Obligaţia de a face. Jurisprudență Persoane juridice
| Comentarii |
|
Judecătoria INEU Sentinţă civilă nr. 552 din data de 15.03.2013
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA INEU OPERATOR 2826
DOSAR NR.
SENTINȚA CIVILĂ NR.552/2013
Ședința publică din data de 15 martie 2013
Președinte:
Grefier:
S-a luat în examinare cauza civilă formulată de către reclamanta B E împotriva pârâtei A C F U B, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantei avocat B I cu împuternicire avocațială nr…. depusă la fila 13 din dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtei avocat FG, reclamanta și pârâta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că în data de 15.03.2013 s-a înregistrat la dosar, cerere de amânare depusă de reprezentantul pârâtei avocat F G.
Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de reprezentantul pârâtei avocat F G.
Reprezentantul reclamantei avocat B I nu se opune admiterii cererii de amânare și depune la dosar răspuns la întâmpinare.
Instanța, având în vedere cererea de amânare formulată de reprezentantul pârâtei avocat F G, întrucât în temeiul art. 156 alin.1 Cod proc.civ. instanța poate acorda un singur termen pentru lipsă de apărare temeinic motivată, constată că motivele invocate în cuprisul cererii de amânare cu privire la faptul că reprezentantul pârâtei se află la Judecătoria Petroșani, nu sunt dovedite și nu reprezintă motive temeinice în sensul art. 156 alin.1 Cod proc. civ. și, în consecință respinge cererea de amânare.
Instanța, având în vedere referatul întocmit de grefier la data de 13 martie 2013 în temeiul art.103 alin.11 HCSM nr.387/2005, în care se arată că a existat pe rolul Judecătoriei Ineu dosarul nr…. având aceleași părți și obiect ca prezentul dosar, pune în discuție necesitatea acvirării dosarului nr…. al Judecătoriei Ineu.
Reprezentantul reclamantei avocat B I nu se opune acvirării acestui dosar și invocă practică judiciară sentința civilă nr….pronunțată în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, prin care instanța a admis cererea într-o cauză similară, sentința civilă nr…. pronunțată în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, precum și Sentința civilă nr…. pronunțată în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu și arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța dispune acvirarea dosarului nr…. al Judecătoriei Ineu la prezentul dosar și pune în discuție excepția autorității de lucru judecat invocată de reprezentantul pârâtei avocat F G.
Reprezentantul reclamantei avocat B I solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile necesare în ceea ce privește tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Instanța reține cauza pentru a soluționa această excepție.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.02.2013, reclamanta B E, domiciliată în …, în contradictoriu cu pârâta A C F U B, cu sediul în…, a solicitat să fie obligată pârâta să dispună înscrierea sa pe tabelul actual al membrilor composesori.
În fapt, reclamanta arată că antecesorul său B C a fost membru în cadrul asociației composesorale de pășune … în perioada interbelică, fiind înscris în Tabloul proprietarilor asociației de pășune din comuna … cu un număr de 7 drepturi.
Potrivit art.8 din Statutul Asociației, "Membrii ai Composesoratului, sunt foștii membri ai Composesoratului foștilor urbarialiști și moștenitorii acestora proprietari de terenuri cu vegetație forestieră și pășuni…";.
Având în vedere că la data înființării Asociației nu au fost anunțați toți membri composesori sau moștenitorii acestora despre intenția înființării asociației, s-a omis a fi trecută pe tabelul ce a stat la baza înființării asociației, reclamanta consideră că este îndreptățită a fi membru composesor.
În continuare, reclamanta susține că în urma dezbaterii succesiunii după antecesorul său, prin Sentința civilă nr…. a Judecătoriei Ineu, s-a constatat că este singura moștenitore acceptantă a acestuia, dispunându-se predarea moștenirii, respectiv drepturile din pășune și pădure.
La data de 15.01.2013, reclamanta a formulat cerere către pârâtă prin care a solicitat înscrierea sa în rândul membrilor composesori, dar aceasta refuză în mod categoric să răspundă cererii sale.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.1381 din Codul Civil.
Reclamanta a anexat cererii în copie, următoarele înscrisuri: încheierea civilă nr…. pronunțată de Judecătoria Ineu (filele 4-5), actul de identitate al reclamantei (fila 6), dovadă confirmare de primire din data de 15.01.2013 (fila 7), cerere din data de 14.01.2013 (fila 8), factură din data de 15.01.2013 (fila 9). Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 19 lei potrivit chitanței seria …, nr…. din data de 4.02.2013 (fila 4) și timbru judiciar în valoare de 3 lei, în temeiul art. 3 lit.a din Legea nr.146/1997 și art.3 alin.1 din O.G. nr.32/1995.
Prin întâmpinarea depusă pârâta invocă excepția autorității de lucru judecat, arătând că, între pârâtă și reclamantă a mai existat un litigiu, cu identitate de părți și obiect, care a făcut obiectul dosarului civil nr…., iar Judecătoria Ineu în primă instanță și Tribunalul Arad în recurs, au respins cererea reclamantei B E, în mod definitiv și irevocabil.
Pe fond, pârâta precizează că reclamanta nu și-a manifestat voința de a deveni membru composesor la momentul constituirii asociației în conformitate cu prevederile Legii nr.1/2000.
Conform prevederilor Statutului Asociației, Adunarea Generală fiind suverană și independentă, este cea care hotărăște primirea de noi membri. Astfel, art.8 din Statut prevede că, sunt membri composesori urmașii foștilor membri care și-au manifestat dorința, după noile Legi ale fondului funciar de a exploata proprietatea, fiind înscriși în tabelul nominal încheiat în fața notarului public și aprobat de instanță, care face parte integrantă din acest act (conform dosarului … al Judecătoriei Ineu).
Actele normative care își găsesc incidența în cauză sunt: OG nr.26/2000, precum și Legea nr.1/2000, respectiv art.26-28, care prevăd în mod clar că membrii composesori sunt urmașii celor care au fost înainte, care doresc să reia exploatarea în comun, ei înșiși, ori antecesorii lor. Astfel, legea nu a avut în vedere reînființarea fostului composesorat, ci a permis foștilor composesori sau urmașilor acestora, să constituie în temeiul Legii nr.1/2000 și OG nr.26/2000, o nouă formă asociativă prin voința acestora, voință care a trebuit să fie exprimată anterior, la momentul constituirii asociației.
Astfel, reclamanta a depus tardiv o cerere în luna ianuarie 2013 pentru a intra în composesorat, însă de la acel moment și până în momentul de față, termenul a fost scurt, iar Adunarea Generală nu s-a întrunit, drept pentru care cererea acesteia nu a fost discutată. Pârâta a mai arătat că această cerere este irelevantă în cauza de față, în măsura în care aceasta nu a înțeles să participe inițial la constituirea noii forme asociative, conform normelor legale. Cu toate acestea, o va pune în discuție în cadrul AGA, dar nu se poate pronunța cu privire la șansele de a fi aprobată.
În continuare, pârâta mai susține că, de la momentul constituirii asociației și până în prezent, membrii composesori inițiali au mărit capitalul social al acesteia prin contribuție directă a fiecăruia, astfel încât ar fi complet injustă obligarea pârâtei la acceptarea de noi membri, ceea ce ar duce la diminuarea capitalului membrilor care au contribuit anterior.
Scopul final al depunerii cererii de chemare în judecată care formează obiectul prezentului dosar îl constituie dobândirea calității de membru pentru a se solicita obligarea pârâtei la plata unor sume de bani. Composesoratul nu are venituri proprii (obținute prin mijloace proprii-producție, venituri din închirieri etc.) Neexistând venituri, nu se pot da dividente niciunui membru composesor. Singurele venituri provin din subvenții de la APIA, or, pentru a depune documentația în vederea obținerii acestora, trebuie îndeplinite niște condiții, printre care și împuternicirea autentificată a persoanei solicitante, ceea ce reclamanta nu a făcut.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile Legii nr.1/2000, cu modificările și completările ulterioare, prevederile HG nr.1172/2001, ale HG nr.1546/2004, ale OAP nr.454/2006 și prevederile OG nr.26/2000, cu modificările și completările ulterioare.
La termenul din data de 1.03.2013 instanța a admis cererea de amânare formulată de reprezentantul reclamantei și a acordat un termen pentru studierea întâmpinării și pentru a se formula răspuns la întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin cerea care face obiectul acestui dosar, reclamanta B E a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A C F U B să fie obligată pârâta să dispună înscrierea sa pe actualul tabel cu membrii composesori.
Totodată, în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, prin acțiunea disjunsă, reclamanta B E a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A C F U B să se constate calitatea de membru composesor a reclamantei și pe cale de consecință să se dispună înscrierea reclamantei în registrul actual al membrilor composesori.
Prin sentința civilă nr…. pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr…. a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantă, iar recursul promovat de către reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia civilă nr…. pronunțată de Tribunalul Arad.
În considerentele acestei decizii Tribunalul Arad a arătat că:
"Două sunt actele normative care își găsesc incidența în prezenta cauză: O.G. nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații precum și Legea nr.1/2000, mai precis art.26 - 28 din acest act normativ.
Scopul reglementărilor cuprinse în art.26-28 din Legea nr.1/2000 a fost acela de a reconstitui fostele forme de exploatare în comun a suprafețelor de păduri și pășuni comunale în favoarea foștilor proprietari ori a moștenitorilor acestora care doresc să reia exploatarea în comun a fostelor suprafețe deținute anterior în proprietate ei înșiși ori antecesorii lor.
Legea nu a avut în vedere reînființarea fostului composesorat ori a fostei forme asociative, ci a permis foștilor composesori ori asociați să constituie în temeiul Legii nr.1/2000 și ale O.G. nr.26/2000 o nouă formă asociativă, alcătuită din acei foști composesori ori moștenitori ai acestora care vor să reia exploatarea în comun a fostelor terenuri deținute în proprietate comună. Sub nici o formă prevederile Legii nr.1/2000 nu au avut în vedere împroprietărirea noului composesorat cu întreaga suprafață de teren avută în proprietate în trecut de fostul composesorat, ci numai cu acea suprafață care ar fi revenit acelora dintre membrii care, în baza Legii nr.1/2000, au înțeles să se constituie într-o nouă formă asociativă, solicitând totodată comisiilor de fond funciar reconstituirea suprafeței ce li se cuvine în cadrul noii asociații de exploatare în comun înființate. Așa se explică prevederile art.26 alin.22 din Legea nr.1/2000, conform cărora suprafața restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri, respectiv suprafața rezultată din însumarea solicitărilor celor care au înțeles să se constituie într-o formă asociativă.
Prin urmare, împrejurarea că cea mai mare parte a locuitorilor comunei Bocsig au avut în proprietate părți din pădurea și pășunea comunală, ei înșiși ori antecesorii lor, este absolut irelevantă în prezent, în măsura în care aceștia nu au înțeles să participe la constituirea noii forme asociative ce a luat naștere prin actul constitutiv autentificat sub nr…. de notar public … din Ineu.
Numai aceia dintre foștii composesori ori moștenitorii acestora, care au înțeles să constituie noua formă asociativă, sunt în prezenți membrii în composesorat, având drepturile recunoscute membrilor asociației.
În ceea ce privește terții, cum este cazul reclamantei, aceștia nu au nici un drept asupra terenurilor reconstituite în favoarea composesoratului atâta vreme cât nu au înțeles să se prevaleze de dreptul ce le-a fost conferit de lege și anume acela de a lua parte la constituirea composesoratului, de a deveni membru în noua formă asociativă și a dobândi astfel drepturi de exploatare asupra terenurilor forestiere ori agricole ce urmau a fi solicitate și apoi reconstituite în favoarea composesoratului.
Împrejurarea că cererea reclamantei adresată asociației la data de 30 iulie 2010 a rămas fără răspuns, poate constitui o formă a refuzului asociației de soluționare favorabilă a acestei cereri, însă nici o instanță de judecată nu va putea suplini în această privință hotărârea adunării generale a asociaților, câtă vreme conform art.9 din statutul asociației calitatea de asociat, după constituire, se dobândește prin cerere de înscriere, aprobată de adunarea generală.
Prin urmare, singura formă în care se poate dobândi calitatea de membru asociat pentru cei care nu sunt membrii fondatori, este aprobarea cererii lor de către adunarea generală a cărei voință este suverană în această privință și nu poate fi cenzurată de nici o instanță de judecată, câtă vreme asociația reprezintă un organism privat care s-a constituit și funcționează pe principiul voinței majoritare a membrilor asociați.
În raport de aceste aprecieri, tribunalul constată că reclamanta nu este membru fondator al A C F U B și nici nu are vre-o vocație de a fi primit în cadrul asociației în lipsa hotărârii adunării generale a acesteia, astfel că solicitarea acestuia din cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum și criticile formulate în cuprinsul cererii de recurs sunt pe deplin nefondate și neîntemeiate.";
În drept, conform art.1201 din Codul civil din 1864, raportat la art.230 din Legea nr.71/2011, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Din acest text rezultă că elementele autorității de lucru judecat sunt părțile, obiectul și cauza, care trebuie să fie aceleași în ambele cereri. Părțile sunt titularul dreptului subiectiv încălcat sau contestat și cel despre care se pretinde că l-a împiedicat pe titular în exercițiul normal al dreptului. Părțile trebuie să participe în ambele procese în aceeași calitate, avându-se în vedere identitatea juridică a acestora. Obiectul acțiunii civile este protecția unui drept sau a unor interese pentru realizarea cărora calea justiției este obligatorie. Obiectul reprezintă atât pretenția formulată prin cerere cât și dreptul subiectiv invocat, existând identitate de obiect chiar dacă acesta este formulat diferit în cele două cereri, dar scopul final urmărit este același. Cauza cererii de chemare în judecată este fundamentul raportului juridic dedus judecății, temeiul juridic al cererii. Ea nu se confundă cu mijloacele de probă, astfel încât nu poate fi păstrată aceeași cauză și prezentate doar alte dovezi pentru că există autoritate de lucru judecat.
Pentru ca o hotărâre judecătorească să se bucure de putere de lucru judecat, este necesar ca aceasta să fie pronunțată în materie contencioasă și să dezlege fondul cauzei.
Efectele puterii lucrului judecat pot fi analizate sub un dublu aspect: un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, în sensul că nu mai poate pune în discuție dreptul său într-un alt litigiu; un aspect pozitiv pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că se poate prevala de dreptul recunoscut, într-o nouă judecată. Autoritatea de lucru judecat reprezintă acel efect al puterii de lucru judecat care este exclusivitatea și face ca un nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect și cu aceeași cauză, să nu mai fie cu putință. În puterea lucrului judecat intră atât dispozitivul hotărârii judecătorești, cât și considerentele, în măsura în care explică dispozitivul și se reflectă în el.
Astfel, instanța constată că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în prezentul dosar, are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, cu cererea de chemare în judecată pe care reclamanta a formulat-o în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu.
În consecință, în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat cu privire la sentința civilă nr…. pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, menținută prin decizia civilă nr….pronunțată de Tribunalul Arad, întrucât hotărârea este pronunțată în materie contencioasă și dezleagă fondul cauzei. Totodată, intră în puterea lucrului judecat și considerentele deciziei civile nr…. pronunțată de Tribunalul Arad, în măsura în care explică și interpretează dispozitivul.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art.166 Cod proc. civ. instanța va admite excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr…. pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, menținută prin decizia civilă nr…. pronunțată de Tribunalul Arad, invocată de către pârâtă și, în consecință, va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr…. pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, menținută prin decizia civilă nr…. pronunțată de Tribunalul Arad , invocată de către pârâtă și, în consecință,
Respinge acțiunea formulată de reclamanta B E cu domiciliul în … în contradictoriu cu pârâta A C F U B cu sediul în ….
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.03.2013.
Președinte Grefier
Red. Tehnored.
4 ex./2 com.
Se comunică:
- reclamantei: B E cu domiciliu în …
- pârâtei: A C F U B, …
| ← Obligaţia de a face. Jurisprudență Carte Funciară;... | Obligaţia de a face. Jurisprudență Persoane juridice → |
|---|
