderi de precipitații sub formă de ninsoare, inculpatul TV conducea autoturismul cu o viteză peste limita legală de 76 km/h, în condițiile în care exista posibilitatea ca asfaltul să fie acoperit de polei, gheață, zăpadă bătătorită sau mâzgă.
Având în vedere procesul verbal de cercetare la fața locului, ținând cont de declarațiile inculpatului TV coroborate cu cele ale martorilor HCG și AAB, inculpatul, încercând să evite victima PG, a trecut pe prima bandă a sensului de mers.
Inculpatul TV circula pe banda a doua pe sensul de mers înainte, deși prima bandă a sensului de deplasare nu era folosită de alte vehicule. Așadar, inculpatul TV a încălcat dispozițiile art. 42 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicată, care stabilesc obligația conducătorului auto de a utiliza banda întâi a sensului de mers ori de câte ori este posibil.
Având în vedere procesul verbal de cercetare la fața locului, ținând cont de declarațiile inculpatului TV coroborat cele ale martorilor HCG și AAB, constatăm că victima a fost surprinsă și accidentată în dreptul bisericii Sf. Gheorghe, situate lângă str. Calea Mărășești, în apropierea imobilului nr. 102 din mun. Bacău.
Instanța față de cele de mai sus, instanța constată că răspunderea penală a conducătorului auto, inculpatul TV, nu este înlăturată prin traversarea neregulamentară a victimei PG, conform dispozițiilor art. 72 alin. 4 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicată.
Declarațiile inculpatului date în ambele faze ale procesului penal necoroborate cu alte probe nu pot forma convingerea instanței asupra existenței altei situații de fapt decât cea care a fost reținută și expusă pe larg mai sus.
Declarația martorului AAB dată în fața instanței nu face decât să confirme că vizibilitatea era redusă, iar traficul era intens, stări și situații care impuneau inculpatului o conduită preventivă concretizată într-o atenție sporită și o viteză situată sub limita legală.
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului; raport verificare tehnică nr. 26289 din 04.01.2010; rezultat alcooltest Drager; buletinul de analiză toxicologică nr. 13-14 din 04.01.2010; raport medico legal necropsie nr. 1 din 02.01.2010; buletinul de analiză toxicologică nr. 47 din 05.01.2010; raport expertiză criminalistică; raport expertiză criminalistică nr. 215 din 14.12.2011; declarații parte civilă PE; declarații martori: BC, HCG, AAB; declarațiile inculpatului TV.
În drept, fapta inculpatului întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1, 2 Codul penal cu aplicarea art. 5 C.p.
În temeiul art. 396 C.p.p. constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și că a fost săvârșită de către inculpat, urrmează a dispune condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța reține că inculpatul TV.
Pentru aceste motive va stabili pentru inculpat condamnarea la pedeapsa închisorii într-un cuantum suficient pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale sancțiunii.
Având în vedere că pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani, că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, și că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare, instanța constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 81 C.p., urmează a dispune suspendarea condiționată a executării acesteia, va stabili termenul de încercare pe durata prevăzută de art. 82 C.p. și va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.p.
În temeiul art. 71 al.1, 2 C.p. instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b C.p.
În temeiul art. 71 al.5 C.p. instanța va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b C.p. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
II. SOLUȚIONAREA ACȚIUNII CIVILE
Persoana vătămată PE, soția, s-a constituit parte civilă și a cerut instanței obligarea inculpatului la plata sumei de 25.000 EURO cu titlu de despăgubiri.
Partea civilă a precizat că din suma de 25000 de euro solicitată danele materiale, respectiv cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare, sunt în cuantum de 10000 euro, iar pentru trauma sufletească pricinuită de moartea soțului ei cere suma de 15.000 euro.
Pentru dovedirea pretențiilor partea civilă s-a folosit de probele administrate la soluționarea acțiunii penale. De asemenea partea civilă a propus ascultarea martorului RG.
Examinând pretențiile părții civile prin prisma probelor administrate, instanța va reține elementele de fapt și împrejurările care vor fi expuse în continuare.
Cu privire la acțiunea inculpatului (fapta ilicită), rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii în patrimoniul părții civile, legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și rezultatul generator de prejudicii și culpa acestuia, instanța va avea în vedere aceeași situație de fapt așa cum a fost expusă în mod detaliat la soluționarea acțiunii penale.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 47 victima avea la data producerii accidentului o alcoolemie de 1,40‰. Această stare coroborată cu faptul că aceeași victimă a traversat neregulamentar strada în momentul în momentul producerii accidentului conduce la concluzia că din punct de vedere subiectiv există culpă comună, respectiv atât pentru inculpat cât și pentru victimă.
Instanța mai reține că Biroul Național Carte Verde din Italia a comunicat B.A.A.R. că nu a identificat o societate de asigurare la care să îi fi fost asigurat prin RCA/Carte Verde autovehiculul cu numărul de înmatriculare BM 011 KS, implicat în accidentul de circulație din data de 31.12.2009, dar a confirmat faptul că autovehiculul respectiv era legal înmatriculat în Italia la data producerii accidentului.
Biroul Național Carte Verde din Italia este semnatar al Acordului Multilateral de Garantare, acord la care a aderat și Biroul Național Carte Verde din România (B.A.A.R.) începând cu data de 01 august 2007 (Decizia nr. 2007/482/EC din 09.07.07 - Jurnalul Oficial al U.E. nr. L180/10.07.2007, pg. 42).
Prin semnarea Acordului Multilateral de Garantare, birourile semnatare garantează plata despăgubirilor la care au dreptul persoanele prejudiciate prin accidente produse de autovehicule care au locul obișnuit de staționare în aria lor de competență (în principal care sunt înmatriculate în țara biroului), și care nu sunt asigurate pentru RCA/Carte Verde.
Prin asumarea obligației de garanție, Birourile Naționale nu se transformă în societăți de asigurare. Acordul Multilateral de Garantare are rolul de a proteja persoanele prejudiciate prin accidente produse de autovehicule neasigurate. Birourile se comportă în astfel de situații ca fidejusori pentru obligația de despăgubire, fără a putea invoca beneficiul de discuțiune.
În acest caz fiind îndeplinite condițiile menționate mai sus, se angajează obligația de garantare a BNCV pentru despăgubirea persoanelor prejudiciate prin accidentul produs de inculpatul TV, prin intermediul autovehiculului cu nr. de înmatriculare BM 011 KS la data de 31.12.2009.
B.A.A.R., în calitatea sa de mandatar legal al asigurătorilor din străinătate așa cum rezultă din prevederile art. 54 alin. 2 coroborate cu cele ale art. 48 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România și în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul General al Consiliului Birourilor (Jurnalul Oficial al U.E. nr. L 192/31.07.2003, pg. 29) a reprezentat în această cauză BNCV.
În scopul înmormântării victimei și pentru organizarea și desfășurarea ritualurilor religioase concomitente și ulterioare, partea civilă a efectuat cheltuieli estimate la 4.000 EURO.
Martorul RG a confirmat că au fost organizate pomeniri la un restaurant și că au fost oferite și pachete.
Existând culpă comună atât pentru inculpat cât și pentru victimă, instanța va obliga garantul UCI, prin mandatar BAAR la plata către partea civilă a 50% din această sumă.
Părții civile PE i-au fost aduse atingere drepturilor personal nepatrimoniale izvorâte din raporturile de familie.
La reținerea situației de fapt, instanța a avut în vedre probele administrate la soluționarea acțiunii penale și declarația martorului RG.
Potrivit art. 25 al. 1 din Codul de procedură penală, instanța se pronunță prin aceeași hotărâre atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile.
Potrivit art. 397 al. 1 C.p.p., instanța se pronunță prin aceeași hotărâre și asupra acțiunii civile.
Prin art. 1357 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că "(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă."; și potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil și într-un termen rezonabil, de către o instanță care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzației penale, ci și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.
Repararea prejudiciului moral este tot atât de legitimă ca și repararea prejudiciului patrimonial, iar despăgubirile acordate persoanei vătămate vor constitui o justă și integrală reparație a daunelor morale suferite și vor fi stabilite după principiile dreptului civil, într-o sumă globală corectă și fără exagerări.
Prejudiciul moral cauzat se va aprecia după criterii proprii naturii acestuia, respectiv importanța pagubei, durata menținerii consecințelor vătămării, intensitatea durerilor fizice și psihice. Gravitatea prejudiciului moral fiind important, conform situației de fapt așa cum a fost mai sus reținută, atunci indemnizația va trebui să ofere, prin utilizarea sa, o satisfacție reparatorie, compensatorie.
Aceste prejudicii morale, constând în suferințe pur psihice, care se regăsesc și în cauza de față au un caracter subiectiv, iar intensitatea suferințelor psihice diferă de la individ la individ, în funcție de echilibrul și sensibilitatea sa psihică, nivelul intelectual, vârstă ori sex.
Instanța apreciază că la cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs părților civile.
Importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială și socială părții civile, impun netăgăduit acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi acordat trebuie să îl constituie o sumă rezonabilă și echitabilă în raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.
Față de aceste considerente instanța apreciază că suma de 14.000 EURO este rezonabilă.
Având în vedere că instanța a constatat mai sus culpa comună a autorului și victimei, suma la care va fi obligat UCI prin mandatar BAAR va fi de 50% din cea globală, respectiv 7.000 EURO.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.p.p. instanța constatând culpa procesuală a inculpatului, urmează a dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
| ← Partaj judiciar. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri | Ordin de protecţie. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială → |
|---|
