Ordin de protecţie. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Judecătoria BALŞ Sentinţă civilă nr. 6 din data de 10.05.2018
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta MG în contradictoriu cu pârâtul CI , având ca obiect "ordin de protecție";.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu a răspuns reclamanta asistată de avocat CC , cu delegație la dosar, lipsă fiind pârâtul, reprezentat de avocat ales AI cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, la data de 10.05.2018 Poliția orașului Balș a comunicat, pe fax, relațiile solicitate de instanță, după care
Instanța a acordat cuvântul pentru propunere de probe.
Apărătorul reclamantei a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Apărătorul pârâtului a precizat că nu se opune, arătând, totodată, că nu are probe de propus
Constatând concludentă, pertinentă și utilă proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă, în baza art. 258 c.p.c a încuviințat-o.
Constatând cauza în stare de soluționare, instanța a acordat cuvântul pe fond.
Avocat CC având cuvântul pentru reclamantă , a solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtului să păstreze o distanță minimă față de pârât de 50m, arătând că, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, s-a făcut dovada că pârâtul are un comportament violent, motiv pentru care sunt înregistrate trei plângeri la poliție . A mai menționat că pârâtul o agresează permanent pe reclamantă, telefonic, iar pe data de 30.04.2018 a agresat-o fizic în prezența minorului. A arătat că la Primăria Balș există camere de supraveghere, a făcut demersuri pentru a i se comunica o copie de pe înregistrarea din data de 30.04.2018, dar a primit răspuns că n-a fost stocată imaginea. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Avocat AI , având cuvântul pentru pârât, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că cererea nu a fost dovedită, din înscrisurile de la dosar nu rezultă că pârâtul ar fi agresat-o la sfârșitul lunii aprilie pe reclamantă. A menționat că susținerile reclamantei sunt lipsite de sinceritate, întrucât în cererea formulată s-a menționat că a formulat plângere la poliție pentru agresiune, dar din adresa emisă de Poliția Balș și din copia plângerii formulate rezultă că a formulat plângere pentru altceva , respectiv că pârâtul nu i-a dat reclamantei hainele. A solicitat obligarea la cheltuieli de judecată și a depus chitanța nr. 120/9.05.2018 cu onorariul de avocat.
În replică, apărătorul reclamantei a arătat faptul că consideră că a fost dovedită cererea, respectiv că s-a formulat plângere la poliție la data de 30.04.2018, aceasta reclamând faptul că a fost agresată fizic. Mai consideră că minorul este afectat emoțional, pentru că în prezența lui pârâtul a agresat-o pe reclamantă.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, a solicitat respingerea cererii ca nedovedită.
I N S T A N Ț A,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea privind emiterea ordinului de protecție înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 4.05.2018, sub nr. 844/184/2018, reclamanta MG l-a chemat în judecată pe pârâtul CI solicitând instanței obligarea la păstrarea unei distanțe de 50 m față de ea și față de locuința acesteia , interzicerea oricărui contact inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este despărțită de pârât din anul 2017, despărțirea survenind ca urmare a comportamentului agresiv al pârâtului. Căsătoria a fost desfăcută prin SC nr. 922/22.09.2017 pronunțată de Judecătoria Balș în dosarul nr. 285/184/2017 rămasă definitivă prin DC Tribunalului Olt nr. 79/01.02.2018. A menționat că la data de 30.04.2018 aflându-se în zona centrală a orașului Balș împreună cu minorul, a fost agresată fizic și verbal de către pârât. Acesta ieșise pentru câteva minute împreună cu minorul la terasa din spatele Primăriei Balș . În tipul petrecut cu minorul, pârâtul a avut un comportament deplasat în prezența lui, minorul venind la reclamantă și spunându-i că pârâtul vine să o lovească. Pârâtul a venit, i-a adresat injurii și a lovit-o.
A mai arătat reclamanta că a sunat la 112 pentru a trimite un echipaj de poliție, însă acest lucru nu s-a întâmplat, recomandu-i-se să se prezinte la Poliție și să formuleze o plângere, ceea ce a și făcut, fiind înregistrată petiția sub nr. 195/2018. Ulterior, în noaptea de 30.04.2018, pârâtul s-a deplasat la apartamentul în care locuiește reclamanta și a lipit super glue pe butucul de la cheie pentru a nu reuși să mai încuie ușa.
A mai menționat reclamanta că și în trecut pârâtul a agresat-o chiar în prezența minorului și, deși a formulat 2 plângeri la Poliția Balș, acesta nu a fost sancționat.
Reclamanta a precizat că pârâtul este o persoană foarte violentă, nu are respect pentru organele de poliție.
În susținere reclamanta a depus copie CI, înregistrări ale plângerilor nr.195/30.04.2018, din 17.01.2017 și 07.02.2017, SC nr. 922/2017a Judecătoriei Balș, pronunțată în dosarul nr. 285/2017, DC Tribunalului Olt nr. 79/2018
Cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. 2 din Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie.
Pârâtul nu a depus întâmpinare .
La solicitarea instanței, Poliția Balș a comunicat copie de pe plângere formulată de reclamantă la dat de 30.04.2018 și de pe plângerea formulată la data de17.01.2017
La termenul din 8.05.2018 s-a procedat la luarea unui interogatoriu din oficiu pârâtului.
A fost încuviințată proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că acțiunea reclamantei este neîntemeiată.
Părțile au fost căsătorie rezultând minorul CCC născut la data de 07.09.2007 , iar căsătoria a fost desfăcută prin SC nr. 992/22.09.2017 a Judecătoriei Balș rămasă definitivă la data de 1.02.2018 , conform DC nr. 79/2018 a Tribunalului Olt, stabilindu-se locuința minorului la mamă.
În condițiile speței, instanța apreciază că sunt incidende dispozițiile art. 23 din Legea 217/2003 în conformitate cu care persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții: a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
Instanța reține că în baza art. 3 din Legea 217/2013 violența în familie presupune orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
Din analiza acestei dispoziții legale, rezultă că pentru a se dispune emiterea unui ordin de protecție, este necesar să se dovedească existența unei stări de pericol pentru viața, integritatea fizică sau psihică, ori libertatea unei persoane, stare de pericol care să fie creată printr-un act de violență din partea unui membru al familiei.
De asemenea, pentru a se justifica emiterea unui astfel de ordin, este necesar ca starea de pericol să existe la momentul formulării cererii.
Analizând situația de fapt prin prisma dispozițiilor legale cu incidență in cauză, instanța constată că reclamanta nu a dovedit starea de pericol invocată prin acțiune nerezultând comportamentul pârâtului de natură a cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, emoționale ori psihologice pentru reclamantă.
Pârâtul a precizat la interogatoriu că în ziua de 30.04.2018 , luase legătura cu fiul său, aflându-se la un suc în spatele Casei Tineretului , iar la un moment dat reclamanta, care îl aștepta pe "platou"; în centrul orașului Balș, a sunat și spus că dorește să meargă minorul să meargă acasă sau dacă mai stă să îl trimită pârâtul cu un taxi. A mai arătat că s-au certat la telefon, deoarece el i-a spus că nu are bani de taxi și ulterior, minorul a plecat la reclamantă. Nu a recunoscut că s-a dus după minor, că i-a adus injurii și a lovit-o pe reclamantă. A mai făcut referire pârâtul la faptul că la începutul anului 2017, când începuseră certurile între părți, reclamanta a formulat o plângere la poliție , motivând că nu i-a dat hainele când a plecat de acasă, dar apoi i le-a dat pe toate.
Acest ultim aspect a fost confirmat cu copia plângerii formulate de reclamantă la 17.01.2017, înregistrată la nr.9/302615 înaintată de Poliția Balș, deși reclamanta a menționat în cerere că a formulat în cursul anului 2017 două plângeri la poliție pentru că pârâtul a agresat-o.
Faptul că reclamanta a formulat plângere la poliție la data de 30.04.2018 și a reclamat că a fost bătută de pârât, în lipsa altor probe nu dovedește acest aspect.
În consecință, având în vedere că reclamanta nu a adus probe cu care să dovedească aspectele menționate în cerere, reținând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 217/2003, neexistând dovezi concludente pentru emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului, instanța urmează să respingă cererea, ca neîntemeiată.
Onorariul apărătorului din oficiu pentru pârât - avocat Ciucă Emil, redus la suma de 80 lei, va rămâne în sarcina statului și va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.453 C.p.c va obliga reclamanta la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către pârât, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea având ca obiect "ordin de protecție";, formulată de reclamanta MG în contradictoriu cu pârâtul CI ca fiind neîntemeiată.
Onorariul apărătorului din oficiu pentru pârât, redus la suma de 80 lei, rămâne în sarcina statului și va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă reclamanta la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către pârât, reprezentând onorariu avocat.
Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10.05.2018, ora 12,15.
Data publicarii pe site: 05.06.2018
| ← Ordin de protecţie. Jurisprudență Minori | Grăniţuire. Jurisprudență Grăniţuire → |
|---|
