Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 856 din data de 06.06.2017
Cu cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ..../207/2017, reclamanta D.E., a chemat în judecată pe pârâta D.E. și pe fiul ei minor D.V.I. - reprezentat legal prin mama sa D.E., solicitând instanței ca pe cale de ordonanță președințială să dispună: reintegrarea reclamantei în spațiul casă de locuit, situat în Caracal, str. R....., nr. 25, care este proprietatea sa de unde a fost izgonită de pârâta D.E. - nora sa; să se dispună de îndată evacuarea ambilor pârâți din imobilul casă de locuit proprietatea sa în care locuiesc pârâții ca și tolerați, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, arată reclamanta că, este proprietara imobilului casa de locuit situat în municipiul Caracal, str. R..... nr. 25, județul Olt, conform sentinței civile nr. 776 din 17 03 1998 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 5....../1997.
Pârîții D.E. și D.V.I., minor reprezentat de mama sa, sunt nora și nepotul său de fiu, decedat, pe care reclamanta i-a lăsat să locuiască împreună cu ea în casa proprietatea sa din Caracal, str. R....., nr. 15, jud. Olt și după decesul fiului D.I., pârâții fiind soția și fiul acestuia, tolerați fiind.
Menționează reclamanta că, datorită faptului că fiul ei a decedat, nora sa a început să consume băuturi alcoolice și să provoace dese și interminabile scandaluri care au culminat cu alungarea reclamantei din casă unde de altfel are și domiciliul, casă care este, proprietate exclusivă.
Susține reclamanta că, în prezent locuiește la celălalt fiul al său, datorită faptului că a fost izgonită din casă de către nora sa, care provoacă dese scandaluri, o înjură și o bate, dar mai ales nu o mai primește în domiciliu.
Consideră reclamanta că această acțiune este admisibilă și că se poate dispune atât reintegrarea sa în spațiul de locuit proprietatea ei, precum și evacuarea de urgență a pârâților pe calea unei ordonanțe președințiale, deoarece ea întrunește condițiile prevăzute de art. 996-1001 cod pr. civ.
Reclamanta înțelege să nu-i mai tolereze pe cei doi pârâți în casa sa datorită comportamentului fostei nurori, nu înțelege să le mai îngăduie să locuiască în casa ei și nu înțelege să le mai acorde nici un fel de ospitalitate datorită comportamentului lor față de ea.
În drept, au fost invocate prevederile art. 996 - 1001 cod pr. civ.
În dovedire, reclamanta înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri,, proba cu martori și interogatoriu.
Au fost anexate: copie C.I reclamantă, sentința civilă nr. 776 din 17 03 1998 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 5....../1997, taxă judiciară de timbru în sumă de 40 lei.
Pârâta D.E. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate de reclamanta D.E..
Susține pârâta că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale prevăzute de 996 C.p.c, nu există nici o urgență, nu se produce nici o pagubă prin întârziere, motivat de faptul ca oricum reclamanta nu mai locuiește în acel imobil de 7 ani de zile, iar ea împreună cu soțul, au făcut îmbunătățiri la acest imobil, l-au adus în stare de a fi locuit și nu a provocat nici o pagubă.
În cauză, pârâta invocă lipsa calității procesuale active a reclamantei, motivat de faptul că acesta și-a vândut dreptul de proprietate asupra imobilului din care cere evacuarea, fiului sau D.T., respectiv casa de locuit și terenul aferent asupra căruia avea un drept de proprietate conform sentinței civile nr. 726 din 17.03.1998.
În atare situație na mai are calitatea de proprietar asupra acestui imobil.
Se mai invocă de către pârâtă în cauză, un drept de retenție pe care îl are asupra imobilului, având în vedere că ea împreună cu soțul ei au efectuat îmbunătățiri substanțiale la acest imobil cu acordul reclamantei.
Precizează pârâta, că a fost căsătorită eu fiul reclamantei (în prezent decedat), căsătorie din care a rezultat un copil minor în vârsta de 6 ani.
Susține pârâta că a locuit cu minorul și soțul său până la deces, în acest imobil situat în Caracal, str. R....., nr. 25, jud.Olt, iar reclamanta nu mai locuiește în acest imobil de circa 7 ani, locuind la celălalt fiu D.T., căruia i-a vândut acest imobil și terenul, cu clauză de întreținere.
A mai menționat pârâta că nu are altă locuință, este de naționalitate maghiară, din Sighetu Marmației, nu se exprimă bine românește, iar toate veniturile ei și ale soțului au fost investite în această casă, efectuând o serie de îmbunătățiri absolut necesare pentru a se putea locui, respectiv: a construit o cameră din cărămidă cu ușă și geam, lipită de casă; a pus tablă pe casă; a montat 4 geamuri din lemn; 1 ușă din lemn; a introdus curent electric, a introdus canalizare, gaze, a construit o poartă mare și una mică din fier, a construit o cocină pentru porci din cărămidă, acoperita cu plăci de azbociment, îmbunătățiri ce au fost efectuate cu acordul reclamantei care nu a avut nici o pretenție cât a trăit fiul ei.
Precizează pârâta că după decesul soțului său, reclamanta împreună cu alte rude au față de ea o ostilitate și vor să o izgonească cu minorul, dar nu au unde să locuiască și mai mult nu poate fi evacuată cu minorul din imobilul în care a investit munca sa și a soțului ei din anul 2010.
În dovedirea cererii, pârâta arată că se va folosi de proba cu acte, martori, interogatoriu.
În drept, invoca disp. art 205 cpc, art. 36 și 1832 c.civ..
Pârâta D.E. a mai depus la dosar și cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la despăgubiri către ea și fiul său, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor pe care le-a efectuat imobil împreună cu soțul D.I. - soțul său din anul 2010 din anul 2010 și până în prezent.
Se arată în cererea reconvențională că așa cum a arătat în întâmpinare, ea înțelege să invoce în cauză un drept de retenție asupra imobilului până la achitarea contravalorii îmbunătățirilor care le-a efectuat la imobilul din care se cere evacuarea sa, dacă se va dispune evacuarea ei și a minorului din acest imobil.
Precizează pârâta că din anul 2010 și până la decesul soțului ei, în data de 14.09.2016, a efectuat la acest imobil o serie de îmbunătățiri absolut necesare cu acordul reclamantei și anume: a construit o cameră din cărămidă cu ușă, geam lipită de casă; a pus tablă pe casă; a montat 4 geamuri de lemn, o ușă din lemn; a introdus curent electric, canalizare; gaze; a construit o poartă mare și una mică din fier; a construit o cocină pentru porci, din cărămidă, acoperită cu plăci de azbociment, îmbunătățiri ce au fost efectuate împreună cu soțul ei, reclamanta locuind în toată această perioadă din 2010 și până în prezent, la fiul ei D.T..
În dovedire s-au solicitat proba cu înscrisuri , interogatoriu , martorii S.S. și S.P..
În drept, s-a invocat dispoz. art. 209 C.p.c.
Au fost anexate copie C.I, certificat căsătorie, certificat deces, certificat naștere minor.
La termenul din 11.04.2017, instanța a pus în vedere pârâților să achite taxă judiciară de timbru în cuantum de 300 lei.
Reclamanta D.E. a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâtă, solicitând admiterea în parte a acestei cererii, respectiv numai pentru bunurile pe care le-a realizat pârâta cu soțul său, împreună cu reclamanta în gospodăria sa.
În fapt, cele relatate de pârâta reclamantă în cererea reconvențională sunt reale numai în parte.
Astfel cum a relatat prin acțiunea introductivă, este proprietara imobilului casă de locuit situată în municipiul Caracal, str. R..... nr. 25. județul Olt. astfel cum reiese din sentința civilă nr. 776 din 17.03. 1998 pronunțată de Judecătoria Caracal în dos. nr. 5....../1997.
Pârîții D.E. și D.V.I., minor, sunt nora si nepotul ei de fiu, decedat, pe care i-a lăsat să locuiască împreună cu ea în casa proprietatea ei.
Cât a trăit fiul său, relațiile dintre noi au fost relativ bune, neavând în neînțelegeri majore, însă după decesul fiului, pârâta și-a schimbat total comportamentul, a început să provoace dese și interminabile scandaluri care au culminat cu alungarea sa din casa și apoi din domiciliu.
Referitor la pretențiile pârâtei prin care aceasta pretinde un drept de retenție asupra imobilului casă de locuit, motivat de faptul că ar fi adus îmbunătățiri substanțiale casei, solicită reclamanta respingerea acestora și admiterea cererii numai în parte, respectiv numai pentru contribuția pe care pârâta și soțul ei au avut-o la repararea casei.
Îmbunătățirile pe care aceasta pretinde că le-a adus casei, cu acordul reclamantei sunt următoarele: s-au montat 3 geamuri din lemn, s-a înlocuit o ușă din lemn; s-a construit o mică cocină din cărămidă; s-a confecționat o poartă mare și una mică din fier, îmbunătățiri care au fost făcute nu numai cu acordul reclamantei, dar și împreună cu ea.
Casa a avut din totdeauna curent electric, acesta fiind existent înainte de partajul care a avut loc în anul 1998.
Susține reclamanta că, canalizarea a fost introdusă înainte de căsătoria pârâtei cu fiul reclamantei, ei nu aveau cum să introducă canalizare la cererea lor, deoarece imobilul era proprietatea reclamantei, ea fiind cea care a achitat, costurile aferente.
Referitor la pusul tablei pe casă, această operațiune nu a avut loc deoarece casa fiind acoperită cu tablă nu a mai fost nevoie să se monteze o altă tablă.
Reclamanta a precizarea că a realizat tot timpul venituri destul de mari deoarece în afară de pensie se ocupa și cu alte activități din care realizează venituri importante.
În drept, se invoca prevederile art. 205 cod pr. civ., iar în dovedire: acte. martori, expertiză, interogatoriu;
Pârâta D.E. a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de reclamantă.
Menționează pârâta că așa cum a arătat în cererea reconvențională și în întâmpinarea depuse la dosar, reclamanta nu mai locuiește în acest imobil de 7 ani de zile, locuind în toată această perioadă la fiul ei D.T..
In aceste condiții nu ne-am gospodărit cu reclamanta în ultimii 7 ani de zile când ea împreună cu soțul au făcut acele îmbunătățiri la imobil, deci aceasta nu a avut nici o contribuție financiară la acele îmbunătățiri.
Susține pârâta că reclamanta le-a făcut numai șicane, mergând astfel la uzina electrică unde a formulat cerere de întreruperea furnizării curentului, la casa din str. R..... . nr. 25- Caracal, spunând că nu mai locuiește nimeni acolo , că este o casă părăsită și nu mai are nevoie de curent, lucru care s-a întâmplat în urmă cu 7 ani de zile, când cei de la uzină au întrerupt curentul la cererea "proprietarei" locuind astfel cu soțul și copilul mic , abia născut circa 2 ani de zile fără curent.
Se mai arată de către pârâtă că deși s-au rugat mereu de reclamantă să facă cerere de racordare la curentul electric, aceasta a refuzat ani la rând, lăsându-i să stea în întuneric, fiind proprietară la acea vreme era absolut necesar, ca cererea să fie făcută de reclamantă.
Astfel, după doi ani de zile, după mii de rugăminți, reclamanta a formulat cerere de ""racordare la energia electrică, dar toate cheltuielile de racordare au fost suportate de pârâtă și soț, racordare care s-a făcut abia în anul 2012.
În ceea ce privește introducerea canalizării cele susținute de reclamantă sunt neadevărate, aceasta susține că a fost introdusa canalizarea înainte de căsătoria pârâtei, însă din certificatul de căsătorie rezultă că s -a căsătorit cu fiul reclamantei în anul 2011.
Reclamanta a manifestat mereu opoziție la racordarea la curent și apă, spunând că ea nu are nevoie de curent și apă, lucru adevărat deoarece ea nu locuia în această casă, ci la fiul ei D.T..
Cu privire la acoperitul casei cu tablă de pârâtă și soțul ei, reclamanta susține că nu a făcut aceste îmbunătățire.
Reclamanta a uitat cu ce fost acoperită casa; precizez că această casă a fost acoperită cu țiglă.
Este o casă veche, țigla s-a deteriorat, în multe locuri s-a spart, ploua în casă și a fost o necesitate pentru a schimba țigla de pe casă, iar când a construit acea cameră lipită de casă, ei au acoperit această cameră cu tablă și tot la acea dată a înlocuit și țigla de pe casă cu tablă.
Țigla care a fost înlocuită se află depozitată în curte, este lesne de observat.
Precizează pârâta că aceste îmbunătățiri au fost făcute împreună cu soțul ei, cu acordul reclamantei, dar fără contribuția financiară a acesteia.
In drept, invoca dispoz. art. 205 C.p.c.
Au fost anexate: notificare CEZ Distribuție SA, aviz tehnic de racordare din 9.01.2012, aviz de branșare din 22.09.2015, proces verbal pentru recepția lucrărilor de montaj și punere în funcțiune a sistemului de măsură pentru furnizare apă, proces verbal de recepție din 4.11.2015, o factură din data de 16.09.2015, act adițional din 12.11.2012, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3407 din 29.06.1995 de BNP Caracal, certificat fiscal emis în data de 2.05.2017 de Primăria Caracal.
La termenul din data de 26.04.2017, instanța a admis cererea de disjungere a cererii reconvenționale formulată de către reclamantă și a înaintat această cerere la compartimentul Arhivă, în vederea înregistrării ca o cauză distinctă, cu termen de judecată la data de 16.05.2017.
La termenul din 2.05.2017, instanța la stăruința reclamantei a procedat la luarea interogatoriului pârâtei D.E., precum și la interogatoriu propus de pârâtă - reclamantei D.E..
La termenul din 17.05.2017, au fost audiați martorii S.S. propus de pârâți, precum și martorul A.M. - propus de către reclamantă - care, la cererea pârâtei a fost înlăturat de la audiere fiind rudă cu reclamanta în grad interzis de lege (gradul III - fiind fiul sorii reclamantei), pârâta nefiind de acord cu audierea acestuia.
În ședința publică din 6.06.2017 au fost audiați martorii S.P., propus de pârâți, T.N. și C.I. propusi de reclamantă, ale căror declarații au fost consemnate și anexate la dosar.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În anul 2010, pârâta a intrat într-o relație de concubinaj cu fiul reclamantei, respectiv cu numitul D.I.. Din această relație a rezultat minorul D.V.I., născut la data de 1.05.2011.
La data de 27.08.2011, a fost legalizată relația dintre pârâtă și fiul reclamantei, și aceștia au locuit după încheierea căsătoriei, singuri, pe raza mun. Caracal, str. R..... nr. 25, jud. Olt, în locuință proprietatea reclamantei și a numitului D.G..
Când pârâta s-a căsătorit cu fiul reclamantei, aceasta din urmă locuia cu soțul său, într-o altă locuință situată tot pe raza mun. Caracal, iar după decesul soțului s-a mutat și a locuit la un alt fiul al ei, respectiv la numitul D.T., tot în mun. Caracal.
La data de 14.09.2016, a decedat soțul pârâtei, respectiv numitul D.I. (care era fiul reclamantei), iar pârâta a rămas să locuiască împreună cu minorul, în locuința pe care o avusese împreună cu soțul, locuință care era proprietatea reclamantei și a numitului D.G., casă la care pârâta și soțul ei au efectuat unele îmbunătățiri.
Reclamanta, în contradictoriu cu pârâta și cu fiul minor al acesteia, a solicitat instanței pe calea ordonanței președințiale să dispună obligarea pârâților la reintegrare sa în spațiul de locuit situat în Caracal, str. R....., nr. 25, jud. Olt, jud. Olt, aflat în proprietate ei și evacuarea de îndată a ambilor pârâți din acest imobil în care locuiesc ca tolerați.
Potrivit art. 996 C.p.c. instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, ordonanța fiind provizorie și executorie, măsurile dispuse producând efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului, pe cale de ordonanță președințială neputând fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Din analiza textului art. 996 C.p.civ., rezultă că ordonanța președințială este admisibilă când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.
Având în vedere aceste dispoziții legale, instanța constată că aparența dreptului este în favoarea reclamantei, deoarece aceasta este proprietara a două camere din casa de locuit situată în Caracal, str. R....., nr. 25, jud. Olt și a unei părți din terenul aferent acestei case. Cealaltă cameră din această casă și diferența de teren fiind proprietatea numitului D.G..
La stabilirea acestui fapt instanța a avut în vedere sentința civilă nr. 776/17.03.1998 pronunțată de Judecătoria Caracal în ds. nr. 5....../1997 (fila 7 din dosar).
Dar, reclamata nu a făcut dovada îndeplinirii uneia din condițiile specifice ordonanței președințiale, respectiv cea a urgenței, nedovedind că se impune neîntârziat reintegrarea sa în spațiul de locuit și evacuarea celor doi pârâți.
Din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză reiese faptul că de la data la care pârâta s-a căsătorit cu fiul reclamantei (în urmă cu 6 ani), aceasta nu a locuit niciodată cu ei, iar după decesul soțului pârâtei, reclamanta a continuat să locuiască împreună cu un alt fiul al ei, respectiv cu numitul D.T..
De asemenea, din declarațiile martorilor mai rezultă și faptul că reclamanta, după decesul soțului pârâtei, reclamanta este cea care a generat relația tensionată dintre ea și pârâtă, deoarece dorește să o izgonească pe aceasta din locuința ei.
Este adevărat că martorul C.I., a relatat faptul că reclamanta a dorit să vină să locuiască cu pârâta, dar aceasta din urmă nu nu a primit-o. Însă această relatare i-a fost făcută acestui martor de către sora reclamantei, în urmă cu un an, ceea ce nu justifică existența unei urgențe în cauză. Cu atât mai mult cu cât reclamanta nu a făcut nici dovezi legate de faptul că în prezent nu are unde locui și pârâta refuză să o primească.
Reclamanta, nu numai că nu a justificat urgența pentru capătul de cerere privind reintegrarea în spațiul de locuit, dar nu a justificat existența unei urgențe nici în ceea ce privește evacuarea celor doi pârâți din acest spațiu. Faptul că aceștia locuiesc ca tolerați în această casă, nu justifică în lipsa unor alte probe și condiția urgenței evacuări lor.
Mai constată instanța că, măsurile solicitate de reclamantă prin cererea de ordonanță președințială nu îndeplinește nici condiția de a fi o măsură provizorie, deoarece reclamanta nu a făcut dovada că are înregistrat pe rolul instanței, pe calea dreptului comun o cerere care să aibă ca obiect reintegrarea sa în spațiu și evacuarea pârâților. Astfel că, în lipsa unei astfel de cereri pe calea dreptului comun măsura solicitată nu este una provizorie, ci una definitivă ce ar echivala cu soluționarea în fond a pricinii.
Pentru aceste considerente, deoarece reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a tuturor condițiilor de admisibilitate cerute de ordonanța președințială, instanța urmează să respingă cererea reclamantei, ca inadmisibilă.
În baza art. 453 din C.p.civ., deoarece reclamanta este cea care a căzut în pretenții, instanța urmează să o oblige la plata către pârâta D.E., a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Postat 27.06.2017
| ← Rectificare carte funciar. Jurisprudență Carte Funciară | Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
