Obligaţia de a face. Jurisprudență Autorizare
Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Sentinţă civilă nr. 227 din data de 20.03.2017
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău sub numărul 3542/110/2016,reclamanții A.E. și A.I. au chemat în judecată PRIMARUL COMUNEI C. JUDEȚUL BACĂU, pentru ca, prin hotărâre judecătorească, să fie obligat să le elibereze autorizație de desființare a unei magazii,situate pe terenul proprietatea lor din satul M., comuna C..
În motivarea cererii, se arată că sunt proprietarii unui imobil, casă și teren, în suprafață de 250 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1391/22.10.2007 și intabulat în CF 60188 a comunei C., provenită din conversia CF 154.
Pe acest teren , se află o magazie în stare avansată de degradare, pentru care au solicitat eliberarea autorizației de desființare.
Deși au depus de două ori documentația, li s-a restituit, motivat de faptul că pentru acest teren este notat în cartea funciară un litigiu având ca obiect ’’stabilire servitute’’.
Acest lucru le-a fost comunicat prin adresa nr. 5063/05.09.2016.
Prin sentința civilă pronunțată în dosarul nr. 1478/180/2012 al Judecătoriei Bacău s-a creat, prin mijlocul proprietății lor, o cale de acces pentru numiții I.I. și N.
Împotriva aceste sentințe au formulat apel, solicitând schimbarea căii de acces într-o parte a trenului, însă acea parte a terenului este ocupată de magazia veche.
Deși și-au arătat disponibilitatea de a o dărâma, primarul refuză eliberarea autorizației, astfel încât se învârt într-un cerc vicios.
Litigiul notat în carte funciară este cu privire la teren și nu cu privire la magazie, astfel că refuzul pârâtului este nejustificat.
În dovedirea cererii, reclamanții au solicitat proba cu înscrisuri și au depus următoarele acte: certificat de urbanism nr. 6/04.07.2016, cerere pentru emiterea autorizației de desființare, adresa nr. 5063/05.09.2016, adresa nr. 2687/12.05.2015, notificare certificat de urbanism nr. 1/25.02.2015, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1391/22.10.2007, schițe tren și construcții, extras carte funciară, documentație cadastrală, supliment la raportul de expertiză B.M. efectuat în dosarul nr. 1478/180/2015 al Tribunalului Bacău.
Pârâtul PRIMARUL COMUNEI C. nu a formulat întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare, însă UAT COMUNA C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii motivat de faptul că, pe lângă problema litigiului notat în cartea funciară (aspect recunoscut și de reclamanți), eliberarea autorizației de demolare nu este posibilă și pentru că documentația nu a fost întocmită în conformitate cu adresa nr. 5063/05.05.2015, fiind incompletă.
Astfel, reclamanții nu au completat documentația tehnică, lipsind dovezile privind achitarea taxelor legale, dovada de luare în evidență a proiectului la Ordinul Arhitecților din România, planul de situație / de încadrare în zonă nu are viza OCPI la faza DTAD.
UAT C. a depus adresa nr. 5063/05.09.2016, adresa nr. 2687/12.05.2015, extras carte funciară, notificarea reclamanților din partea SC N.D. SRL, schiță amplasament.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt proprietarii unui imobil, casă și teren, în suprafață de 250 mp, în satul M., comuna C., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1391/22.10.2007 la BNP M.Ș.V..
Pe acest teren, se află o magazie, în suprafață de 31,87 mp.
Prin sentința civilă nr. 8070/22.10.2012, pronunțată în dosarul nr. 1478/180/2012 al Judecătoriei Bacău, s-a instituit o servitute de trecere pe terenul proprietatea reclamanților în favoarea numiților I.I. și I. N.
Având în vedere că această servitute de trecere s-a instituit pe mijlocul terenului reclamanților, aceștia au formulat apel (care se află în curs de soluționare) și și-au manifestat disponibilitatea de a demola magazia de pe trenul lor, care se află în stare avansată de degradare, în vederea stabilirii unei servituți de trecere la limita exterioară a terenului.
În acest sens, au formulat cerere la pârât pentru eliberarea unei autorizații de demolare a magaziei, în luna aprilie 2015.
Reclamanții au depus documentația necesară eliberării autorizației de demolare, fiind înregistrată la pârât sub nr. 2559/08.05.2015.
Întrucât această documentație era incompletă, cu adresa nr. 2687/12.05.2015, le-a fost restituită, pentru a depune: - actul de proprietate, în copie legalizată; - extrasul de carte funciară pentru informare, la zi; - avizele și acordurile solicitate în certificatul de urbanism; - planul de situație, planul de încadrare în teren, vizat de OCPI, faza DTAD; - dovada de luare în evidență a proiectului de arhitectură la Ordinul Arhitecților din România; - dovada privind achitarea taxelor legale pentru emiterea autorizației de demolare și pentru radierea mențiunii de notare "litigiu servitute"; la OCPI Bacău.
La data de 09.06.2016, reclamanții formulează o nouă cerere de eliberare autorizație de demolare magazie, înregistrată la pârât sub nr. 5002/09.06.2016.
La data de 04.07.2016, s-a eliberat certificatul de urbanism nr. 6 pentru depunerea documentației necesare eliberării autorizației de demolare.
Cu adresa nr. 5063/05.09.2016, pârâtul le restituie documentație depusă, întrucât avea lipsa aceleași documente ca și la prima cerere, și pentru că nu se schimbase mențiunea de la cartea funciară privind notarea litigiului de servitute.
La data de 04.11.2016, reclamanții formulează prezenta acțiune, depunând și documentația solicitată prin adresa nr. 5063/05.09.2016 emisă de pârât, mai puțin dovada radierii de la cartea funciară a mențiunii de notare "litigiu servitute";.
Față de situația de fapt reținută, instanța constată întemeiată acțiunea, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, republicată, autorizația de desființare se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excepțiile prevăzute la art. 11, iar potrivit art. 7 din aceeași lege, autorizația de construire se emite, în termen de cel mult 30 zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea lucrărilor de construcție, care cuprinde copii dupa următoarele documente: certificatul de urbanism, dovada legalizată a titlului asupra imobilului, teren și / sau construcție, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - PAC, proiectul pentru autorizarea lucrărilor de desființare - PAD sau proiectul pentru autorizarea organizării execuțiilor lucrărilor - POE, avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, după caz, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și dovada achitării taxelor aferente autorizației de construire.
Conform probei cu înscrisuri administrata în cauză, la solicitarea reclamanților, reclamanții au toate documentele necesare eliberării autorizației de demolare a magaziei, cu excepția dovezii achitării taxelor legale pentru emiterea autorizației de demolare, care se achită în momentul înregistrării documentației și a extrasului de carte funciară de informare la zi, care apare cu mențiunea notării litigiului de servitute.
Pârâtul și-a întemeiat refuzul de a elibera autorizația de demolare pe dispozițiile art. 46 alin. 3 - 4 din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, potrivit cărora: "(3) Responsabilitatea emiterii unei autorizații pe baza unei verificări superficiale sau părtinitoare revine, în egală măsură, atât semnatarilor autorizației, cât și persoanelor fizice cu atribuții în verificarea documentațiilor și elaborarea/emiterea autorizațiilor de construire care răspund material, contravențional, civil și penal, după caz, pentru nerespectarea termenelor prevăzute la art. 43 alin. (2) și (3).
(4) În temeiul prevederilor art. 7 alin. (9) din Lege, autoritatea administrației publice locale/competente, potrivit Legii, emitentă a autorizației de construire/desființare, nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existența la momentul emiterii actului a unor litigii aparținând solicitantului, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, privind imobilul - teren și/sau construcții -, situație în care responsabilitatea revine exclusiv solicitantului, cu excepția cazului în care litigiul a fost notat în cartea funciară și este evidențiat în extrasul de carte funciară depus de solicitant.";
Art. 23 lit. c) din Legea nr. 7/1996 prevede posibilitatea notării, în partea de III-a a cărții funciare a dezmembrămintelor dreptului de proprietate, a drepturilor reale de garanție și sarcini, și va cuprinde, conform lit. b) "faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte";.
Potrivit art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, înscrierile sau radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații în formă autentică, date de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale.
Având în vedere dispozițiile legale invocate mai sus, instanța reține că, prin notarea unui litigiu în cartea funciară, nu se aduce atingere dreptului de proprietate al titularului, notarea constituind un mijloc de informare a terțelor persoane cu privire la existența unui litigiu cu privire la drepturi reale asupra imobilului și, ca atare, achiziționarea bunului litigios urmează a fi făcută pe riscul cumpărătorului.
Ca atare, notarea unui litigiu nu determină interdicția de înstrăinare a bunului cu privire la care s-a făcut notarea și nu este constitutivă de drepturi reale sau de creanță, conform art. 4 din Titlul X a Legii nr. 275/2005.
Pe de altă parte, refuzul eliberării autorizației de construire / demolare întemeiat pe existența notării unui litigiu în cartea funciară trebuie analizat în considerarea existenței unei legături între acțiunea promovată în justiție și imobilul pentru care se solicită autorizația de construire / demolare.
Ori, în cauza de față, notarea litigiului de servitute privește terenul proprietatea reclamanților și nu magazia pentru care se solicită autorizația de demolare, neexistând nicio legătură între litigiul notat și imobilul ce se dorește demolat.
In raport de această situație, refuzul pârâtului de a elibera autorizația de demolare a magaziei, ca urmare a existenței acestei notări în cartea funciară cu privire la teren, este un refuz nejustificat.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, ale dispozițiilor Legii nr. 50/1991 și ale Ordinului nr. 839/2009, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtul să elibereze reclamanților autorizația de desființare a magaziei, cu respectarea dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, cu excepția cerinței de a prezenta extras carte funciară de informare la zi pentru teren fără mențiunea notării litigiului de servitute.
În temeiul art. 451 NCPC ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
← Pretenţii. Jurisprudență Contracte | Contencios administrativ și fiscal. anulare proces verbal de... → |
---|