PARTAJ, RECTIFICARE C.F., PRETENŢII. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria SINAIA Sentinţă civilă nr. 897 din data de 10.10.2013
Prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței la data de 11.03.2011 sub nr. de dosar 566/310/2011 reclamantele DC și DV cu solicitat în contradictoriu cu pârâții DM, DS și BCPI SINAIA:
- obligarea pârâților la plata sumei de 34.720 lei, reactualizată, reprezentând cota de 2/3 din contravaloarea reparației acoperișului pentru imobilul situat în orașul Sinaia, str. Furnica, nr.5, jud. Prahova;
- rectificarea încheierii de carte funciară nr.29923/28.05.2010 privind construcția C 2 garaj în suprafață de 45 mp., care a fost înscrisă din eroare pentru pârâții Dumitrescu;
- cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că au fost puse în posesie asupra imobilului construcție și teren situat în Sinaia, str. F, nr.5, etaj 2, jud. Prahova. - așa cum reiese din Sentința civilă nr.219/1998 a Judecătoriei Sinaia și procesul verbal de punere în posesie din 18.05.1998.
Datorită faptului că etajul II din imobilul construcție care le revenea, a fost închiriat, l-au preluat în anul 2010 într-o stare avansată de degradare, acoperișul era distrus riscând să cadă, astfel că au informat pârâții D asupra necesității efectuării de reparații care au costat 34.720 lei. Solicită de la pârâți cota parte de 2/3 din aceste cheltuieli, aceștia fiind coproprietari ai construcției , la fel ca si reclamantele.
Au mai arătat reclamantele că pârâții au efectuat un cadastru in anul 2010 si le-au solicitat să achite cota parte ce le revenea, fără să le prezinte vreo chitanță si mai ales , după aceea au constatat că acest cadastru nu este corect întocmit, suprafețele înscrise fiind eronate, față de actele de proprietate ale reclamantelor. In actele lor de proprietate reclamantele consideră că este cuprins si garajul, care a fost aproape in totalitate refăcut de ele. In prezent nu este concordanță intre starea tabulară privind garajul si situația reală actuală a acestuia, drept pentru care se impune rectificarea cărții funciare a pârâților.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.1075 și urm. cod civil și dispozițiile Legii nr.7/1996 rep.
În dovedirea acțiunii reclamantele au depus un set de înscrisuri (f 6-33).
Pârâții DM si DS au depus la dosar întâmpinare ( f 48-55 - vol.I) prin care au solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâții D. au arătat că înțeleg să conteste repararea acoperișului și faptul că sumele avansate reprezintă cheltuieli necesare și utile, precum și că acestea le sunt opozabile.
Pârâții D. au mai arătat că nu au fost notificați de reclamante cu privire la intenția de a schimba acoperișul imobilului deținut în coproprietate înainte de a începe lucrările la acoperiș, considerând că acestea au acționat abuziv, încălcând dreptul de proprietate al pârâților.
Se mai arată si că actualul acoperiș este de proastă calitate, s-a realizat o suprapunere de materiale noi peste cele inițiale, nu aduc nici un spor de valoare imobilului, iar sumele cheltuite sunt disproporționate, reprezentând cheltuieli voluptorii și inutile și le contestă ca fiind nedovedite.
Pârâții D. consideră că, cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, având în vedere că raporturile dintre ei și reclamante nu izvorăsc din vreun contract, reclamantele efectuând cheltuieli cu privire la un bun aflat în coproprietate.
De asemenea, pârâții D. au mai solicitat respingerea celui de-al doilea capăt de cerere ca fiind neîntemeiat și nedovedit, precizând că decizia nr.59/2006 a Curții de Apel Ploiești reprezintă titlul executoriu în temeiul căreia s-a efectuat punerea lor în posesie asupra imobilului situat în Sinaia, str. F., nr.5, compus din teren în suprafață de 828 mp., parterul, etajul I și mansarda casei de Locuit "Liliana";, precum și construcțiile anexă situate pe acesta. Garajul reprezintă o construcție anexă situată pe terenul proprietatea pârâților, așa încât înscrierea in cartea funciară s-a făcut corect.
În dovedirea întâmpinării pârâții D. au depus la dosar un set de înscrisuri (file 56- 63).
La data de 19.05.2011 reclamantele au depus la dosar o precizare a acțiunii introductive (f 73-80), prin care au arătat că temeiurile de drept în baza cărora au formulat acțiunea sunt art.999, art.1002-1003 Cod civil și dispozițiile Legii nr.7/1996 rep.
Reclamantele au mai arătat că notificarea comunicată pârâților în legătură cu starea acoperișului și necesitatea efectuării lucrărilor de reparații, a fost depusă prin mandatar CR, iar executarea lucrărilor s-a efectuat urmare încheierii unui contract de prestări servicii.
De asemenea, reclamantele au mai arătat că sunt proprietarele garajului în litigiu, care le-a fost restituit din anul 1998 prin hotărâre judecătorească și proces verbal de predare-primire.
La termenul de judecată din 19 mai 2011 (f 83) pârâții prin apărător au invocat excepția de netimbrare a acțiunii, apreciind că , din calculele lor, reclamantele datorează o taxă de timbru de 1.999,8 lei pentru primul capăt de cerere și 8 lei pentru capătul doi de cerere.
La termenul de judecată din 23 iunie 2011 pârâta OCPI Prahova a invocat excepția inadmisibilității capătului doi de cerere privind rectificarea în cartea funciară, iar instanța a unit cu fondul cauzei excepția inadmisibilității capătului doi de cerere, apreciind necesar administrarea de probatorii (f.97-98).
Tot la acest termen de judecată instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, interogatorii reciproce și proba testimonială cu câte 2 martori..
De asemenea, s-au încuviințat reclamantelor proba cu expertiză construcții și topometrică.
La termenul de judecată din 8 septembrie 2011 instanța a dispus luarea interogatoriilor părților, răspunsurile fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosar (f.105-111) și au fost stabilite obiectivele rapoartelor de expertiză construcții și topometrică, fiind desemnați experți de specialitate constructor - MI și topometru - PM (f.116-117).
La cererea instanței s-a depus la dosar la data de 19 septembrie 2011 de către OCPI Prahova documentația cadastrală pentru imobilul în litigiu (f.131-139).
La termenul de judecată din 13 octombrie 2011 au fost audiați martorii reclamantelor - CR și NA, precum și martorul pârâților D., numita SV, declarațiile fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosar (f.145-150 ).
La cererea instanței s-au depus la dosar la data de 04 noiembrie 2011 de către Primăria orașului Sinaia relații privind plângerea penală formulată împotriva reclamantelor (f.164-166).
La data de 09 noiembrie 2011 s-a depus la dosar raportul de expertiză construcții - ing. MI (f.167-178), iar la data de 17 noiembrie s-a depus la dosar raportul de expertiză topometrică - ing. PM (f.179-190).
La data de 17.11.2011 expertul parte AV numit de pârâții D. a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză construcții (f.191-204).
La data de 08.12.2011 reclamantele au depus la dosar obiecțiuni la rapoartele de expertiză întocmite în cauză (f.210- 218).
La data de 12 ianuarie 2012 s-au depus la dosar relațiile solicitate Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia privind plângerea penală formulată împotriva reclamantelor, precum și un set de înscrisuri (f.239-271).
La termenul de judecată din 12.01.2012 instanța a dispus ca experții desemnați să răspundă obiecțiunilor formulate de părți (f.1-2, vol. II).
La termenul de judecată din 23.02.2012 ( f 24-25- vol.II) s-a dispus conexarea, la cauza de față, a dosarului nr. 2405/310/2011, pentru o mai bună înfăptuire a justiției, apreciind că există strânsă legătură între ele , în raport de disp. art. 164 Cod pr. civilă.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.11.2011 sub nr. de dosar 2405/310/2011, reclamantele DC si DV au solicitat in contradictoriu cu pârâții DS si DM să se dispună :
- partajarea imobilelor construcții C1-locuință si C2 - garaj , existente pe terenul situat in or. Sinaia , str. Furnica, nr. 5;
- atribuirea in natură către reclamante a construcției C2-garaj.
In motivarea acestei acțiuni s-a arătat că părțile sunt coproprietare ale construcțiilor anexă sus-menționate, iar garajul a fost edificat in anul 1944 de către tatăl reclamantei DC si folosit exclusiv de acesta până la preluarea de către stat in anul 1950, iar ulterior restituirii de către reclamantă. S-a mai arătat si că terenul curte a fost deținut in stare de coproprietate indiviză , iar construcțiile ulterior edificate pe acesta, chiar si de catre unul din coproprietari (tatăl reclamantei ) au devenit , in puterea accesiunii imobiliare artificiale, operată ope legis cf. art. 489-494 vechiul Cod civil - coproprietatea părților.
La același termen de judecată din 23 februarie 2012 a fost desemnat expert constructor - specialitatea arhitectură RV pentru efectuarea lucrării de specialitate (f.24).
La data de 28.02.2012 s-a depus la dosar raportul de expertiză topometrică - rectificare (f.28-30, vol. II).
La cererea instanței, la data de 15.05.2012 reclamantele au depus la dosar o precizare a acțiunii conexate (f 48 - vol.II), prin care au arătat că înțeleg să solicite partajarea numai a construcțiilor anexă, față de casa de locuit, anume C 1 - locuință și C 2 - garaj, existente la adresa din Sinaia, str. F., nr.5.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că pe terenul deținut în coproprietate cu pârâții din Sinaia, str. F., nr.5, există edificate trei construcții și anume casa de locuit - care este partajată și alte două anexe, anume C 1 - locuință și C 2 garaj deținute în coproprietate.
De asemenea, reclamantele au mai arătat că nu solicită partajarea terenului.
La termenul de judecată din data de 31 mai 2012 s-a depus la dosar raportul de expertiză construcții, specialitatea arhitectură - arh. RV (f.55-120, vol. II), iar instanța a lua act de precizarea acțiunii formulată de reclamante în sensul că solicită partajarea numai a construcțiilor anexă C 1 și C 2, și au fost suplimentate obiectivele raportului de expertiză construcții (f.121).
La data de 16.07.2012 s-a depus la dosar raportul de expertiză construcții - suplimentare (f.128-135).
La data de 17.07.2012 reclamanta DC a depus la dosar note de ședință (f.127, vol. II), prin care a arătat că reclamanta DV a decedat, rămânând singura moștenitoare a bunului litigios . În acest sens s-au depus la dosar certificatul de moștenitor legal și testamentar nr.22/2012 și actul de partaj voluntar autentificat sub nr.236/2012 (f.136-139).
La termenul de judecată din 20 septembrie 2012 reprezentantul pârâtului OCPI Prahova a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, față de dispozițiile art.501 din Legea nr.7/1996, iar instanța a admis excepția și a dispus scoaterea acestui pârât din cauză (f.161-162).
La data de 01.11.2012 s-a depus la dosar raportul de expertiză construcții - suplimentare (f.166- 183).
La termenul de judecată din data de 22 noiembrie 2013 pârâții au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză (f.189-191), iar reclamanta a formulat notă precizatoare (f.192), prin care a arătat că prin acțiunea conexată a solicitat partajarea în natură numai a celor două construcții edificate pe terenul proprietate comună cu a pârâților și asupra cărora a dobândit un drept de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare artificiale.
Reclamanta a mai depus la data de 22.11.2012 o notă precizatoare (f 192-vol.II) prin care - lămurind voința procesuală exprimată prin actul procedural al acțiunii introductive - a învederat că a înțeles să investească instanța si cu un capăt de cerere privind constatarea operării de drept a accesiunii imobiliare artificiale , altfel spus, al dobândirii coproprietății prin această modalitate originară.
La termenul de judecată din 6 decembrie 2012 reclamanta a formulat notă de ședință (f.195) prin care a solicitat respingerea obiecțiunilor formulate de pârâți ca fiind nefondate, stabilirea diferenței de taxă de timbru datorată pentru partaj și pentru capătul de cerere privind constatarea coproprietății pe cele două construcții.
Tot la acest termen de judecată pârâții D. au formulat note scrise (f 197-199) și obiecțiuni la raportul de expertiză construcții (f.200-202).
Prin notele de ședință pârâții au invocat excepția tardivității cererii modificatoare denumită "precizatoare";, precum și excepția netimbrării capătului de cerere privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate ca efect al accesiunii asupra imobilelor.
La data de 28.02.2013 s-a depus la dosar raportul de expertiză construcții - suplimentare (f.219-228).
La termenul de judecată din 28.03.2013 reclamanta a depus la dosar note de ședință (f.231), prin care a formulat obiecțiuni la răspunsul expertului privind faptul că garajul nu are instalație electrică însă a fost evaluat luându-se în considerare că ar avea, iar pârâții au formulat note de ședință (f.283), prin care au învederat că prin expertiza refacere expertul a făcut greșeli de calcul la evaluarea construcției, iar la garaj nu s-a aplicat coeficient de uzură, acesta neavând instalație electrică.
În acest sens, instanța a dispus amânarea cauzei pentru ca expertul constructor să refacă erorile de calcul, cu mențiunea că garajul nu are instalație electrică și să procedeze la verificarea tuturor calculelor.
La data de 18.04.2013 expertul constructor a răspuns la obiecțiunile formulate de părți și a depus la dosar raportul de expertiză - suplimentare, cu anexa 1 corectată (f.236-237).
La termenul de judecată din 16 mai 2013 instanța a dispus ascultarea expertului constructor - arh. RV (f.246-247) și a stabilit în sarcina reclamantei completarea taxei judiciare de timbru de 1.355,39 lei și 8 lei timbru judiciar.
La data de 06.06.2013 reclamanta a făcut dovada completării taxei judiciare de timbru de 1.356 lei și 8 lei timbru judiciar (f.253-254).
La termenul de judecată din 20 iunie 2013 instanța a luat act că reclamanta a completat taxa de timbru și a respins ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de către pârâți , a dispus unirea cu fondul cauzei a excepției inadmisibilității acțiunii privind partajul construcțiilor, excepție invocată de către pârâți și a încuviințat părților probele cu înscrisuri și interogatorii reciproce (f.258-259).
La termenul de judecată din 16.07.2013 instanța a administrat proba cu interogatoriile părților, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar (f.263-268), și a încuviințat proba testimonială cu câte un martor pentru fiecare parte (f.269).
La termenul de judecată din 03 octombrie 2013 instanța a dispus audierea martorului propus de reclamantă, numitul TG, declarația fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosar (f.270-271), iar apărătorul pârâților a precizat că nu mai insistă în audierea martorului încuviințat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Instanța, luând în examinare mai întâi, conform art. 137 alin. 1 Cod proc. civilă - excepția inadmisibilității acțiunii - invocată de pârâți ( care a fost unită cu fondul cauzei) - constată că este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare.
Pârâții motivează excepția sub două aspecte :
- referitor la acțiunea conexată având ca obiect partajarea construcțiilor - se susține că reclamanta nu dovedește niciun drept asupra acestora, nu deține asupra lor niciun titlu valabil, construcțiile anexa si garajul fiind proprietatea exclusiva a paratilor, care sunt intabulați astfel.
- referitor la capătul de cerere in rectificare carte funciară - pârâții au preluat si și-au însușit motivarea invocată anterior de OCPI Prahova, in sensul că această acțiune este inadmisibilă, întrucât nu există o hotărâre irevocabilă.
Instanța constată, față de aceste motivări că, de fapt, sunt invocate apărări care antamează fondul cauzei și care vor fi examinate așadar, în consecință.
Pe fondul acțiunii introductive, cu privire la primul capăt de cerere, se rețin următoarele :
Reclamanta DC este proprietara imobilului construcție situat în or. Sinaia, str. F., nr.5, etaj II, jud. Prahova si teren aferent in suprafața de 169,75 mp - așa cum reiese din Sentința civilă nr.219/1998 a Judecătoriei Sinaia și procesul verbal de punere în posesie din 18.05.1998 întocmit de executor judecătoresc ( f 6,8). Prin Încheierea data in ședința Camerei de Consiliu din 28.02.2012 ( f 52-53-vol.II) a fost admisa cererea de lămurire a dispozitivului Sentinței civile sus-menționate in sensul ca suprafața de teren restituita reclamantei si mamei sale DV este compusa din suprafața de 169,75 mp indiviz din 890 mp si suprafața de 77,78 mp indiviza din terenul de sub construcția existenta la adresa din Sinaia , str. F. , nr. 5.
Prezenta acțiune a fost promovata pe rolul instanței de către reclamanta DC si de către mama sa DV ( decedata pe parcursul procesului). Din certificatul de moștenitor legal și testamentar nr.22/2012 și actul de partaj voluntar autentificat sub nr.236/2012 la BNP Nica Adriana - București (f.136-139) rezulta ca reclamanta a rămas singura moștenitoare a bunului litigios.
Paratii DS si DM sunt proprietarii imobilului situat in or. Sinaia , str. F. , nr. 5 , jud. Prahova compus din teren in suprafața de 659,75 mp indiviz din suprafața totala de 828 mp , parterul , etajul I si mansarda casei de locuit "Liliana"; , precum si construcțiile anexa situate pe acesta - astfel cum rezulta din Decizia nr. 59/05.04.2006 a Curții de Apel Ploiești ( f 251-253-vol.I) - definitiva si rămasa irevocabila prin Decizia nr. 7640/02.12.2008 a ICCJ ( f 254-258-vol.I) si din procesul verbal de punere in posesie nr. 10148/23.07.2009 încheiat cu Consiliul Județean Prahova ( f 259-vol).
Prin acțiunea introductiva reclamanta a solicitat - ca prim capăt de cerere - obligarea pârâților la plata sumei de 34.720 lei, reactualizată, reprezentând cota de 2/3 din contravaloarea reparației acoperișului pentru imobilul situat în orașul Sinaia, str. F., nr.5, jud. Prahova.
S-a arătat ca, datorită faptului că etajul II din imobilul construcție care revenea reclamantei, a fost închiriat, l-a preluat în anul 2010 într-o stare avansată de degradare, acoperișul era distrus riscând să cadă, astfel că au fost informați pârâții D. asupra necesității efectuării de reparații care au costat 34.720 lei. Se solicită de la pârâți așadar, cota parte de 2/3 din aceste cheltuieli, aceștia fiind coproprietari ai construcției, la fel ca si reclamanta.
Această pretenție a reclamantei este neîntemeiata pentru următoarele considerente:
- sub un prim aspect, se retine ca paratii nu au fost informați (notificați) de către reclamanta despre intenția sa de a efectua respectivele lucrări la acoperișul imobilului deținut in coproprietate de parti. Martorul ascultat in acest sens la cererea reclamantei ( numitul CR) a declarat (f 145-1146-vol.I) ca a depus scrisoarea acesteia adresata paraților in cutia poștala a locuinței lor din București , str. E. , nr. , sector - ori parații locuiesc la o alta adresa , respectiv str. I , nr. , astfel cum dovedesc cu actele de identitate ( f 19,197-vol.I).
- reclamantei-făptuitoare DC i s-a aplicat sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii in valoare de 500 lei prin Ordonanța nr. 793/P/2011 din 21.12.2011 a Parchetului de pe langa Judecătoria Sinaia pentru fapta prev. de art. 24 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1191 rep. , dispunându-se neînceperea urmăririi penale - deoarece faptei ii lipsește in concret gradul de pericol social al unei infracțiuni. S-a reținut așadar in sarcina reclamantei savarsirea unei acțiuni ilicite ( chiar daca nu a fost considerata a fi infracțiune) si anume ca in perioada iulie-octombrie 2010 a executat lucrări de renovare la imobilul situat in or. Sinaia , str. F. , nr. 5 - fara a deține autorizație de construire pentru imobilul monument istoric - Casa I.D. înscris in lista monumentelor istorice la poziția 760, având codul PH-II-M-B-116676. Intr-o atare situație, reclamanta in calitatea sa de autoare a unei acțiuni ilicite nu poate pretinde altor persoane ( in speță, pârâților) să o despăgubească pentru cheltuielile ocazionate de realizarea respectivei fapte.
- prin expertiza construcții - specialitate arhitectura întocmita in cauza de expert RV (f. 60- 75 - vol. II) s-a concluzionat ca operațiunile realizate la acoperișul imobilului sunt incomplete si precar efectuate ( mana de lucru necalificata, materiale de calitate îndoielnica, fara certificat de garanție sau conformitate) - ceea ce face ca aceasta clădire sa nu se ridice la standardele de performanta si conforme cu exigentele funcționale. Mai mult, aceste operațiuni nu respectă prevederile legale in materia protejării imobilelor monumente istorice, deoarece trebuiau făcute cu mana de lucru specializata, pe baza unui proiect tehnic efectuat de un specialist acreditat pentru întocmirea respectivei documentații ; materialele trebuiau sa fie însoțite de acte ce atesta calitatea si garanția lucrării. Lucrările trebuiau trecute in cartea tehnica a clădirii si efectuate in urma obținerii autorizației de construire si a avizului de la Comisia de patrimoniu.
- s-a mai concluzionat de către expert si că anumite operațiuni efectuate la acoperiș si la garaj sunt realizate de așa manieră încât duc la deprecierea vizuală a imobilului, contrastează grotesc față de imaginea de ansamblu a clădirii monument istoric si deci o dezavantajează atât din punct de vedere arhitectural cât si structural.
- un alt argument pentru netemeinicia pretenției reclamantei este si faptul ca evaluarea costurilor materialelor folosite si a manoperei pentru montarea acoperișului este in suma de 26.869,68 lei , ori contravaloarea deteriorării acoperișului inițial a fațadei imobilului , precum si a garajului , care urmează a fi refăcute cu respectarea dispozițiilor legale privind imobilele monument istoric este intr-un cuantum cu mult mai mare si anume de 32.949,83 lei. In aceasta situație nu se poate aprecia in niciun caz ca prin efectuarea de către reclamanta a operațiunilor identificate ca atare in cuprinsul expertizei s-ar fi adus vreun spor de valoare imobilului, ci dimpotrivă, in prezent, sunt necesare cheltuieli importante pentru refacerea in condiții legale.
- s-a susținut ca lucrările efectuate erau necesare, ele reclamând urgenta prin excelenta, asa incat nu s-ar putea aprecia post factum asupra calității , nefiind eventuale lucrări voluptorii. Susținerile nu pot fi considerate ca întemeiate , in condițiile in care nu se poate pretinde paratilor sa suporte si ei o cota din cheltuielile efectuate de catre reclamanta, care dealtfel a fost si sancționata de catre Parchet pentru efectuarea lucrărilor fara a deține autorizație de construire pentru imobilul monument istoric ( astfel cum s-a arătat si anterior). Pretinsa urgenta nu justifica realizarea lucrărilor fara a fi întrunite cerințele legale, iar pe de alta parte nu poate fi vorba nici despre incidenta in cauza a principiului prevenirii imbogatirii fara just temei , din moment ce in prezent sunt necesare cheltuieli in suma mult mai mare ( anume 32.949,83 lei) pentru refacerea cu respectarea dispozițiilor legale privind imobilele monument istoric - decat suma reținută ca fiind costul lucrărilor efectuate de reclamanta ( 26.869,48 lei).
Cât privește acțiunea civilă conexată - reclamanta a formulat la data de 15.05.2012 - precizare ( f 48 - vol. II) prin care a arătat că solicită partajarea numai a construcțiilor anexă față de casa de locuit , anume : C1 - locuință si C2 - garaj , existente la adresa din Sinaia , str. F., nr. 5. In mod expres reclamanta a precizat că nu dorește partajarea terenului. Relativ la regimul juridic al construcțiilor supuse împărțelii, întrucât sunt realizate pe terenul deținut in coproprietate de catre părți, in puterea principiului accesiunii imobiliare artificiale, urmează că acestea să dobândească regim juridic existent in privința terenului , anume al coproprietății temporare.
Reclamanta a mai depus la data de 22.11.2012 o notă precizatoare (f 192-vol.II) prin care - lămurind voința procesuală exprimată prin actul procedural al acțiunii introductive - a învederat că a înțeles să investească instanța si cu un capăt de cerere privind constatarea operării de drept a accesiunii imobiliare artificiale , altfel spus, al dobândirii coproprietății prin această modalitate originară.
Pârâții au invocat excepția tardivității cu privire la cererea reclamantei de constatare a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială, considerând că instanța nu poate fi investită cu un nou capăt de cerere după prima zi de înfățișare. Au mai arătat si că, din cererea precizatoare formulată de către reclamantă pe parcursul procesului, se constată că este de fapt o modificare a acțiunii introductive.
Instanța, față de această excepție a tardivității invocată în cauză de către pârâți a constatat - sub un prim aspect, că respectiva cerere a reclamantei de constatare a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială a fost formulată chiar prin acțiunea conexată - dosar nr.2485/310/2011, iar ulterior prin cererea denumită cerere precizatoare (vol.2), reclamanta și-a lămurit voința procesuală si nu a modificat acțiunea.
Pe de altă parte, în raport de disp.art.6377 vechiul Cod proc.civilă, fiind in cadrul unui partaj in acțiunea conexată, chiar și dacă ar fi fost formulată cererea după pronunțarea Încheierii de Admitere în Principiu, si s-ar fi constatat că sunt omise anumite bunuri supuse împărțelii, o astfel de cerere ar fi fost încuviințată.
Pentru toate aceste considerente s-a apreciat excepția tardivității invocată de către pârâți ca fiind neîntemeiată și a fost respinsă ca atare ( f 258-259- vol. II).
Pe fondul acțiunii civile conexate se reține netemeinicia acesteia pentru următoarele considerente :
- reclamantei DC i-a fost restituit imobilul situat în or. Sinaia, str. F., nr.5,compus din : etaj II si teren aferent in suprafața de 169,75 mp - așa cum reiese din Sentința civilă nr.219/1998 a Judecătoriei Sinaia și procesul verbal de punere în posesie din 18.05.1998 întocmit de executor judecătoresc( f 6,8). Prin Încheierea data in ședința Camerei de Consiliu din 28.02.2012 ( f 52-53-vol.II) a fost admisa cererea de lămurire a dispozitivului Sentinței civile sus-menționate in sensul ca suprafața de teren restituita reclamantei si mamei sale DV este compusa din suprafața de 169,75 mp indiviz din 890 mp si suprafața de 77,78 mp indiviza din terenul de sub construcția existenta la adresa din Sinaia , str. F. , nr. 5. Atât in Sentința civilă sus-menționată cât si in Încheierea din 28.02.2012 se reține că restituirea terenului revendicat se face potrivit concluziilor expertizei ing. NN ; in acest sens este de observat că expertul concluzionează in cuprinsul lucrării sale ( f 10 - vol.I) că suprafața terenului aferent etajului II din suprafața curții este 169,75 mp.
În aceste condiții, rezultă cu certitudine că suprafața de 169,75 mp teren este aferentă exclusiv etajului II al imobilului - clădire principală, neputând fi așadar considerată ca fiind aferentă vreunei alte construcții existente pe suprafața întregii curți.
- paraților DS si DM li s-a restituit imobilul situat in or. Sinaia , str. F. , nr. 5 , jud. Prahova compus din teren in suprafața de 659,75 mp indiviz din suprafața totala de 828 mp , parterul , etajul I si mansarda casei de locuit "Liliana"; , precum si construcțiile anexa situate pe acesta.
Astfel cum rezulta din Decizia civilă nr. 59/05.04.2006 a Curții de Apel Ploiești ( f 251-253-vol.I) - rămasa irevocabila prin Decizia nr. 7640/02.12.2008 a ICCJ ( f 254-258-vol.I) si din procesul verbal de punere in posesie nr. 10148/23.07.2009 încheiat cu Consiliul Județean Prahova ( f 259-vol) - pârâților le-a fost restituit in natură întreg imobilul situat la adresa sus-menționat - in mod cert si necontestat, mai puțin partea din acesta care fusese anterior restituită reclamantei DC prin Sentința civilă nr.219/1998 a Judecătoriei Sinaia ( anume: etaj II si teren in suprafața de 169,75 mp indiviz din 890 mp si suprafața de 77,78 mp indiviza din terenul de sub construcția existenta) .
In procesul ce a făcut obiectul dosarului in care s-a pronunțat Decizia nr. 59/05.04.2006 a Curții de Apel Ploiești reclamanta din cauza de față ( Dumitrescu Corina Lucia) a figurat ca parte litigantă, in calitate de pârâtă. Așa fiind, in virtutea principiului relativității lucrului judecat, hotărârea produce efecte față de ea ( ca dealtfel față de toate părțile din acel proces), fiindu-i opozabilă. Ca atare, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces ( anume in cel de față), care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate.
În relația dintre părți, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, însemnând că, ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat. În ideea asigurării stabilității raporturilor juridice, o chestiune litigioasă odată tranșată de instanță nu mai poate fi adusă înaintea judecății, iar pe de altă parte , ceea ce a stabilit o primă instanță nu poate fi contrazis prin hotărârea unei instanțe ulterioare. In acest sens s-a pronunțat in numeroase rânduri Înalta Curte de Casație si Justiție.
În consecința, reclamanta DC nu poate să pretindă în litigiul de față stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește în litigiul anterior, referitor la regimul juridic al imobilului restituit paraților DS si DM ( imobil in care se includ si construcțiile anexa care fac obiectul prezentei acțiuni conexate), pentru că aceasta ar însemna încălcarea efectului pozitiv al puterii de lucru judecat a hotărârii irevocabile sus-menționate ( Decizia civilă nr. 59/05.04.2006 a Curții de Apel Ploiești).
Reclamanta susține in mod neîntemeiat ca era necesara emiterea unui act prin care sa fi operat retrocedarea proprietatii către parati, eventual dispoziție in baza Legii nr. 10/2001, fapt nerealizat in cauza. In speta insa, emiterea unui astfel de act nu se impune, întrucât Prin Decizia nr. 59/2006 a Curtii de Apel Ploiesti s-a dispus obligarea Consiliului Județean Prahova la restituirea către parați a imobilului din Sinaia , str. F. , nr. 5 - iar instituția sus-menționata s-a conformat întocmai, procedând la predarea efectiva realizata prin procesul verbal de punere in posesie nr. 10148/23.07.2009.
Acțiunea conexata precizata având ca obiect partajarea construcțiilor anexa - este in concluzie netemeinica - in raport de argumentele expuse anterior - întrucât partile nu dețin respectivele construcții in coproprietate , acestea fiind proprietatea exclusiva a paraților, neputând face obiectul partajării lor cu reclamanta .
Nu poate fi reținuta susținerea reclamantei referitoare la operarea de drept a accesiunii imobiliare artificiale raportat la disp. art. 492 vechiul Cod civil ( cu referire la construcțiile anexa si terenul aferent acestora), deoarece ea deține in indiviziune terenul de sub construcția principala si suprafața de 169,75 mp care este aferenta exclusiv etajului II al respectivei clădiri.
Desemenea neîntemeiat este si capătul de cerere referitor la rectificarea încheierii de carte funciară nr.29923/28.05.2010 privind construcția C 2 garaj în suprafață de 45 mp., despre care reclamanta a pretins ca a fost înscrisă din eroare pentru pârâții D.. Parații sunt insa, așa cum s-a arătat anterior, proprietari in exclusivitate asupra acestei construcții, asa incat intabularea dreptului lor s-a facut in mod corect si nu se justifica rectificarea înscrierii. Pe de alta parte, conform disp. art. 33 alin. 1 teza I din Legea nr. 7/1996 înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile.
In baza art. 274 Cod pr. civilă va fi obligată reclamanta să plătească pârâților cheltuieli de judecată in sumă de 3.480 lei reprezentând onorarii de avocat si expert, justificate cu înscrisurile existente la dosar ( f 55,284,285-vol.II).
| ← Plangere Contraventionala - Solutie de respingere.... | PLÂNGERE ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII DE CARTE FUNCIARĂ → |
|---|
