Plângere contravenţională - declinare. Jurisprudență Plângeri prealabile
| Comentarii |
|
Judecătoria BALŞ Sentinţă civilă nr. 32 din data de 13.01.2017
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei S la data de 05.05.2016 sub nr. 4025/311/2016 petenta A S.R.L, în contradictoriu cu intimatul Biroul Român de Metrologie Legală - prin Direcția Regională de Metrologie Legală C, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria XXXXXXXX din data de 25.04.2016. În subsidiar, a solicitat exonerarea de la plata sancțiunii contravenționale aplicate în cuantum de 6000 lei.
În motivarea cererii, petenta a arătat că în mod inexplicabil a fost ales ca și contravenient un angajat având funcția de vânzător, respectiv numitul CAS, care nu numai că nu este împuternicit să reprezinte legal interesele firmei, ci și că în mod eronat a fost denumit Șef Stație Peco. A menționat faptul că procesul verbal a fost încheiat nejustificat în lipsa contravenientului, în sensul că singurul reprezentantul legal al societății este doamna ES, care nu era prezentă la momentul încheierii procesului verbal. De asemenea, a precizat petenta că respectivul control a fost efectuat nelegal de un singur inspector, fără să fie consemnat în Registrul Unic de Control.
În fapt, a precizat petenta că la data de 05.04.2016, cu ocazia prezentării domnului inspector EI la punctul de lucru Stația Peco din S, DN 65, jud. O, s-a constatat că pompele de carburant funcționau cu avizul metrologic expirat. A menționat că, potrivit înscrisului depus la fila 19 din dosarul cauzei, la SJML se afla deja în așteptare sosirea echipei de verificare încă din data de 14.03.2016. A mai arătat că agentul constatator nu a așteptat sosirea la fața locului a reprezentantului legal al societății. A precizat petenta că la data de 06.04.2016, reprezentantul legal al societății, respectiv doamna ES, s-a prezentat la sediul SJML O, unde a depus o solicitare scrisă pentru a urgenta procedura de reverificare metrologică, verificare care s-a și efectuat la scurt timp. În aceste condiții, a precizat petenta că susținerea agentului constatator, potrivit căreia nici un reprezentant al firmei nu s-a prezentat la sediul SJML O este neserioasă și neprobată, și că această mențiune a fost inserată în procesul verbal de constatare a contravenției doar pentru a se justifica întocmirea acestuia. De asemenea, a menționat petenta că agentul constatator nu poate substitui un drept legal al reprezentantului societății de a asista la constatarea contravenției, și mai ales de a-i prejudicia dreptul de a fi de față pentru a formula eventuale mențiuni. A mai solicitat petenta ca instanța să constate interesul scăzut al agentului constatator de a stabili un reprezentant legal autorizat al firmei cu care să ia legătura în vederea stabilirii situației reale.
În drept, a invocat dispozițiile art. 32 OG 20/1992 prevederile OG nr. 2/2001, precum și prevederile Codului de procedură civilă.
În dovedire, petenta a atașat în copii conforme cu originalul procesul verbal contestat, Registrul Unic de Control seria A nr. 0246597, fișa cu furnizare de informații emisă de ONRC, factura seria XXXXXXX nr. 15513302/14.03.2016 și cartea de identitate a reprezentantului legal.
Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal, cu cheltuieli de judecată. A arătat că la data de 05.04.2016, cu ocazia prezentării domnului inspector EI la punctul de lucru Stația Peco din S, DN 65, jud. O, s-a constatat că societatea deținea 3 distribuitoare de carburanți auto pentru lichide, pentru care nu s-a putut stabili legalitatea din punct de vedere metrologic. A menționat că, din cauza faptul că nu s-a putut face dovada legalității metrologice a mijloacelor de măsurare utilizate, agentul constatator a lăsat invitația nr. 0001797/05.04.2016 domnului Ca pentru a se prezenta reprezentantul legal al societății la sediul Serviciului Județean de Metrologie Legală O. A mai arătat că, întrucât la data de 11.04.2016 reprezentantul legal nu s-a prezentat cu documentele solicitate, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 6000 lei, conform dispozițiilor art. 29 litera h din OG nr.20/1992. A invocat dispozițiile art. 24 din OG 20/1992., potrivit cărora petenta avea obligația de a asigura legalitatea și de a efectua verificarea metrologică periodică a mijloacelor de măsurare, care se realizează anual, cu atât mai mult cu cât mijloacele de măsurare nu au mai fost verificate din anul 2014. De asemenea, a precizat intimatul că sancțiunea în cuantum de 6000 lei a fost aplicată în mod corect și că nu se impune înlocuirea amenzii cu avertismentul.
A menționat intimatul că procesul verbal de constatare a contravențiilor, în măsura în care cuprinde constatările inspectorului/agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A mai menționat că procesul verbal a fost legal întocmit conform art. 16 și art. 17 din OG 2/2001, nefiind încălcate dispozițiile legale care să conducă la nulitatea absolută sau relativă. De asemenea, a precizat că simpla deținere în locurile destinate mijloacelor de măsurare în domenii de interes public are nevoie de verificări specifice, în acest caz petenta nu doar deținea, ci și utiliza mijloacele de măsurare.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 - 208 din Codul de procedură civilă, dispozițiile OG 20/1992 și dispozițiile OG 2/2001. De asemenea, a solicitat, în baza art. 223 alin. 3, respectiv art. 411 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, judecarea cauzei în lipsă.
A atașat la întâmpinare invitația nr.0001797/05.04.2016, procesul verbal de constatare a contravenției seria XXXXXXXX/25.04.2016, comanda nr. 233/06.04.2016, buletinul de verificare metrologică nr. 0055077/14.04.2016 și chitanța nr.500834/14.04.2016.
Petenta a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea susținerilor intimatei și admiterea plângerii așa cum a fost formulată. A atașat factura seria XXXXXXX nr. 15513302/14.03.2016, comanda nr. 233/06.04.2016, buletinul de verificare metrologică nr.0055077 și chitanța seria XXXXXXX nr.500834.
Prin sentința civilă nr. 8488, Judecătoria S a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Judecătoriei B, reținând în motivare, în esență, că această din urmă instanță este competentă teritorial să soluționeze plângerea contravențională, potrivit art. 32 alin. 1 din OG 2/2001, în condițiile în care locul săvârșirii faptei omisive este sediul operatorului, respectiv în B, județul O.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B în data de 23.12.2016.
Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., excepția necompetenței teritoriale, instanța constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal atacat (fila 4), petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 29 li. h din OG 20/1992, constând în aceea că nu a asigurat, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. 1 din aceeași ordonanță, legalitatea mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal situate la punctul de lucru din localitatea S, jud. O, și nu le-a declarat, înainte de punerea în funcțiune/utilizare, Biroului Român de Metrologie Legală, pentru asigurarea controlului metrologic.
Se observă că elementele materiale ale faptei contravenționale reținute în sarcina petentei constau în neasigurarea legalității din punct de vedere metrologic a mijloacelor de măsurare și în nedeclararea acestora la Biroul Român de Metrologie Legală. În ceea ce privește primul element material, instanța arată că asigurarea legalității mijloacelor de măsurare trebuia realizată la locul situării respectivelor instrumente. Evident, tot acolo s-a realizat și reversul reprezentat de neasigurarea legalității acestora. În speță, după cum reiese din procesul-verbal contestat, mijloacele de măsurare menționate se află la punctul de lucru al petentei din localitatea S.
Referitor la cel de-al doilea element material al contravenției, instanța arată că din textul de lege reiese că declararea mijloacelor de măsurare trebuie făcută la Biroul Român de Metrologie Legală. În speță, fapta petentei constă în aceea că nu a declarat mijloacele de măsurare la autoritățile competente din circumscripția în care își desfășoară activitatea, în concret la Serviciul Județean de Metrologie Legală O, cu sediul în mun. S.
Se observă, față de cele expuse mai sus, că în speță nu are nicio relevanță sediul societății petente, indiferent de elementul material al contravenției analizat, fapta contravențională nefiind săvârșită la sediul societății petente, așa cum s-a arătat. De asemenea, se constată că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentei nu este în aria de competență a Judecătoriei B, ci în circumscripția Judecătoriei S.
Instanța arată că în cauză nu se pot aplica prin analogie considerentele deciziei nr. 5658/2013 pronunțate de ÎCCJ în regulator de competență, situația de fapt din respectiva speță fiind diferită. Astfel, în cauza respectivă contravenienta avea obligația de a transmite către Autoritatea Rutieră Română, în format electronic, informațiile prevăzute de lege. Fiind vorba de o comunicare electronică, se poate aprecia în mod judicios că locul de unde se impunea a fi transmise informațiile putea fi sediul petentei. Spre deosebire, în cauza de față petenta avea obligația de a declara mijloacele de măsurare la Biroul Român de Metrologie Legală, prin serviciul teritorial în care își desfășoară activitatea, nu pe cale electronică.
În contextul reținut, instanța constată că în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, potrivit cărora competența de soluționare a plângerilor contravenționale aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, astfel că, în speță, competența de soluționare a plângerii contravenționale revine Judecătoriei B. Incidente în cauză sunt și dispozițiile art. 132 alin. 1 C.proc.civ., în care se arată că atunci când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent. De asemenea, în conformitate cu alineatul 3 al aceluiași articol, dacă instanța se declară necompetentă, dosarul trebuie trimis de îndată instanței competente sau, după caz, organului cu activitate jurisdicțională competent.
Pe aceste considerente instanța urmează să admită excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B și să decline competența de soluționare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei S.
De asemenea, constatând născut conflictul negativ de competență, instanța va dispune înaintarea dosarului către Tribunalul O în vederea soluționării acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de petenta A S.R.L. , cu sediul în orașul B, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria XXXXXXXX din data de 25.04.2016, în contradictoriu cu intimatul Biroul Român de Metrologie Legală - prin Direcția Regională de Metrologie Legală C, , în favoarea Judecătoriei S.
Constatând născut conflictul negativ de competență, dispune înaintarea dosarului către Tribunalul O în vederea soluționării acestuia.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2017.
Data publicarii pe site: 21.09.2017
| ← Partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial | Plângere contravenţională. Jurisprudență Plângeri prealabile → |
|---|
