Plângere contravenţională. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Tribunalul COVASNA Decizie nr. 78/R din data de 26.02.2013
R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 78/R
Ședința publică de la 26 februarie 2013
Completul constituit din:
Președinte: ……………
Judecător: ……………….
Judecător : …………..
Grefier : …………………..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimatul Comisariat Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru , în subordinea căreia este Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Covasna împotriva sentinței civile nr. 1207 din 21 decembrie 2012 a Judecătoriei Târgu Secuiesc.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 12 februarie 2013, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 19 februarie 2013, apoi pentru astăzi, 26 februarie 2013.
T R I B U N A L U L
Constată că prin sentința civilă nr. 1207 din 21 decembrie 2012, Judecătoria Târgu Secuiesc a admis în parte plângerea contravențională formulată de reclamanta SC …… (ROMANIA) SRL, prin reprezentant legal G. D. în contradictoriu cu pârâtul COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA CENTRU, în calitate de reprezentant al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor COVASNA.
A înlocuit amenda contravențională de 1000 lei aplicată reclamantei pentru fapta contravențională nr.3 ( încălcarea dispozițiilor art. 18 din O.G. nr.21/1992 privind protecția consumatorilor ), prin procesul-verbal seria ANPC nr. 0496401 din data de 29.08.2012, cu sancțiunea "AVERSTISMENT";.
A menținut sancțiunea "AVERSTISMENT"; aplicată reclamantei pentru fapta contravențională nr. 2 ( încălcarea dispozițiilor art. 6 alin.1 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor) prin procesul-verbal seria ANPC nr. 0496401 din data de 29.08.2012.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În primul rând, prima instanță a constatat limitele învestirii sale: anume că reclamanta a fost sancționată pentru 3 contravenții reținute în sarcină, în cauză fiind contestate doar două măsuri luate împotriva sa, respectiv ultimele două fapte contravenționale reținute în procesul-verbal.
Totodată, a constatat că este competentă, conform art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 să soluționeze prezenta plângere, prezumtiva faptă contravențională fiind săvârșită în circumscripția sa teritorială, respectiv loc. Târgu Secuiesc, plângerea fiind formulată în termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen prevăzut de art. 31 alin.1 din OG 2/2001.
În fapt, prin procesul-verbal seria ANPC nr. 0496401 din data de 29.08.2012, reclamanta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea unei contravenții de nerespectare a regimului de îmbuteliere a băuturii denumite " Moldova";, cu sancțiunea avertisment pentru săvârșirea unei contravenții de nerespectare a regimului de comercializare a unor produse de hârtie igienică care induc ideea consumatorului că s-ar distribui gratuit, dar fără ca produsul să fi fost inclus într-o promoție, precum și cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea unei contravenții de nerespectare a regimului de etichetare corespunzătoare a produselor comercializate.
Procesul-verbal a fost semnat de contravenient, fără obiecțiuni.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Ca act administrativ, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i petentului.
Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și art.17 din O.G. nr. 2/2001.
Analizând conținutul procesului-verbal sub aspectul legalității întocmirii acestuia, judecătoria a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale, de altfel, nici reclamanta nu a invocat critici în această privință.
Analizând conținutul procesului-verbal sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a constatat că și sub acest aspect procesul-verbal este corespunzător, reclamanta făcându-se vinovat de fapta contravențională reținută în sarcină, pentru următoarele considerente:
Sub aspectul contravenției nr. 2:
Concret, problema care se pune este aceea dacă inscripția " 8+2"; de pe produsele de hârtie igienică marca Zewa Deluxe induc ideea consumatorului de a fi comercializate gratuit cele 2 role indicate separat.
Legiuitorul definește în cuprinsul art. 6 alin.1 din Legea nr.363/2007 că " O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente….";
Așadar, legiuitorul oferă prin aceasta o minimă garanție consumatorului mediu, protecție asigurată chiar în situația în care informația inscripționată pe produs este una reală, context în care înscrisul depus de reclamantă în probațiune, respective adresa răspuns nr. 11222/27.10.2009 apare drept superfluu. ( fila 10)
Or, esențial este a se stabili dacă prin această modalitate de comercializare a produsului se induce consumatorului ideea de gratuitate ( așadar un caracter special al produsului), inducere în eroare care există și care se consumă instantaneu, prin punerea în vânzare a produsului în această modalitate de inscripționare, cert fiind faptul că producătorul nu a înțeles prin aceasta să scrie cifra 10 într-un mod alternativ/distractiv, mod care ar fi putut lua și forma "5+5"; sau "4+6";, ideea vădită indusă fiind tocmai a primirii a 2 produse în prețul celor 8, aspect ce îl determină în mod categoric în achiziționarea produsului.
Și chiar revenind la răspunsul adresă emis de singurul for superior legitim ( potrivit aprecierii reclamantei), aflat la fila 10, se constată că interpretarea corectă a textului este aceea că produsul dedus analizei este conform, dacă este integrat intr-o promoție, iar o promoție implică " ex re"; tocmai o reducere, reducere care este indusă în mod eronat consumatorului mediu, chiar și atunci când nu se derulează o promoție, iar de această consecință se face responsabilă în mod direct reclamanta.
Pe cale de consecință, instanța a menținut sancțiunea "AVERSTISMENT"; aplicată reclamantei pentru fapta contravențională de încălcarea dispozițiilor art. 6 alin.1 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor.
Sub aspectul contravenției nr. 3:
Instanța, de asemenea, constată netemeinicia susținerii reclamantei, față de faptul că potrivit art. 18 din O.G- nr. 21/1992 " consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate.";
Aceste dispoziții mai sus indicate trebuie interpretate prin coroborare cu cele cuprinse în art. 6 alin.1 lit.b din Legea nr.363/2007, în cuprinsul cărora sunt exemplificate " principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziția, accesoriile, asistența acordată după vânzare și instrumentarea reclamațiilor, modul și data fabricației sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificațiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obține din utilizarea sa, rezultatele și caracteristicile esențiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului;";.
Or, pentru utilizatori, un produs de calitate superioară este cel care prin caracteristicile sale satisface cel mai bine dorințele și așteptările, potrivit acestei abordări, calitatea produsului reprezentând aptitudinea de a fi corespunzător pentru utilizare.
Iar consumatorul raportează prețul la calitate si cantitate, așadar aspectul gramajului reprezintă o caracteristică esențială în raporturile civile/comerciale.
În schimb, sub aspectul individualizării judiciare a sancțiunii, instanța de fond a apreciat necesară a face aplicarea posibilității legale de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul, față de faptul că reclamanta nu a mai fost sancționată anterior pentru fapte similare ( potrivit adresei-răspuns de la fila 38), aceasta manifestând disponibilitate de cooperare, astfel cum rezultă și din corespondența depusa la dosar ( fila 10-13), această sancțiune fiind într-o măsură suficientă de natură a atenționa pe reclamantă ca pe viitor să respecte întocmai dispozițiile legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul-recurent COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA CENTRU, solicitând modificarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii plângerii contravenționale, cu consecința menținerii procesului-verbal de contravenție contestat.
În motivarea cererii de recurs se arată că societatea petentă a fost sancționată prin același proces-verbal pentru săvârșirea a trei fapte contravenționale. Prin plângere au fost contestate două dintre faptele reținute în sarcina petentei, anume cea referitoare la încălcarea art. 6 alin 1 lit. b din Legea nr 363-2007 și cea referitoare la încălcarea art. 18 din OG nr. 21-1992. Prima instanță a admis în parte plângerea și a dispus înlocuirea amenzii de 1000 lei aplicată pentru încălcarea art. 18 din OG nr 21-1992, cu sancțiunea avertismentului. Recurenta susține că un produs se cunoaște cel mai bine prin informațiile pe care le oferă prin etichetare consumatorilor, un produs de calitate fiind unul care prin caracteristicile sale satisface cel mai bine dorințele și așteptările consumatorilor, astfel înscrierea pe etichetă a caracteristicilor esențiale ale produselor este obligatorie pentru informarea corectă a consumatorului, pentru ca acesta să aleagă în funcție de necesitățile sale.
În drept, au fost invocate, în mod generic, prevederile art 304 C p civ.
Intimata - petentă nu a formulat întâmpinare.
Nu s-au depus la dosar noi înscrisuri în recurs.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul apreciază recursul ca fiind neîntemeiat, urmând a-l respinge.
Se constată că prima instanță, verificând procesul-verbal contestat, în limitele învestirii sale (numai pentru ultimele două fapte contravenționale), a apreciat că respectivul înscris este întocmit în mod legal, societatea petentă fiind vinovată de săvârșirea contravențiilor constând în încălcarea art. 6 alin 1 din Legea nr. 363-2007 și a art. 18 din OG nr. 21-1992.
Instanța de fond, a reindividualizat sancțiunea aplicată pentru cea de a doua faptă contravențională anterior menționată, în sensul că a dispus înlocuirea amenzii de 1000 lei cu sancțiunea avertismentului. În motivarea acestei soluții s-a arătat că petenta nu a mai fost sancționată anterior pentru fapte similare (potrivit adeverinței depuse la dosar) și că societatea a manifestat disponibilitate de cooperare pentru îndreptarea conduitei sale pe viitor.
În recursul formulat, partea recurentă nu indică motivul pentru care această soluție a judecătoriei nu ar fi legală, ori temeinică. Recurenta nu precizează anume situații referitoare la societatea sancționată, de natură a împiedica aplicarea în speță a unei sancțiuni mai ușoare. Din cele susținute de partea recurentă în promovarea prezentei căi de atac, rezultă că s-ar impune păstrarea sancțiunii amenzii de 1000 lei, dată fiind gravitatea faptei săvârșite-anume etichetarea incorectă a produselor comercializate.
Cu privire la sancțiunea aplicată petentei - intimate pentru încălcarea art. 18 din OG nr. 21-1992, tribunalul reține prevederile art. 21 alin (3) din OG nr. 2-2002, care stipulează : sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Apoi, art. 7 din OG nr. 2-2002 prevede că:
(1) Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.
(2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
(3) Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
În soluționarea unei plângeri contravenționale, instanța poate înlocui așadar sancțiunea amenzii aplicată de agentul constatator, ținând cont de circumstanțele prevăzute de art. 21 alin 3 din OG nr. 2-2002. Prima instanță a reținut în mod corect faptul că societatea petentă nu a mai fost sancționată anterior pentru aceeași faptă, a avut în vedere demersurile efectuate de societate prin solicitarea unui punct de vedere ANPC cu privire la mențiunile înscrise pe produsele-hârtie igienică comercializate, demersuri care dovedesc intenția petentei de a se conforma prevederilor legale. În plus, fapta săvârșită de petentă, anume aceea de a nu indica greutatea exprimată în grame pe metru pătrat pentru hârtie igienică, șervețelele nazale și prosoapele de bucătărie din hârtie comercializate, nu este de natură a produce efecte grave pentru consumator (având în vedere în speță produsul comercializat-unul din hârtie foarte ușoară).
Având în vedere aceste considerente, Tribunalul constată că sentința primei instanțe este legală și temeinică, motiv pentru care, văzând art. 312 alin.1 Cpc. , va respinge recursul că nefondat, cu consecința menținerii sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de recurentul COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA CENTRU împotriva sentinței civile nr. 1207/21.12.2012 a Judecătoriei Tg Secuiesc , pe care o păstrează.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi , 26.02.2013.
| ← Suspendarea executării silite. Jurisprudență Executarea... | Excepţia insuficienţei timbrări a cererii. Jurisprudență... → |
|---|
