Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 2617 din data de 03.10.2014
Prin cererea din data de 15.07.2014, înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr………, reclamanta Ș.R.M. a chemat în judecată pe pârâtul Birou executor Judecătoresc Cerbulescu Constantin și a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună prin ordonanță președințială, ținând cont de faptul că un executor judecătoresc nu poate emite certificate de moștenitor și nici nu poate efectua de unul singur partaj succesoral, suspendarea oricăror forme de executare silită în dosarul de executare silită nr.153/E/2013 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr. xxxx/207/2014 de succesiune aflat pe rolul Judecătoriei Caracal și până la efectuarea partajului forțat de pe urma defunctului Ș.I..
În fapt, a arătat reclamanta că la data de 22.09.2013 a decedat tatăl său Ș.I., ce are drept succesori legali în drepturi pe reclamantă și fratele acesteia, descendenți ai defunctului, ce au și calitatea de moștenitori rezervatari.
Reclamanta a susținut că din motivul neînțelegerilor survenite cu privire la stabilirea termenilor și condițiilor în care trebuie să se desfășoare procedura notarială privitoare la succesiune pe care le-a avut cu pârâta, ce ar urma să se dezbată ca urmare a decesului lui Ș.I., s-au văzut nevoiți în a apela la procedura succesiunii pe cale judecătorească.
A mai arătat reclamanta că averea lăsată de defunctul Ș.I. se compune din : imobil casă + teren situat în intravilanul satului Crăciunei, str. ………….., comuna Radomirești, județul Olt, compus din teren + casa în suprafață de 978 m.p. teren intravilan pe care sunt edificate o casă de locuit acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere de 72 m.p. și o anexă din lemn de 18 m.p., imobil cu un total spațiu construit de 90 m.p. bun comun al defunctului Ș.I. și al pârâtei Ș.Il.; autoturism marca Daewoo cielo serie motor ……, capacitate cilindrică 1498 cmc; autoturism marca Lada, serie motor 3003030, capacitate cilindrică 1198 cmc și diferite bunuri lăsate de defunct.
S-a menționat de către reclamantă că Biroul Executorului Judecătoresc Cerbulescu Constantin a purces la executarea silită a imobilului de mai sus fără a ține cont de următoarele:
- că au calitatea de descendenți ai defunctului Ș.I.;
- orice act de executare silită la adresa bunurilor lui Ș.I. până la definitivarea dosarului de succesiune ce se află pe rolul Judecătoriei Caracal este nul de drept;
- nu se pot efectua acte de executare silită împotriva moștenitorilor defunctului Ș.I., decât după efectuarea partajului conform art.1156 Cod civ.;
- odată cu începerea succesiunii pe cale judecătorească orice act din dosarul de executare mai sus menționat se va face cu încălcarea dispozițiilor legii cu consecințele de rigoare;
- orice act de executare în acest dosar va putea fi reluat după efectuarea partajului succesoral;
- partajul succesoral se va putea efectua după definitivarea succesiunii pe cale judecătorească;
- executată silit Ș.Il. nu este singura moștenitoare a defunctului Ș.I.;
- imobilul pe care doresc a-l scoate la vânzare situat în satul Crăciunei, str. ……………, comuna Radomirești, județul Olt, compus din teren + casă în suprafață de 978 m.p. teren intravilan pe care sunt edificate o casă de locuit acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere de 72 m.p. și o anexă din lemn de 18 m.p., imobil cu un total spațiu construit de 90 m.p. este în prezent în litigiu de succesiune pe rolul Judecătoriei Caracal.
- după partajul succesoral creditorii vor putea solicita scoaterea acestuia la vânzare;
- B.E.J. Cerbulescu Constantin până în acest moment nu a prezentat nicio dovadă că a purces la efectuarea forțată a partajului pe cale judecătorească;
- debitele pe care le recuperează nu sunt sub forma de cote legale în dosarul de executare silită, dosarul nu cuprinde care sunt cotele pentru care răspund cei trei moștenitori și care sunt limitele de răspundere conform acestor cote, toate acestea numai instanța de judecată le va putea face;
- nu au cum să împartă în acest moment sumele ce vor rezulta din executare decât cu încălcarea legii deoarece nu există certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească de pe urma succesiunii defunctului prin care să se arate sumele aferente cotelor ce revin fiecărui moștenitor, executorul judecătoresc nefiind îndreptățit să emită certificate de moștenitor să dea sentințe definitive de partaj succesoral.
Având în vedere cele prezentate mai sus, constatând că în cauză sunt necesare măsuri urgente și cu caracter vremelnic pentru a preîntâmpina o pagubă iminentă și pentru a li se păstra și conserva un drept dobândit, s-a solicitat admiterea acțiunii formulate și pe cale de ordonanță președințială și prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea oricăror forme de executare silită până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului de succesiune aflat pe rolul Judecătoriei Caracal și până la efectuarea partajului forțat de pe urma defunctului Ș.I..
În drept, reclamanta și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile art.996 și urm. C.pr.civ., iar în dovedirea cererii s-a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și interogatoriu pârâtei, solicitându-se conform art.223 alin.3 C.pr.civ., judecarea pricinii și în lipsa părților.
Au fost anexate cererii următoarele înscrisuri în copii: somație imobiliară din 09.04.2014, procesul verbal de situații din 04.02.2014, procesul verbal privind cheltuielile de executare, încheierea nr.23459/24.04.2014, somația imobiliară, delegație avocațială, declarații de acceptare a moștenirii, certificatul de deces al autorului Ș.I., certificatele de naștere și cărțile de identitate ale părților.
În conformitate cu dispozițiile art.200 Cod pr.civ., examinând cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. xxxx/207/2014 din 15.07.2014 formulată de reclamanta Ș.R.R., s-a constatat că aceasta nu îndeplinește cerința / cerințele prevăzute de art.194-197 din Codul de procedură civilă, republicat, întrucât: nu a depus în 2 exemplare, în completare, dovada calității de reprezentant și nu a precizat cererea de chemare în judecată, cu privire la numele și prenumele, sau denumirea pârâtului; domiciliul sau reședința ori sediul părților; codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de înregistrare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului și ale pârâtului, în măsura în care sunt cunoscute de reclamant;numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional; valoarea obiectului cererii, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare, totodată nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei, punându-se în vedere reclamantei, posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.
În consecință, având în vedere dispozițiile art. 200 alin.2 din Codul de procedură civilă, republicat, s-a dispus a se comunica în scris reclamantei, lipsurile cererii de chemare în judecată, cu mențiunea că, sub sancțiunea anulării cererii, trebuie să îndeplinească, în termen de cel mult 5 zile de la primirea comunicării, modificările sau completările necesare, după cum urmează: să depună în 2 exemplare, în completare, dovada calității de reprezentant și să precizeze cererea de chemare în judecată, cu privire la numele și prenumele, sau denumirea pârâtului; domiciliul sau reședința ori sediul părților; codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de înregistrare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului și ale pârâtului, în măsura în care sunt cunoscute de reclamant;numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional; valoarea obiectului cererii, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare, totodată să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei, punându-se în vedere reclamantei, posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.
Prin rezoluția din 15 iulie 2014 , s-a mai dispus a se pune în vedere reclamantei să precizeze persoanele care au calitatea de pârâți în cauză și raportat la aceste persoane, se vor avea în vedere dispozițiile art.149 și art.150 din NCPC.
La data de 31.07.2014, urmare a dispozițiilor rezoluției din data de 15.07.2014, reclamanta a depus la dosar o cerere prin care a arătat că pârâtul în această cauză este B.E.J. Cerbulescu Constantin, în continuare precizând reclamanta că nu are o valoare cererea pe care a făcut-o, fiind o ordonanță prezidențială, obiectul cererii este ordonanță prezidențială și nu contestație la executare.
Reclamanta a depus la dosar în data de 31 iulie 2014 o cerere scutire taxă timbru judiciar pentru suma de 200 lei, menționând că are calitatea de reclamant și nu beneficiază financiar de banii necesari în vederea acoperirii taxelor de timbru judiciar, cu precizarea că nu este angajată și nu obține venituri.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.11 alin.1, art.33 ale OG 51/2008.
Alăturat cererii s-au depus la dosar: declarație pe proprie răspundere a reclamantei că nu realizează venituri și adeverința de venit pe anul 2014.
Prin încheierea din data de 20.08.2014, instanța a admis cererea petentei și a dispus scutirea sa de la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 200 lei, aferentă cererii având ca obiect ordonanță președințială.
Din oficiu, la data de 04.09.2014, instanța a dispus anexarea în copii certificate de pe dosarul de executare silită nr.153/E/2013.
La termenul de judecată din data de 18.09.2014, instanța a amânat pronunțarea rezultatului dezbaterilor la data de 25.09.2014 pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii sau note scrise, iar reclamanta să facă dovada achitării taxei în sumă de 80 lei făcută cu copierea dosarului de executare silită nr.153/E/2013.
Reclamanta Ș.R.M. în data de 18.09.2014, a depus la dosar concluzii scrise.
Instanța la termenul din 25.09.2014, în baza dispozițiilor art.400 C.pr.civ., a repus cauza pe rol pentru a se pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B.E.J. Cerbulescu Constantin și a fixat termen la data de 02.10.2014.
În temeiul dispozițiilor art.248 alin.1 C.pr.civ. instanța urmează să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului B.E.J.Cerbulescu Constantin.
Îndreptățirea de a figura într-un proces ca reclamant sau pârât se numește calitate procesuală. Au această calitate titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă ), respectiv cel obligat în același raport ( calitate procesuală pasivă).
Atât calitatea procesuală activă, cât și cea pasivă trebuiesc justificate de către reclamant prin indicarea motivelor de fapt și de drept și a obiectului pretenției sale, iar instanța este obligată să le verifice, fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil (de regulă în cazul cererilor reale numai dacă se invocă lipsa calității procesuale pasive) fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului ( de exemplu, dacă se invocă excepția lipsei calității procesuale active în cazul cererilor reale).
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie. Ea poate fi invocată în orice stare a procesului, de către partea interesată, de procuror sau de instanță din oficiu.
La termenul din 2 octombrie 2014 instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a BEJ Cerbulescu Constantin.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a constatat și reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului B.E.J. Cerbulescu Constantin, excepție absolută și peremptorie care are prioritate cu privire la soluționare în raport de fondul cauzei, instanța urmează să admită excepția invocată din oficiu pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. a din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare dispozițiile cu caracter civil din titlurile executorii.
De asemenea, dispozițiile art. 57 și 58 din Legea nr. 188/2000 prevăd că actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
În acest context, având în vedere că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesual activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare având doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare.
Calitatea procesual pasivă a executorului judecătoresc nu este determinată nici măcar de opozabilitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu privire la actul de executare efectuat de către acesta, în măsura în care, actele acestuia sunt supuse controlului instanțelor de judecată și, în calitatea sa de asigurator al unui serviciu de interes public, este obligat să respecte o hotărâre judecătorească irevocabilă.
În același sens a statuat și art. 399 alin. 2 C.p.c. potrivit căruia nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal, față de dispozițiile Deciziei nr. 162/2003 a Curții Constituționale.
Având a se pronunța mai întâi asupra acestei excepții, instanța constată că executorul judecătoresc dobândește calitate procesuală pasivă în contestația la executare doar în situațiile în care acesta ar refuza începerea sau continuarea executării, ar omite sau ar îndeplini actele de executare în mod neregulat, ar interpreta greșit titlul executoriu, atribuindu-i alt înțeles, ajungând la diminuarea creanței, ar indisponibiliza un număr insuficient de bunuri ale debitorului, ar fixa termene de îndeplinire a actelor de procedură peste limitele maxime prevăzute de lege, situații în care, de regulă, promovarea contestației la executare se face de către creditor. Concluzia se desprinde din dispozițiile art. 53 din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora, împotriva refuzului executorului judecătoresc de a întocmi un act, partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc. În cazul admiterii plângerii instanța va indica modul în care trebuie întocmit actul, iar executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase irevocabile, iar în cazul în care, cu rea-credință nu se va supune obligației stabilite, fapta constituie infracțiune și se pedepsește potrivit dispozițiilor art. 53 alin. 6 din Legea nr. 188/2000.
Legat de calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, Curtea Constituțională, având de soluționat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 Cod pr. civilă, care, în opinia autorului excepției, prin omisiune nu prevede obligativitatea citării, ca parte în cadrul contestației la executare, a executorului judecătoresc, a stabilit că "în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și, în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă, atunci când se face contestație la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege"; (Decizia nr. 162/22 aprilie 2003).
Prin urmare, executorul judecătoresc poate dobândi calitate procesuală doar atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, când partea interesată are la îndemână, fie calea contestației la executare, fie calea plângerii, după caz.
În toate celelalte situații biroul executorului judecătoresc nu dobândește calitate procesuală pasivă, această calitate aparținând persoanelor implicate în executare, dar hotărârea ce se va da îi va fi opozabilă executorului, chiar dacă nu a fost parte în proces.
Cum în prezenta cauză nu este vorba despre vreuna din situațiile amintite, BEJ Cerbulescu Constantin nu are calitate procesuală pasivă și, deci, excepția invocată va fi admisă.
Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 162/2003 , citarea biroului executorului judecătoresc cu prilejul judecării contestației la executare nu se justifică, având în vedere că, acesta nu are calitatea de parte în proces, iar pe de altă parte, instanța învestită cu soluționarea unei atare contestații judecă litigiul pe baza dosarului de executare.
Una din condițiile pentru a fi parte în procesul civil sau pentru exercitarea acțiunii civile, alături de capacitatea procesuala și existența interesului judiciar, fiind reglementată în art.36 și urm. Cod de Procedură Civilă.
Calitatea procesuală constă în identitatea între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății; prima poartă denumirea de calitate procesuală activă, iar cea de-a doua - calitate procesuală pasivă.
Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptățit să-l cheme în judecată pe pârât.
Instanța sesizată trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă.
Calitatea procesuală se transmite, iar transmiterea poate fi legală, spre exemplu în caz de succesiune, sau convențională (cum ar fi înțelegerea între una din părți și un terț).
Persoana care dobândește calitatea procesuală ca efect al transmisiunii preia procesul cu toată procedura îndeplinită până în momentul transmisiunii.
Cum lipsa calității procesuale poate fi invocată pe cale de excepție în tot cursul judecății și duce la respingerea acțiunii, fiind o excepție de fond, absolută și peremtorie, față de considerentele mai sus expuse, urmează ca instanța să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B.E.J. Cerbulescu Constantin și pe cale de consecință să respingă cererea de ordonanță președințială formulată și completată de reclamanta Ș.R.M., împotriva pârâtului B.E.J. Cerbulescu Constantin, întrucât a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă .
Postat 31.10.2014
| ← Cerere in anulare | Rectificare carte funciara. Jurisprudență Carte Funciară → |
|---|
