Modificari acte constitutive persoane juridice. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Decizie nr. 140 din data de 13.05.2015
Prin decizia civilă nr. 557/13.05.2015, tribunalul a respins apelul declarat de apelanții-intervenienți GB, BI și TGC.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că, prin cererea înregistrată la Judecătoria A sub nr. 7327/740/2014 din data de 13.11.2014, SNAP Ț ";ANPPPP"; a solicitat instanței constatarea modificării Statutului, schimbarea componenței organului de conducere și mutarea sediului din A în F și înregistrarea acestor modificări în registrul special. Se arată că în 15.10.2014 a avut loc Conferința Națională a SNAP Ț ";ANPPPP";. Conform Procesului - Verbal încheiat la Conferința Națională și a preambulului Statutului s-au hotărât mai multe modificări. A fost ales un nou Birou executiv și Consiliul Național. S-a hotărât mutarea sediului din A în F.
În drept, acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 20 cu referire la art. 14-19 și art. 17 alin. 1 din legea 54/2003, art. 20 din legea 62/2011.
În data de 20.01.2015, numitul GB a formulat o cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat să se constate netemeinicia și nelegalitatea solicitării privind constatarea de către instanță a modificărilor survenite în actele constitutive ale persoanei juridice formulate de petentul SNAP Ț ";ANPPPP";și pe cale de consecință instanța să respingă ca netemeinică și nelegală cererea de constatare a modificărilor intervenite în actele constitutive ale SNAP Ț ";ANPPPP";. Se arată că în data de 15.10.2014 a avut loc Conferința Națională a organizației sindicale. Numitul GB a participat la această ședință în calitate de membru și Secretar General al acestei organizații sindicale. În această calitate a constatat că organizatorii și persoanele desemnate pentru conducerea și coordonarea lucrărilor Conferinței Naționale au acceptat și validat prezența la ședință atât a delegaților mai multor organizații județene, cât și a altor persoane pe care le-au declarat a fi membri de sindicat. A verificat vizual persoanele prezente și a constatat că noii membri îi sunt total necunoscuți, iar după prezentarea și exemplificarea organizației județene din care fac parte a remarcat că mulți dintre aceștia nu pot avea calitatea de membru întrucât nu au primit în condiții statutare validarea de la Biroul Executiv Național, acestea neputând vota pentru adoptarea sau respingerea hotărârilor. Astfel consideră că persoanele care au votat în cadrul ședinței Consiliului Național nu sunt membri ai acestei organizații având în vedere modalitatea statutară de obținere a cestei calități, respectiv cu aprobarea Biroului Executiv Național din care fac parte, iar rezultatul alegerilor este în totalitate viciat prin neîndeplinirea condițiilor de validitate ale ședinței Conferinței Naționale. Precizează că această situație îi afectează direct interesele personale prin prisma faptului că a fost schimbat în mod nelegal din funcția pe care o deține în cadrul organizației sindicale.
În drept se invocă dispozițiile art. 61 și următoarele din c.p.c.
În data de 05.02.2015 numitul BI a formulat o cerere de intervenție similară, cu deosebirea că acesta a participat la ședința Conferinței Naționale în calitate de membru și vicepreședinte al organizației sindicale. Arată că această situație îi afectează direct interesele personale prin prisma faptului că a fost schimbat în mod nelegal din funcția pe care o deține în cadrul organizației sindicale.
În data de 19.02.2015 numitul TGC a formulat o cerere de intervenție similară, cu deosebirea că acesta a participat la ședința Conferinței Naționale în calitate de membru și președinte al organizației sindicale. Arată că această situație îi afectează direct interesele personale prin prisma faptului că a fost schimbat în mod nelegal din funcția pe care o deține în cadrul organizației sindicale.
Prin întâmpinarea din data de 13.02.2015, petenta a arătat că cererea de intervenție este inadmisibilă.
Instanța, prin cererea formulată nu este învestită să analizeze temeinicia hotărârii Conferinței Naționale, privind modificările statutului și schimbările făcute în componența organelor de conducere. Este evident că prin cererea de intervenție, intervenientul urmărește să îngreuneze înscrierea. Prin introducerea cererilor de intervenție este evident că există o înțelegere între intervenienți pentru a tergiversa soluționarea cererii. Se solicită ca instanța să se pronunțe prin încheiere motivată asupra cererilor de intervenție. Se solicită în special disjungerea în temeiul art. 66 alin. 2 c.p.c. De asemenea se solicită amendarea contravenienților, în cazul în care instanța va constata introducerea cu rea credință a cererilor de intervenție.
Prin încheierea din 26 02 2015, instanța a respins cererile de intervenție ca inadmisibile.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art. 61 alin. 1 c.p.c., oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.
Instanța reține că cererea formulată de petentă nu este formulată în contradictoriu cu vreo altă parte, ci urmărește ca instanța să constate anumite împrejurări, fără a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană.
Conform art. 527 c.p.c., cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană… sunt supuse dispozițiilor privind procedura necontencioasă judiciară.
Astfel cererea are un caracter necontencios. Prin cererile de intervenție formulate, în ipoteza admiterii, cererea ar dobândi un caracter contencios, deoarece se solicită respingerea cererii formulată de petentă. S-ar schimba astfel însuși caracterul cererii, fără acordul celui care a formulat cererea, ceea ce nu poate fi primit, având în vedere și principiul disponibilității care guvernează procesul civil.
Conform art. 61 alin. 2 c.p.c., intervenția este principală când intervenientul pretinde pentru sine dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. Dreptul dedus judecății este reprezentat de constatarea intervenirii modificărilor în cadrul sindicatului și înregistrarea acestora în registrul special. Este evident că intervenienții nu pretind dreptul dedus judecății. Dar aceștia nu pretind nici un drept strâns legat de acesta, ci solicită chestiuni diametral opuse față de dreptul dedus judecății, comportându-se ca un adevărat pârât care se opune acțiunii reclamantului. Astfel cererile formulate de intervenienți nu pot fi interpretate în sensul definiției prev. de art. 61 alin. 2 c.p.c.
De asemenea, art. 61 c.p.c, face vorbire despre intervenirea într-un proces care se judecă între părțile originare. Se are în vedere astfel un proces care se judecă între mai multe părți. În cazul de față nu putem vorbi despre un proces care judecă între mai multe părți, existând o singură parte, petenta.
Prin urmare, instanța a apreciat că formularea unei cereri de intervenție principală în această situație este inadmisibilă.
Împotriva acestei încheieri au declarat apel intervenienții BI, GB și TGC care au solicitat schimbarea încheierii în sensul admiterii cererilor de intervenție.
În motivarea apelurilor se arată în esență că a solicitat să se constate netemeinicia și nelegalitatea solicitării privind constatarea de către instanță a modificărilor survenite în actele constitutive ale persoanei juridice formulate de petentul SNAP Ț ";ANPPPP";și pe cale de consecință instanța să respingă ca netemeinică și nelegală cererea de constatare a modificărilor intervenite în actele constitutive ale SNAP Ț ";ANPPPP"; . Se arată că în data de 15.10.2014 a avut loc Conferința Națională a organizației sindicale. Numitul GB a participat la această ședință în calitate de membru și Secretar General al acestei organizații sindicale. În această calitate a constatat că organizatorii și persoanele desemnate pentru conducerea și coordonarea lucrărilor Conferinței Naționale au acceptat și validat prezența la ședință atât a delegaților mai multor organizații județene, cât și a altor persoane pe care le-au declarat a fi membri de sindicat. A verificat vizual persoanele prezente și a constatat că noii membri îi sunt total necunoscuți, iar după prezentarea și exemplificarea organizației județene din care fac parte a remarcat că mulți dintre aceștia nu pot avea calitatea de membru întrucât nu au primit în condiții statutare validarea de la Biroul Executiv Național, acestea neputând vota pentru adoptarea sau respingerea hotărârilor. Astfel consideră că persoanele care au votat în cadrul ședinței Consiliului Național nu sunt membri ai acestei organizații având în vedere modalitatea statutară de obținere a cestei calități, respectiv cu aprobarea Biroului Executiv Național din care fac parte, iar rezultatul alegerilor este în totalitate viciat prin neîndeplinirea condițiilor de validitate ale ședinței Conferinței Naționale. Precizează că această situație îi afectează direct interesele personale prin prisma faptului că a fost schimbat în mod nelegal din funcția pe care o deține în cadrul organizației sindicale.
În continuare se arată că înregistrarea modificărilor realizare în condiții de nelegalitate ar crea situația în care instanța confirmă o stare de nelegalitate.
Prin întâmpinarea depusă la 3 04 2015, intimatul SNAP Ț ";ANPPPP";a solicitat respingerea apelului arătând că instanța a respins corect cererile de intervenție.
Prin răspunsurile la întâmpinare formulate, apelanții au reiterat criticile din cererile de apel.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelurile sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente:
Așa cum a reținut și instanța de fond conform art. 527 c.p.c., cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană… sunt supuse dispozițiilor privind procedura necontencioasă judiciară.
Astfel, cererea are un caracter necontencios. Prin cererile de intervenție formulate, în ipoteza admiterii, cererea ar dobândi un caracter contencios, deoarece se solicită respingerea cererii formulată de petentă. S-ar schimba astfel însuși caracterul cererii, fără acordul celui care a formulat cererea, ceea ce nu poate fi primit, având în vedere și principiul disponibilității care guvernează procesul civil.
Mai mult decât atât, apelanții nu tind să invoce aspecte ce țin de procedura înscrierilor mențiunilor, ci pe această cale să critice aspecte vizând hotărârile adoptate, or acestea sunt proceduri diferite cu căi de atac distincte, iar în procedura înscrierilor de mențiuni nu se pot ataca și actele (hotărârile) ce sunt invocate a fi înregistrate,
Hotărârile privind modificarea persoanei juridice pot fi atacate distinct în procedura prevăzută de art. 216 C Civ, în lipsa unor dispoziții contrare în Lg 62/2011, și nu pe calea intervenției în procedura de înscriere a modificărilor actelor constitutive.
Așa fiind, tribunalul, în temeiul art. 480 C Pr Civ a respins apelul.
| ← Nulitate absolută testament. Încheiere interlocutorie. Putere... | Exercitarea autorității părintești. Jurisprudență → |
|---|
