Plângere contravenţională. Jurisprudență Contravenţii. Închisoare contravenţională
| Comentarii |
|
Judecătoria ARAD Sentinţă civilă nr. 3958 din data de 24.04.2013
Valabilitatea semnăturii electronice a agentului constatator. Sentința Civilă nr. 3958, Judecătoria Arad
Prin plângerea înregistrată la această instanță .... petenta SC IA SRL, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin CESTRIN, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție nr. 0443603/14.11.2012.
În motivarea plângerii, petenta arată că, la data de 02.11.2012, vehiculul său cu nr. .... nu a circulat pe DN 6 în zona localității G.V., acesta aflându-se în municipiul A, în atelierul societății, pentru reparații, fapt ce rezultă din înregistrările GPS. Toate vehiculele deținute de societate, inclusiv cel menționat în procesul-verbal de contravenție, sunt echipate cu GPS pentru ca firma să aibă posibilitatea de a verifica poziția acestora. Astfel, întrucât autovehiculul în discuție se afla în service, iar nu pe drumurile publice, nu avea nevoie de rovinietă.
De asemenea, petenta mai arată că procesul-verbal s-a încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale, întrucât nu conține semnătura olografă a agentului constatator, lipsa semnăturii ducând la anularea actului conform art. 17 din OG 2/2001.
În drept, invocă dispozițiile OG 2/2001.
Intimata nu s-a înfățișat la judecată și nici nu a depus întâmpinare.
În probațiune, s-au administrat înscrisuri, respectiv procesul-verbal de contravenție, înregistrări GPS Easy Track, certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a vehiculului, certificatul calificat al agentului constatator, alte înscrisuri, planșe foto, precum și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările aflate la dosar, instanța reține în fapt că, prin procesul-verbal de contravenție contestat, petenta a fost sancționată cu amendă în sumă de 2.750 lei, pentru contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 și 2 din OG 15/2002, întrucât în data de 02.11.2012 autovehiculul său, categoria E, a circulat pe DN 6, GV, fără a deține rovinietă valabilă.
Examinând legalitatea actului sancționator, potrivit art. 34 din OG 2/2001, se constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din același act normativ coroborat cu art. 9 din OG 15/2002, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Constatarea faptei s-a făcut cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat amplasat pe rețeaua de drumuri, iar procesul-verbal de contravenție s-a încheiat în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia în baza de date a MAI - DRPCÎV.
Cât privește critica care vizează lipsa semnăturii agentului constatator, într-adevăr, dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 sancționează lipsa (inexistența) semnăturii agentului, fără însă a distinge cu privire la tipul semnăturii (olografă sau electronică), iar cum în cauză actul este generat și semnat în format electronic de către un agent care deține certificat calificat în acest sens, este evident că semnătura există, aceasta fiind în format electronic și nu olograf, neputându-se pune problema nulității procesului-verbal pentru lipsa semnăturii (f.36).
De asemenea, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, câtă vreme petenta nu a făcut dovada deținerii rovinietei valabile la momentul controlului în trafic, în condițiile art. 1 alin. 11 lit. b) sau c) din OG 15/2002, respectiv cu rovinieta electronică sau cu documentul care atestă plata tarifului, fapta reținută în sarcina societății constituie contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1, fiind sancționată cu amendă de la 2.750 lei la 3.000 lei potrivit Anexei 2 la ordonanță.
În speță, locația vehiculului la data săvârșirii faptei rezultă cu certitudine din planșele foto efectuate de intimată chiar la momentul constatării faptei (...) cu mijlocul tehnic amplasat pe DN6 Km 350+750m ..., în care nr. de înmatriculare al vehiculului este perfect lizibil, astfel că nu se vor avea în vedere înscrisurile de care se prevalează petenta pentru a dovedi că la acel moment vehiculul său se afla în propriul service din A, înscrisuri pe care instanța le apreciază ca fiind întocmite ulterior, pro causa, după cum nu va avea în vedere nici depoziția martorului care, din poziția de angajat al societății, prezintă un grad sporit de subiectivism, nefiind aptă să servească aflării adevărului.
Ca urmare, constatând că fapta corespunde realității și constituie contravenție potrivit textelor legale menționate și că sancțiunea a fost corect individualizată, amenda fiind aplicată la minimul prevăzut de lege, instanța respinge plângerea formulată în temeiul art. 34 din OG 2/2001.
| ← Reexaminare încheiere de anulare. Jurisprudență Încheierea... | Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Obligarea... → |
|---|
