Ordonanta Presedintiala. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria ROŞIORI DE VEDE Sentinţă civilă nr. 739 din data de 08.03.2013
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Roșiorii de Vede la data de 07.02.2013, sub nr. 605/292/2013, reclamantul NG a chemat in judecata pe pârâta MAC și a solicitat, pe cale procedurii speciale a ordonanței președințiale, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea pârâtei să-i predea actele de înființare si contabile ale SC R SRL și ale Întreprinderii Familiale NAC.
In motivare, reclamantul a arătat, in esență, că a fost căsătorit cu pârâta iar prin sentința civilă nr.1169 din 16 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul 000/292/2012 căsătoria a fost desfăcută prin acordul părților, instanța dispunând ca pârâta să revină la numele avut anterior, respectiv M.
Reclamantul a mai arătat ca în timpul căsătoriei au înființat o întreprindere familială, el având calitatea de administrator iar pârâta membru asociat, însă de la data despărțirii în fapt care s-a produs în anul 2011, actele acestei întreprinderi au rămas în posesia pârâtei.
A mai arătat reclamantul că așa cum reiese adeverința nr. 666/2013 eliberată de AFP Roșiorii De Vede, cu privire la această întreprindere nu a fost depusă nicio declarație fiscală începând cu anul 2011, fiind pasibil de sancțiuni, iar reclamantul a apreciat că această întreprindere nici nu mai poate exista în condițiile în care părțile nu mai formează o familie.
Reclamantul a învederat că dorește să desființeze această întreprindere familială, însă nu deține actele de constituire si nici certificatul fiscal, toate actele fiind la pârâtă, si în aceeași situație se află și cu SC R SRL, societatea ale cărei acte se află de asemenea în posesia pârâtei.
A mai evidențiat reclamantul, că urgența este determinată de faptul că urmează sa depună declarațiile cu venitul estimativ pentru anul 2013, iar refuzul pârâtei îl prejudiciază.
A solicitat reclamantul ca ordonanța președințială să fie soluționată de urgență, fără citarea părților, iar hotărârea să fie executorie, fără îndeplinirea vreunei formalități.
În probațiune reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.581 Cod procedură civilă.
În dovedire, au fost depuse următoarele înscrisuri : certificat constatator ÎF NAC (fila 5-6), adeverința nr. 666 din 21.01.2013 eliberată de AFP Roșiorii de Vede fila 7, copie certificat constatator ÎF NAC, copie certificat constatator SC R SRL, bon fiscal IF.
Cererea a fost timbrată cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru si timbru judiciar de 0,3 lei.
Legal citat, pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat, in esență, că acțiunea este lipsită de obiect întrucât documentele la care face referire reclamantul nu există în posesia sa.
A arătat pârâta că a fost căsătorită cu reclamantul, iar în timpul acestei căsătorii, în anul 2001 au înființat întreprinderea familială NAC, iar în anul 2004, reclamantul fără știința pârâtei a înființat SC R SRL.
Pârâta a susținut că actele firmei RSRL au fost luate de reclamant înainte de părăsirea domiciliului comun.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.115 C.proc.civ.
Pârâta a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin 2 C.pr.civila.
La dosar, pârâta a depus un set de înscrisuri: procese verbale de contravenție pe numele NG Fila 36-40, sentința nr. 825 din 05.04.2012 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, sentința nr. 1169 din 16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, certificat de naștere NAM, copie CI MAC, certificat de naștere MAC, certificat de înregistrare ÎF, contract de comodat fila 33, contact de donație fila 43.
La data de 15.02.2013, reclamantul a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a arătat că actele constitutive si contabile ale SC R SRL i-au fost restituite după introducerea cererii.
A mai arătat reclamantul că el are calitatea de administrator al Întreprinderii Familiale și nu își poate exercita prerogativele, pentru a efectua demersuri pentru încetarea activității, întrucât pârâta refuză să îi restituie actele, și mai mult decât atât aceasta continuă să desfășoare activitate comercială fără să-și achite obligațiile fiscale.
In aceste condiții, reclamantul a solicitat ca pârâta să fie obligată sa-i predea : actele de înființare si funcționare a întreprinderii precum si autorizațiile în baza cărora funcționează, casa de marcat în vedere predării memoriei la Garda Financiară Teleorman, ștampila, actele pentru evidența contabilă aferentă perioadei 2001 - la zi, declarațiile anuale fiscale de impunere, actele de proveniență a bunurilor achiziționate de IF.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că acțiunea este inadmisibilă.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că părțile au fost căsătorite, iar prin sentința civilă nr. 1169 din 16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, a fost pronunțat divorțul dintre reclamant și pârâtă.
De asemenea, instanța reține că în timpul căsătoriei cu pârâta, reclamantul a înființat SC R SRL la care este unic asociat, iar în anul 2001, părțile au înființat Întreprinderea Familiala NAC, având ca asociați pe reclamantul NG- reprezentant întreprindere familială, si pe pârâta NAC - membru întreprindere familială.
Reclamantul a solicitat pe calea ordonanței președințiale restituirea anumitor acte si bunuri necesare administrării întreprinderii familiale, înscrisuri și bunuri care potrivit susținerilor reclamantului se găsesc în posesia pârâtei.
Reclamantul nu a făcut dovada existenței unui litigiu pe fond cu privire la pretențiile sale.
În drept, potrivit art. 581 alin. 1) Cod procedură civilă "instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";.
Din interpretarea acestui text, instanța reține că ordonanța președințială, necesită, pe lângă condițiile generale ale oricărei cereri în justiție, îndeplinirea unor condiții speciale de exercițiu.
Din dispozițiile art. 581 alin 1 C.pr.civilă decurg două dintre condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale : urgența și caracterul vremelnic al măsurii, iar cea de-a treia condiție care rezultă din caracterul vremelnic al măsurii, este ca instanța să nu cerceteze fondul dreptului.
a) Condiția urgenței impune, în cazul de față, analizarea situației, urmând astfel să se stabilească dacă se impune restituirea înscrisurilor si bunurilor solicitate către reclamant până la soluționarea acțiunii de fond cu privire la aceste pretenții sau, dimpotrivă, nu se justifică urgența unei astfel de măsuri, urmând a se aștepta finalizarea procesului desfășurat pe calea dreptului comun, în cadrul căruia se vor analiza detaliat toate aspectele privitoare existența si posesia înscrisurilor si bunurilor solicitate.
Instanța apreciază că în cauza de față, cazul grabnic care ar putea releva urgența ar putea fi considerat "prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara";, însă instanța consideră ca situația dedusă judecății nu se pliază pe condițiile impuse de art. 581 c.pr.civilă privitoare la urgență.
Astfel, paguba iminenta la care se refera art. 581 c.pr.civilă, este acea pagubă care încă nu s-a produs dar se va produce cu siguranță dacă nu se schimbă împrejurarea învederată de reclamant, insă daca prejudiciul este doar eventual, cererea nu poate fi admisă.
Pe de altă parte, aceleași dispoziții legale prevăd că paguba iminenta să nu poată fi reparată după producerea acesteia.
Prin prisma acestor considerațiuni, instanța apreciază că motivul invocat de reclamant în susținerea caracterului urgent, si anume nedepunerea declarațiilor fiscale de către IF NAC, cu consecința unor posibile si eventuale sancțiuni contravenționale sau de altă natură, nu se încadrează in exigențele stabilite de art. 581 c.pr.civilă, având în vedere că paguba nu poate fi considerată iminentă iar aceasta, in orice caz, poate fi reparată după producerea acesteia.
Totodată instanța reține lipsa condiției urgenței și din faptul că reclamantul a introdus cererea la aproximativ 7 luni de la data desfacerii căsătoriei cu pârâta, si chiar mai mult decât atât din adeverința nr. 666/21.01.2013 eliberată de AFP Roșiori de Vede reiese că ultima declarație fiscală a IF NAC a fost depusă pe data de 14.02.2011, ceea ce face vădit neîntemeiată susținerea reclamantului potrivit căreia măsura este necesară pentru a evita eventualele sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor fiscale, iar faptul că declarațiile fiscale sunt nedepuse de aproximativ doi ani fac a fi nejustificată cererea reclamantului prin prisma condiției urgenței.
b) De asemenea, condiția vremelniciei măsurii nu este îndeplinită având în vedere că obiectul acțiunii formulate de reclamant este o obligație de a face, si anume ca pârâta sa îi restituie anumite acte si bunuri cu privire la Întreprinderea Familială NAC.
Caracterul vremelnic al măsurii dispuse pe cale de ordonanță președințială poate rezulta fie din natura măsurii luate, fie din cuprinsul ordonanței în care se arată că ea iși produce efectele numai un anumit timp, până la soluționarea pe fond a litigiului.
Este însă posibil ca măsura luată pe cale de ordonanță președințială să rămână definitivă dacă partea interesată nu mai acționează pe calea dreptului comun, ori atunci când în procedura de drept comun se ia aceeași măsură.
Având în vedere această condiție de admisibilitate, instanța consideră ca pe calea ordonanței președințiale nu pot fi dispuse măsuri a căror executare să nu mai facă posibilă restabilirea ulterioară a situației de fapt schimbată, și tocmai de aceea s-a decis constant în jurisprudență că o obligație de a face nu poate fi dispusă prin ordonanță președințială, decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în felul acesta se păstrează caracterul vremelnic al măsurii luate.
În prezenta cauză, fără a analiza fondul litigiului, instanța constată că o eventuală deținere de către pârâtă a unor înscrisuri ale ÎF NNAC, nu apare ca fiind un act abuziv având în vedere că în aceeași măsura ca și reclamantul, și pârâta este membră asociată a ÎF NAC iar deținerea unor astfel de înscrisuri nu pare a fi contrară legii, astfel încât să fie considerată un act abuziv.
Legalitatea și temeinicia deținerii înscrisurilor și bunurilor solicitate vor fi analizate la judecarea pe fond a solicitării reclamantului, însă pană la discutarea fondului, în prezent instanța consideră că nu există nici un indiciu care să convingă instanța că o eventuală deținere de către pârâtă a înscrisurilor solicitate precum si refuzul predării către reclamant ar fi abuzive.
c) Neprejudecarea fondului este o cerință ce înseamnă că instanța de ordonanță președințială nu poate să analizeze fondul raportului juridic dedus judecății, ceea ce explică si prevederile art. 581 alin 3 C.pr.civilă, în sensul că ordonanța poate fi dată "chiar atunci când există judecată asupra fondului";.
Astfel, pe lânga condițiile enumerate, instanța trebuie să analizeze dacă aparența dreptului este sau nu în favoarea reclamantului, exercitându-se astfel doar un examen sumar al cauzei, prin care chiar dacă nu se analizează in fond raporturile juridice dintre părți, instanța are obligația de a stabili existența aparenței dreptului în favoarea reclamantului.
Față de circumstanțele și având în vedere că și pârâta are calitatea de membru al ÎF NAC, aparența dreptului nu este legată exclusiv de calitatea de membru al Întreprinderii Familiale a reclamantului, ci este nevoie a fi analizat dacă pârâta deține în fapt acele înscrisuri si bunuri și dacă refuzul de a le preda este unul abuziv, aspecte care însă nu se pot stabili în acest cadru procesual, fiind nevoie de cercetarea pretenției reclamantului potrivit dreptului comun, iar în caz contrar ar însemna ca instanța de ordonanță președințială să analizeze însuși fondul cauzei luând o măsură definitivă.
În consecință, nefiind îndeplinite condițiile speciale prevăzute de art. 581 C.p.civilă, instanța urmează să respingă ca inadmisibilă cererea formulată de reclamant având ca obiect ordonanța președințială.
În temeiul art.274 C.proc.civ instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, formulată de pârâtă prin întâmpinare, întrucât la dosar nu există nicio dovadă cu privire la efectuarea de către pârâta a unor astfel de cheltuieli.
| ← CHIRII. Jurisprudență Chirii | DESFACEREA CASATORIEI. Jurisprudență Situaţii la divorţ → |
|---|
