Ordin de protectie- condiţii de admisibilitate si condiţii de fond
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 2253 din data de 11.01.2016
Prin sentinta civila nr 2253 din 13.02.2014, instanta a admis în parte cererea de instituire ordin de protectie, formulata de reclamanta , a dispus, pentru următoarele 6 luni de la pronunțarea prezentei hotarâri, ca pârâtul să păstreze o distanță minimă de 20 de metri față de reclamantă și copiii minori și 100 de metri față de locul de muncă al reclamantei- și unitatea de învățământ a minorilor, stabilind ca în această perioadă exercitarea autorității părintești cu privire la cei doi minori să se facă în comun de către ambii părinți, cu posibilitatea contactului telefonic sau prin corespondență, dar reședința acestora să râmână împreună cu mama reclamantă, si au fost respinse celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunta această sentință, instanța a reținut ca părtile din prezenta cauză sunt căsătorite legal și din această căsătorie au rezultat minorii FPI, și FPS, Începând cu luna iunie 2011 părțile nu au mai locuit împreună, reclamanta a părăsit domiciliul comun și a intentat o acțiune de divorț finalizată prin decizia cu nr XX a Curții de Apel Iași prin care instanța a respins în mod irevocabil cererea întemeiată pe culpa exclusivă a pârâtului, reținând în considerente că reclamanta nu a pârâsit domiciliul comun datorită culpei pârâtului sau că ar fi fost dovedite acte de violență ale pârâtului asupra soției sale sau asupra minorilor.
S-a constatat că părtile, separate in fapt, au fost protagoniștii unui episod violent la sfârșitul lunii noiembrie 2013, din ansamblul probator rezultând că paratul a agresat-o fizic pe reclamantă în prezența minorilor și a unor martori.
De asemenea, conform înscrisurilor depuse- a reieșit că în luna noiembrie pârâtul a căutat-o la serviciu pe reclamantă de mai multe ori, iar în ziua de 27 noiembrie, probabil ulterior conflictului, acesta a stat timp de mai multe ore la serviciul reclamantei.
În aceeași zi reclamanta s-a internat pentru 14 zile cu copiii într-un centru pentru protecția victimelor violenței în familie, internare prelungită pentru 6 luni, prilej cu care a fost întocmit un raport de evaluare psihologică inițială de către doamna pisholog ACL.
Cu prilejul monitorizării cazului, a mai fost întocmit un referat de evaluare psihologică de către dna psiholog PIR. Ambele rapoarte au indicat impactul negativ pe plan psihic al episodului violent din noiembrie 2013 atât pentru reclamantă- (stari depresive, anxietate) cât și pentru cei doi minori.- emoții și trăiri negative intense, frică, furie.
Desi pârâtul a incercat să inducă instantei ideea că evenimentul din data de 27 noiembrie a fost unul obișnuit între doi soți, o banală ceartă care a fost exagerată de reclamantă, din dorința de a-și preconstitui probe pentru un divorț, invocând deopotrivă și subordonarea ierarhică a instituției care a întocmit rapoartele de evaluare psihologică față de calitatea reclamantei, instanța nu a reținut ca fiind dovedite aceste afirmații . Această concluzie - a existenței unor acte de violență fizică și psihică din partea pârâtului s-a desprins în ceea ce privește primul aspect din declarațiile martorei audiate în fața completului de judecată, declarațiile martorilor audiați la Poliție, din relatările minorilor în camera de consiliu, din certificatul medico-legal obținut de reclamantă.
Prezumția unui favoritism motivat de subordonarea ierarhică a instituției care a întocmit rapoartele de analiză psihologică față de reclamantă nu a fost reținută având în vedere restul probelor administrate în cauză. Instanța a putut constata prin propriile simțuri "sensibus ipsis"; că figura paternă le inspiră teamă copiilor, amândoi evocând evenimentul din noiembrie 2013 precum și alte episoade, cu indicarea tatălui lor drept autor al violențelor asupra mamei. S-a reținut că deși actele de violență fizică nu i-au vizat în mod direct, sub aspect psihic copiii au rămas profund afectați și s-a eliminat ipoteza manipulării ambilor minori de către mamă precum și a psihologilor care au efectuat evaluările minorilor.
În ceea ce privește cei doi minori, instanța a reținut că aceștia au fost angrenați fără voia lor într-un conflict atribuind culpa întregii situații -voluntar sau involuntar- tatălui lor. În speța de față instanța a reținut că au contribuit la atitudinea minorilor față de pârât lor criterii precum: educația strictă pe care pârâtul înțelege să le-o ofere minorilor, atitudinea mai relaxată a mamei, exigențele tatălui, intruziunea profesiei tatălui în viața școlară a minorului F, de multe ori cu consecința un comportament nepotrivit de natură a crea copilului impresia că tatâl său dorește să îl umilească în fața colegilor.
În aprecierea cererilor care îi privesc direct pe minori, chiar dacă temporar, instanța a ținut cont de unicul criteriu relevant, interesul superior al acestora.
În drept, instanța a reținut incidența art. 26 al.1 din Legea nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicata*) pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ,, Persoana a cãrei viațã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violențã din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlãturãrii stãrii de pericol, sã emitã un ordin de protecție, prin care sã se dispunã, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmãtoarele mãsuri - obligații sau interdicții …,, , apreciind că pentru a fi admisă cererea de emitere a ordinului de protectie trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: urgența luării măsurii, caracterul vremelnic al măsurii luate, existenta unei forme de violenta exercitata de unul din membrii familiei . In cauza instanta a constatat ca, față de unele din solicitările reclamantei, au fost indeplinite conditiile anterior enumerate, fiind dovedita prin probele administrate violenta fizică și psihologică la care reclamanta a fost supusa de catre pârât precum și violența de natură psihologică asupra minorilor, atitudine de natura a concluziona că masurile solicitate de catre aceasta sunt partial justificate.
În ceea ce privește cererea de evacuare temporară a pârâtului din locuința comună și reintegrarea reclamantei și a minorilor, instanța a reținut că nu există nici un impediment pentru ca reclamanta cât și minorii să locuiască, astfel cum au făcut-o în ultimii doi -trei ani în continuare în apartamentul tatălui reclamantei, nejustificându-se astfel admiterea unui atare capăt de cerere.
Capetele de cerere privind obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reclamantă și locul de muncă al reclamantei au fost apreciate de instanță ca justificate, pentru a impiedica exercitarea de catre parat a altor acte de violenta fizică și psihologică asupra reclamantei și care s-ar putea solda cu consecinte mult mai grave. ,având în vedere conflictul generat de pârât .Același conflict a afectat din punct vedere psihologic minorii, astfel încât s-a considerat de către prezentul complet că se impune păstrarea de către pârât a unei distanțe minime determinate, atât față de copii cât și față de școala unde învață. Întrucât domiciliile părtilor sunt destul de apropiate si nu se impune restrangerea dreptului de circulatie a pârâtului intr-o asemenea manieră incît să nu poată avea acces la o serie de unitati comerciale aflate in proximitatea domiciliului său, distanța față de reclamantă și copii a fost stabilită la minim 20 de metri, iar față de locul de muncă și unitatea de învâțământ a minorilor , de minim 100 de metri.
Măsura stabilita a fost temporară , astfel cum prevede legea specială în materie, stabilită de instanță la 6 luni de la pronunțarea prezentei hotarâri.
Interzicerea contactului telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta și copiii a fost de instanță, întrucât din probele administrate în cauză a rezultat pe de o parte existența unui singur episod de violență ,iar pe de altă parte acest episod s-a consumat în prezența părților. În prezenta cauză nu s-a făcut dovada că integritatea psihică a reclamantei sau a copiilor ar fi fost puse în pericol prin contactarea lor telefonic sau prin corespondență de către pârât.
Cererea de încredințare a minorilor către reclamantă a fost analizată ca o cerere complexă, de exercitare în mod exclusiv a autorității parentale de către reclamantă și de stabilire a domiciliului minorilor la mamă, evident în mod temporar, astfel cum impune Legea 217/2013. Având în vedere că potrivit legii, părțile erau căsătorite și nu s-a pronunțat divortul instanța a confirmat ceea ce s-a stabilit în dosarul de divort, si anume faptul că autoritatea părintească se exercita în comun de către ambii părinți. Raportat însă la capetele de cerere anterioare admise ,pentru motivele reținute, a stabilit ca modalitate de exercitare că pârâtul va putea lua legătura cu reclamanta și cu minorii telefonic sau prin corespondență, păstrând distanța impusă. Din aceleași considerente, pentru motive de stabilitate, având în vedere că separatia în fapt durează din anul 2011, reședința minorilor a ramas împreună cu mama lor.
Pentru soluționarea capetelor de cerere privitoare la cei doi minori, instanța a avut în vedere următoarele criterii: episodul de violență fizică asupra reclamantei și punerea în pericol a integrității psihice a copiilor prin agresarea mamei în prezența copiilor; legătura puternică afectivă cu mama lor precum și nevoia de stabilitate a copiilor și diametral opus, lipsa unei relații consolidate între cei doi copii și tatăl lor, istoricul îngrijirii copiilor (ambii părinți au fost implicați în procesul de creștere și educare, fiecare cu percepții diferite asupra modalității de educare ).
In temeiul disp. art. 27 7 din Legea nr. 217/2003 prezenta hotărâre s-a comunicat IPJ Iasi, Sectiei de Politie in a carei raza teritoriala se află resedinta reclamantei si domiciliul pârâtului, organele de politie având indatorirea sa supravegheze modul in care se respectă hotărârea .
In temeiul disp. art. 453 C proc civ, , a fost obligat pârâtul la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei ( onorariu avocat).
| ← Cerere de anulare a unui contract pe temei de dol şi cauză... | înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii → |
|---|
