Noul cod de procedură civilă - Apel împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie accesorie – art. 64 alin. 4 c.pr.civ. Cerere intervenţie accesorie consilier local în litigiu având ca obiect obligare Consiliu Local la adopta

Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 2/Ap din data de 13.06.2014

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin încheierea de ședință din data de 08.05.2014 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 5678/62/2013 au fost respinse ca inadmisibile cererile de intervenție în interesul pârâtului Consiliul Local al Comunei H., formulate de F.G., C.A., G.M., K.S., L.F.G., M.N., N.S. și S.C..

În considerentele acestei încheieri, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut că prin cererea dedusă judecății, reclamanta A.A.Z.H. a solicitat obligarea Consiliului Local H. să emită o Hotărâre pentru finalizarea procedurii de atribuire în concesiune sau în folosință a pășunii către asociație, proporțional cu efectivele de animale deținute de asociație și membrii acesteia.

Tribunalul a mai reținut că cerințele esențiale ale cererii de intervenție voluntare se desprind din art. 61 alin. 1 CPC și constau în existența unui proces civil în curs de desfășurare, inițiativa introducerii terțului în proces să aparțină acestuia, invocarea de către un terț a unui interes propriu și lipsa calității de parte originară a terțului în proces.

În ceea ce privește condiția interesului propriu pe care terții încearcă să-l apere prin promovarea intervenției accesorii, Tribunalul a constatat că aceasta nu se verifică în cauză, reținând că prin HCL H. nr. 22/03.06.2013 (f.64 vol. 1) a fost revocată HCL H. nr. 5/31.01.2013 privind concesionarea și scoaterea la licitație a suprafețelor de pajiști de pe raza comunei H. către organizațiile și asociațiile locale ale crescătorilor de animale, legal constituite, pentru punerea în valoare și folosirea optimă a pajiștilor și că, din procesul verbal al ședinței (f. 65 vol. 1) rezultă că terții au votat pentru închirierea, concesionarea, atribuirea directă a unor suprafețe de teren din izlazul comunal, proprietatea privată a comunei H. către toți utilizatorii persoane fizice și juridice, fiind astfel adoptată HCL nr. 22/03.06.2013.

Tribunalul a mai reținut că reclamanta nu a pus în discuție valabilitatea vreunei hotărâri a Consiliului Local, solicitând cenzurarea refuzului primarului însărcinat cu punerea în aplicare a HCL nr. 5/2013 de soluționare a cererilor membrilor săi și ale asociației formulate pentru punerea în aplicare a hotărârii arătate (f. 2 vol.1).

Dispozițiile legale invocate de terți au, în opinia instanței de fond, tocmai menirea de a individualiza răspunderea consilierului local pentru hotărârile adoptate de autoritatea deliberativă din care face parte numai în măsura în care a votat pentru adoptarea hotărârilor respective.

În consecință, atât timp cât în cauză nu se pune în discuție valabilitatea vreunui act adoptat de Consiliul Local H., tribunalul a reținut că terții intervenienți - consilieri locali nu justifică un folos propriu material/moral rezultat din susținerea cererii de intervenție, grefat pe o eventuală angajare a răspunderii în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat.

Împotriva acestei încheieri, terții - intervenienți accesorii S.C., K.S., N.S., G.M., M.N., L.F.G., C.A. și F.G. au declarat apel, prin cereri distincte, dar identice ca și conținut, în termenul legal, prin care au solicitat admiterea apelului, admiterea cererilor de intervenție accesorie și trimiterea cauzei la Tribunalul Brașov pentru continuarea judecării litigiului pe fond.

În motivare, a arătat că deși au demonstrat cu înscrisuri (adresa nr. 1714/05.03.2014 emisă de UAT H.) faptul că au calitatea de consilieri locali și că au participat la ședința Consiliului Local H. din data de 03.06.2013, în care au votat pentru închirierea, concesionarea, atribuirea directă a unor suprafețe de teren din izlazul comunal, proprietatea privată a comunei H. către toți utilizatorii persoane fizice și juridice, instanța de fond a respins greșit cererea lor de intervenție accesorie în interesul Consiliului Local H..

Apelanții au arătat că, în acest mod, au fost ignorate prevederile art. 56 din Legea nr. 393/2004 care instituie principiul răspunderii consilierilor locali atât în nume propriu, pentru activitatea desfășurată, cât și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat.

Apelanții au mai arătat că, respingând cererea de intervenție în interesul pârâtului Consiliul Local H., prima instanță le-a încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat atât de Constituție, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin îngrădirea posibilității de a demonstra că atât CL H., cât și terții intervenienți, în calitate de consilieri locali, au acționat cu bună credință, cu respectarea legii, în opoziție cu activitatea consilierului local H.E., din culpa căruia, față și de lipsa altor 7 consilieri locali, nu s-a putut constitui cvorumul pentru adoptarea unui act normativ care să stabilească modul de gestionare a pășunilor la ședința din data de 07.06.2013 a Consiliului Local H..

Apelanții au formulat apărări și pe fondul acțiunii reclamantei, solicitând respingerea acesteia ca nefondată.

În drept a fost invocată aplicarea art. 61 pct. 1 și 3, art. 63, art. 64 pct. 1, 2 și 3, art. 65 și art. 67, art. 466 și urm., art. 480 pct. 2, art. 451 și urm. c.pr.civ., art. 56 din Legea nr. 393/2004, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 215/2001, OUG nr. 34/2013 și normele metodologice de aplicare a acesteia.

Cererea de apel este scutită de obligația de plată a taxei judiciare de timbru conform art. 34 alin. 3 coroborat cu art. 23 alin. 1 din OUG 80/2013.

Intimata pârâtă A.P.I.A., prin întâmpinare formulată în condițiile art. XV alin. 3 din Legea nr. 2/2013 (filele 73-75), a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că, instanța de fond, prin încheierea de ședință din data de 08.05.2014, pronunțată în cauză, a admis excepția lipsei calității sale procesuale pasive. A mai arătat că nu se justifică participarea sa în această cauză deoarece prin acțiune se solicită obligarea Consiliului Local H. la emiterea unui act administrativ, hotărâre de consiliu local cu caracter individual, pentru finalizarea procedurii de atribuire în concesiune sau în folosință a pășunii către asociație, proporțional cu efectivele de animale deținute de asociație și membrii acesteia, ceea ce nu face obiectul de activitate a acestei instituții.

Părțile nu au mai solicitat administrarea altor probe noi în apel.

Intimata - reclamantă și intimații - pârâți Consiliul Local H. și UAT H. nu au formulat întâmpinare conform art. XV alin. 3 din Legea nr. 2/2013.

Părțile nu au mai solicitat administrarea altor probe noi în recurs.

Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei APIA și apelurile declarate de terții - intervenienți accesorii S.C., K.S., N.S., G.M., M.N., L.F.G., C.A. și F.G., curtea reține următoarele:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei pârâte APIA, Curtea constată că aceasta este fondată.

Astfel, calitatea procesuală în apel are ca situație premisă calitatea de parte a persoanei respective în fața instanței de fond, aspect care rezultă din interpretarea art. 478 alin. 1 și 3 din c.pr.civ.

Or, în cauză, instanța de fond, prin încheierea de ședință din data de 08.05.2014, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei APIA, motivat de faptul că reclamanta A.A.Z.H. nu a formulat pretenții în contradictoriu cu aceasta, iar obligațiile din litigiu nu intră în sfera de competență a acestei instituții publice.

Prin urmare, cum în fața instanței de fond reclamanta nu a justificat calitatea procesuală pasivă a pârâtei APIA, cu atât mai mult, această calitate nu poate fi justificată în prezenta cale de atac, astfel că excepția invocată în prezentul apel este fondată, urmând a fi admisă.

Cu privire la cererile de apel formulate de terții - intervenienți accesorii S.C., K.S., N.S., G.M., M.N., L.F.G., C.A. și F.G., Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate.

Astfel, apelanții invocă drept motiv principal de reformare a încheierii primei instanțe faptul că aceasta a ignorate prevederile art. 56 din Legea nr. 393/2004 care instituie principiul răspunderii consilierilor locali atât în nume propriu, pentru activitatea desfășurată, cât și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat.

Această susținere nu este însă corectă. Astfel, prin cererea de chemare în judecată intimata reclamantă A.A.Z.H. a solicitat obligarea intimatului pârât Consiliul Local H. la emiterea unui act administrativ, hotărâre de consiliu local cu caracter individual, pentru finalizarea procedurii de atribuire în concesiune sau în folosință a pășunii către asociație și obligarea pârâtei UAT H. la plata daunelor materiale corespunzătoare sumelor neîncasate de la APIA în anul 2013 corespunzător numărului de animale și a daunelor morale de 50.000 lei.

Acțiunea a fost promovată în condițiile în care, prin HCL H. nr. 5/31.01.2013, s-a aprobat inițial concesionarea și scoaterea la licitație a suprafețelor de pajiști de pe raza Comunei H., jud. B., către organizațiile și asociațiile locale de crescători de animale, legal constituite, pentru punerea în valoare și folosirea optimă a pajiștilor.

Ulterior, prin HCL H. nr. 22/03.06.2013 a fost revocată HCL H. nr. 5/31.01.2013, fără a se adopta, după această dată, vreo hotărâre privind modul de administrare a suprafețelor de pajiști de pe raza Comunei H., jud. B., motivat de faptul că, astfel cum susțin și apelanții, nu a fost posibilă întrunirea cvorumului legal necesar pentru adoptarea hotărârii.

Față de obiectul cererii de chemare în judecată - obligarea pârâtului Consiliul Local H. să adopte un act administrativ, Curtea apreciază că, în mod legal, a reținut prima instanță că terții intervenienți accesorii - consilieri locali, nu au justificat un interes propriu pentru a participa la judecarea cauzei, în nume propriu și în interesul pârâtului Consiliul Local H..

Este adevărat că în calitate de consilieri locali terții răspund pentru activitatea consiliului și pentru actele adoptate de acesta, în situația în care au votat pentru adoptarea lor, în condițiile art. 56 din Legea nr. 393/2004, modificată, însă, în cauză, nu se contestă un astfel de act administrativ, ci se tinde la sancționarea refuzului - nejustificat în opinia intimatei reclamante - de adoptare a unui act administrativ, în condițiile art. 1 și 8 teza a doua din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În plus, în procedura de verificare de către tribunal a caracterului justificat sau nu al refuzului Consiliului Local H. de a adopta o hotărâre de reglementare a procedurii de atribuire în concesiune sau în folosință a pășunii către intimata reclamantă A.A.Z.H., nu se justifică participarea chiar a consilierilor locali care s-au opus acestei atribuiri, aceștia nejustificând un interes personal în acest demers, în condițiile în care nu s-a angajat răspunderea consiliului local respectiv.

Nu poate fi reținută nici susținerea apelanților că prima instanță le-a încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat atât de Constituție, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin îngrădirea posibilității de a demonstra că atât CL H., cât și terții intervenienți, în calitate de consilieri locali, au acționat cu bună credință, cu respectarea legii.

Astfel, participarea la orice proces civil este condiționată de justificarea unui interes, conform art. 32 alin. 1 lit. d) c.pr.civ., care trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, conform art. 33 c.pr.civ., iar această condiție nu încalcă art. 6 CEDO și nici art. 21 din Constituție.

Or, în cauză, terții intervenienți nu au justificat un astfel de interes, în condițiile în care nu s-a pus în discuție, în acțiune principală, valabilitatea vreunui act adoptat prin votul exprimat de aceștia, în calitate de consilier local și nici nu s-a invocat că lipsa de acțiune a Consiliului Local H. în adoptarea actului administrativ invocat în petitul 1 se datorează acțiunilor sau inacțiunilor lor.

Pentru toate aceste considerente, constatând incidența art. 480 alin. 1 c.pr.civ., Curtea va respinge cererile de apel formulate de terții - intervenienți accesorii S.C., K.S., N.S., G.M., M.N., L.F.G., C.A. și F.G. împotriva încheierii de ședință din data 08.05.2014 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 5678/62/2013, pe care o va menține.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Noul cod de procedură civilă - Apel împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie accesorie – art. 64 alin. 4 c.pr.civ. Cerere intervenţie accesorie consilier local în litigiu având ca obiect obligare Consiliu Local la adopta