Pretenţii. Jurisprudență Plăţi
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 212 din data de 18.01.2016
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B, sub nr. ………., reclamanta U a chemat în judecată pe pârâții M, V și R solicitând obligarea acestora la plata sumei de ……… lei, reprezentând debite restante chirie pentru perioada parțial septembrie ……..- septembrie ……… prin derularea contractului de închiriere nr. ……….. pentru imobilul situat in Bacău, st…….. din care ……….. lei reprezintă dobânzi si penalități de întârziere calculate pana la …………., ce urmează a s e calcula pana la data plații efective. S-a mai solicitat rezilierea contractului de închiriere si evacuarea chiriașilor V, M, R, titulara de contract fiind T, decedată, N.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâții au acumulat debite restante în sumă totală de ………, iar titulara de contract a fost înștiințată sa se prezinte la sediu sa-și achite debitele dar acesta cat si familia ei au ignorat cu rea-credință prevederile legii si clauzele contractului. Mai arata ca pârâții nu și-au plătit chiria cel puțin 3 luni consecutiv si se impune rezilierea contractului si evacuarea.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 114/1996, art. 1810, 1830 și 1831 NCC din Codul civil și pe clauzele din contract.
Cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâții nu a formulat întâmpinare în faza de regularizare a cererii dar au cerut verbal in ședință publică plata eșalonata a debitului in cazul admiterii acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin contractul de închiriere nr. …………. s-a dat in folosință numitei T in calitate de locatar principal (titular de contract) și familiei sale imobilul situat in Bacău, pentru o perioada de 5 ani, pana la ………….. Acesta contract se putea prelungi la expirare pentru aceeași perioada la solicitarea chiriașului principal cu acordul expres si exprimat in scris de către proprietar.
La data de …………. locatarul principal T a decedat, după cum rezultă din fișa de evidență a acestei din evidența D.E.P.A.B.D. a Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit art. III -Încetarea contractului din contractul de închiriere alineatul final, acest contract încetează in termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului titularului contractului, daca persoanele îndreptățite prin lege nu au solicitat locuința.
În aceeași ordine de idei, la art. I pct 3 din contract se prevede ca in caz de absență a chiriașului principal din cauze naturale contractul poate fi reperfectat numai cu acordul expres si exprimat in scris al locatorului si cu soțul rămas in locuință sau cu un alt membru major al familiei care a domiciliat si domiciliază in locuință si este prevăzut ca atare in fisa membrilor de familie ai chiriașului principal, anexa nr. 1 la contract.
În anexa la contract sunt enumerați pe lângă titularul T si pârâții V, M, R.
Cu toate ca titulara de contract este decedata din anul 2009, la dosar nu se regăsește nici un document din care sa rezulte ca acest contract de închiriere a fost reperfectat in condițiile enumerate mai sus, urmare a încetării lui după 30 de zile de la deces.
Ca atare, instanța constat ca la data de …………… clauzele contractuale privitoare la încetarea contractului in urma decesului titularului principal s-au activat, și începând cu acea data contractul de închiriere nr. …………… nu își mai produce efectele pentru viitor.
Reclamanta invocă ca și temei al pretențiilor sale dispozițiile din Noul cod civil referitoare la locațiune precum și prevederile contractului de închiriere care însă la acest moment nu mai sunt în vigoare și nu se aplică cazului de față, deoarece între părți nu mai există nici un contract de închiriere, acesta incetand.
În raport de izvorul din care se naște obligația de reparare a prejudiciului, în dreptul civil există două forme de răspundere: delictuală și contractuală. Distincția dintre cele două forme de răspundere rezultă din originea obligației care a fost încălcată și a cărei nesocotire determină caracterul ilicit al acțiunii sau inacțiunii.
Astfel dacă prin răspunderea civilă contractuală se atrage răspunderea uneia din părțile contractului de a repara prejudiciul cauzat cocontractantului său, ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii culpabile a unei obligații născute din contractul încheiat între părți, prin răspunderea civilă delictuală se atrage obligația unei persoane de a repara prejudiciul cauzat alteia printr-o faptă ilicită extracontractuală sau, după caz, prejudiciul pentru care este chemată prin lege să răspundă.
Prin urmare, răspunderea civilă contractuală apare atunci când obligația de reparare a prejudiciului este urmarea nerespectării sau a încălcării unor obligații asumate în prealabil, printr-un contract preexistent, deci o obligație concretă, pe când răspunderea civilă delictuală sau extracontractuală este declanșată ca urmare a cauzării unui prejudiciu printr-un fapt ilicit, în afara existenței oricărei legături juridice preexistente între autor și persoana prejudiciată.
În lumina celor expuse instanța apreciază că în cazul de față răspunderea ce trebuia declanșată era cea delictuală. Răspunderea delictuală reprezintă dreptul comun al răspunderii civile, pe când răspunderea contractuală este o răspundere cu caracter derogator, special. Astfel, în situația în care nu suntem în prezența răspunderii contractuale, vor fi aplicabile regulile privitoare la răspunderea civilă delictuală. Răspunderea delictuală se poate declanșa în cazul unui contract care a fost desființat, fiind nul sau anulabil, reziliat, încetat, condiția suplimentară care se cere pentru răspunderea contractuală este ca acel contract să fie valabil încheiat, condiție care în cauză nu este îndeplinită.
Pentru considerentele expuse instanța constată că cererea de obligare la plata sumei de ………….. lei, reprezentând debite restante chirie pentru perioada parțial septembrie ……….- septembrie …………, deci ulterior încetării contractului (………………) , grefată pe răspunderea civilă contractuală nu este admisibilă, această acțiune nefiind calea în justiție prin care reclamantul poate cere obligarea la plată a sumelor solicitate.
În ce privește capătul de cerere privind rezilierea contractului instanța constată ca nu mai poate pune in discuție rezilierea acestui contract de închiriere, întrucât o reziliere presupune in primul rând existența respectivului act juridic, ceea ce nu mai este cazul, contractul încetând a-și mai produce efectele la 30 de zile de la decesul titularei.
În ce privește cererea de evacuare a pârâților instanța constată ca aceasta a fost motivata de reclamanta prin aceea ca, chiriașul nu și-a îndeplinit obligația de plata a chiriei cel puțin 3 luni consecutiv , intervenind rezilierea.
Asa cum s-a analizat anterior, in speță nu a intervenit rezilierea pentru motiv de neplata a chirie stabilite in temeiul contractului , astfel incat reclamanta sa fie îndreptățită să ceara evacuarea persoanelor enumerate in cerere.
Cat timp reclamanta și-a întemeiat cauza acțiunii in evacuare pe răspunderea civila contractuală iar instanța a reținut ca aceasta nu este aplicabila situației analizate, instanța va respinge aceasta solicitare, cauza acțiunii, ca de altfel nici obiectul, neputând fi schimbata de către instanță.
Față de cele expuse anterior, instanța apreciază acțiunea în întregul ei ca fiind nefondată, motiv pentru care o va respinge.
| ← Plangere contraventionala. Jurisprudență Amenzi | Opoziţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
