Partaj. Jurisprudență Partaj
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 2111 din data de 16.05.2013
Prin cererea înregistrată sub nr.1961/207/2013 reclamantul VM a chemat în judecată pe pârâții NM, DF, NM, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se declare deschisă succesiunea autoarei VV(E) decedată în data de 3.11.2010, rămânând ca moștenitori VM, NM în calitate de descendenți gr.I, DF și NM în calitate de descendenți gr.2.
Ca avere succesorală de pe urma autoarei a rămas: suprafața de 2,9050 ha teren extravilan, 0,3666 ha teren intravilan cota de ¼ dintr-o casă de locuit, construită din cărămidă,, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere, ¼ dintr-un pătul de nuiele, ¼ dintr-o anexă gospodărească, bunuri situate pe raza comunei G. jud. Olt pe suprafața de 0,3666 ha teren intravilan conform titlului de proprietate nr.42068/2 din 17.10.1995.
De asemenea, reclamantul solicită ieșirea din indiviziunea în care se află părțile cu privire la următoarele bunuri: suprafața de 2,9050 ha , una casă din cărămidă cu patru camere, acoperită cu tablă, anexa gospodărească, un pătul din nuiele, construcții situate pe suprafața de 0,3666 ha intravilan conform titlului de proprietate nr.42068/2 din 17.10.1995.
În motivarea cererii se arată că autoarea VV(E.) a fost căsătorită cu V. I. V., din relațiile de căsătorie rezultând trei copii VM, NM și DG.
De pe urma autorului Vișănescu I. Victor decedat în data de 2.11.1970 au rămas ca moștenitori VV(E) în calitate de soție supraviețuitoare și VM, NM și DG în calitate de descendenți gr.I, iar ca avere au rămas bunurile descrise mai sus.
Reclamantul arată că în anul 2000 a decedat DG rămânând ca moștenitori DF și NM.
În data de 3.11.2010 a decedat autoarea V. V. (E.), rămânând ca moștenitori V. M., NM și DF , NM prin reprezentarea defunctei DG.
Reclamantul solicită ieșirea din indiviziune asupra bunurilor menționate mai sus.
În drept, se invocă dispoz. art.728 și urm. C.civil.
În dovedirea cererii s-a depus la dosar titlu de proprietate nr.42068/2 din 17.10.1995, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr.27 din 2.06.2011, certificat fiscal nr.531 din 21.02.2013, adeverința nr.923 din 20.03.2012, contract de vânzare cumpărare nr.6059 din 17 dec.2003, certificat de moștenitor nr.170 din 22.04.1971 emis de notariatul de Stat Local Caracal, încheierea nr.13 din 5.03.2013, acte de stare civilă, certificat de deces V. V., , certificat deces DG, titlu de proprietate nr.2619 din 26.02.2008.
Din examinarea probatoriului administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
De pe urma autoarei VV(E.) decedată în data de 3.11.2010 au rămas ca moștenitori VM, NM în calitate de descendenți gr.I, DF și NM în calitate de descendenți gr.2, iar ca avere succesorală au rămas următoarele: suprafața de 2,9050 ha teren extravilan, 0,3666 ha teren intravilan cota de ¼ dintr-o casă de locuit, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere, ¼ dintr-un pătul de nuiele, ¼ dintr-o anexă gospodărească, bunuri situate pe raza comunei G.. jud. Olt pe suprafața de 0,3666 ha teren intravilan conform titlului de proprietate nr.42068/2 din 17.10.1995 și certificatului de moștenitor nr.170 din 22.04.1971 emis de Notariatul de Stat Local Caracal.
La data de 16.05.2013 în camera de consiliu, prezente în instanță , părțile solicită să se ia act de învoiala privind partajarea bunurilor rămase în succesiunea defunctei VV(E.).
Analizând tranzacția intervenită între părți instanța constată că părțile au avut capacitatea legală de a tranzacționa, actul este expresia voinței libere a părților și prin încheierea acesteia nu sunt încălcate dispoziții legale imperative.
Între moștenitorii autoarei V. V. ( E.) cu ultim domiciliu in com. G.., jud. Olt a fost încheiată o tranzacție cu scopul stingerii procesului de față, tranzacție semnată de aceștia în fața instanței de judecată în urma legitimării și verificării acordului de voință cu privire la conținutul acestui act.
În condițiile speței instanța constată că devin incidente dispozițiile art. 1179 și art.2267 - 2272 din NCC legea aplicabilă la momentul încheierii tranzacției, precum și dispozițiile art. 438- 441 Noul Cod de Pr. Civilă , și art. 982 din Noul Cod de Procedură Civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 2267 din NCC, « tranzacția este un contract prin care părțile termină un proces început sau preîntâmpină un proces pe cale să se nască ».
Fiind un contract, tranzacția trebuie să îndeplinească toate condițiile generale de validitate ale unui act juridic prevăzute de art.. 1179 NCC (capacitatea de contracta,consimțământul părților, obiectul determinat și licit, cauză licită și morală);
În acest sens tranzacția trebuie să fie constatată prin act scris , părțile să aibă capacitatea de a dispune iar scopul încheierii sale să fie cel prevăzut de art. 2271 din NCC.
În baza art. 438 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă « părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar dacă nu au fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească învoiala lor », iar în conformitate cu dispozițiile art. 439 din Noul Cod de Procedură Civilă « tranzacția va fi încheiată în formă scrisă și va alcătui dispozitivul hotărârii ». Aceste dispoziții legale sunt aplicabile și în procedura împărțelii judiciare în conformitate cu prevederile art.982 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Totodată instanța observă că dispozițiile art.982 alin.2 din Noul Cod de Procedură Civilă, care prevăd că dacă părțile ajung la o învoială cu privire la împărțirea bunurilor instanța va hotărî potrivit înțelegerii lor și ale art.438-441 Noul Cod de Procedură Civilă, conferă posibilitatea părților de a stinge orice litigiu dintre ele prin încheierea unei tranzacții.
Analizând situația de fapt expusă prin prisma dispozițiilor legale incidente în speță, instanța apreciază întemeiată solicitarea de a se lua act de tranzacția încheiată între părți, pentru următoarele argumente :
Contractul de tranzacție încheiat între părți și prezentat instanței de judecată, îndeplinește condițiile generale de valabilitate ale unui act juridic prevăzute de art. 1179 NCC, deoarece a fost încheiat între părți ce au capacitatea de a contracta cu capacitate deplină de exercițiu și este rezultatul manifestării de voință a părților liberă, neviciată, în deplină cunoștință de cauză.
Instanța reține de asemenea că acest contract are un obiect determinat ce constă în partajarea masei succesorale de pe urma autoarei V. V. (E.) cu ultimul domiciliu în comuna G.. județul Olt, iar cauza acestui contract este licită, fiind corespunzătoare normelor legale și de conviețuire socială.
Instanța constată și faptul că tranzacția constituie rezultatul acordului de voință al părților în sensul stingerii procesului început și că a fost încheiat în formă scrisă de părți ce au capacitatea de dispoziție, fiind întrunite astfel și condițiile prevăzute de art. 2267 - 2272 NCC..
Față de aceste împrejurări, în baza art. 438-441 Noul Cod de procedură Civilă și art. 982 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța urmează să ia act de tranzacția părților și să consfințească învoiala acestora, consemnată în înscrisul intitulat "Tranzacție";, pe care o va consfinți ca fiind legală și care va alcătui dispozitivul prezentei sentințe.
Postat 30.05.2013
| ← Partaj. Jurisprudență Partaj | Minori. Jurisprudență Minori → |
|---|
