Plangere contraventionala. Jurisprudență Contravenţii. Închisoare contravenţională
| Comentarii |
|
Judecătoria NOVACI Sentinţă civilă nr. 950/2016 din data de 26.09.2016
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA NOVACI
JUDEȚUL GORJ
Sentința civilă Nr.950/2016
Ședința publică de la 26 Septembrie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE:
Grefier:
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale, formulată de petiționarul NC domiciliat în sat X, nr.175, comuna Crasna, Județul Gorj, împotriva procesului-verbal de contravenție seria PGJX NR. 0016684, din 18/05/2016, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul asistat de avocat PC, fiind lipsă reprezentantul intimatei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat și nici excepții de invocat, constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în fond.
Avocat PC pentru petent, a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea petentului de plata amenzii aplicate. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, cu sancțiunea avertisment, conform art.7, din OG nr.2/2001. A arătat în esență că, procesul-verbal este nelegal și netemeinic, fiind ilizibil - scrisul șters, în cuprinsul acestuia fiind trecută amenda și avertismentul, confiscarea, deși nu s-a confiscat nimic, nu a fost trecut martor asistent, așa cum prevăd dispozițiileart.19, din OG nr.2/2001. De asemenea, a mai arătat că din cuprinsul procesului-verbal nu se poate înțelege nici temeiul de drept.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 03/06/2016, sub nr. dosar XXX/267/2016, petiționarul NC, contestă procesul-verbal de contravenție seria PGJX NR. 0016684, din 18/05/2016, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj, să se dispună admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție, anularea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei și exonerarea sa de plata acesteia,precum și anularea punctelor de penalizare aplicate.
În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, cu sancțiunea avertismentului, ca și soluție alternativă.
În motivarea plângerii, petiționarul a arătat că în fapt, la data de 18.05.2016, se afla pe DC Drăgoiești, conducând autoturismul propriu, marca Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare GJ-xx-CNU, în direcția Drăgoiești-Buzești, îndreptându-se la domiciliul personal, în satul X, comuna Crasna.
La un moment dat, din sens opus se deplasa o mașină de poliție, din care, în timp ce acesta se afla în mers, i-a făcut semn să oprească, un agent de poliție prin scoaterea brațului pe geamul lateral.
A oprit și a tras imediat pe dreapta, chiar înainte de a ajunge mașina poliției în dreptul său.
Unul dintre agenții constatatori a coborât din mașină și s-a îndreptat către el și la solicitarea acestuia i-a prezentat documentele, inclusiv actele mașinii și permisul de conducere.
Că fără nici un argument sau justificare pertinentă, agentul i-a pus în vedere faptul că-l va supune etilo-testului și întrucât nu avea nimic de ascuns și știa că este în regulă, a fost de acord cu testul respectiv, rezultatul acestuia fiind de 0/oo, alcool în aerul expirat.
După acest moment, agentul de poliție s-a deplasat la mașina poliției împreună cu actele sale, fără nici o altă explicație, iar după o anumită perioadă de timp în care a așteptat, a coborât din mașină și s-a dus la echipajul de poliție, aflat în mașina lor,pentru a afla dacă este ceva în neregulă cu documentele.
În acest moment, agentul de poliție a fost foarte iritat și i-a răspuns răstit că trebuia să-l aștepte în mașină și că urmează să-l sancționeze, întrucât a coborât din mașină, nu a ținut mâinile pe volan și a desfăcut centura de siguranță, încălcând prevederile legii.
Consideră petiționarul că procesul-verbal de contravenție este nelegal, fiind lovit de nulitate absolută, ca prim motiv de nulitate și nelegalitate,invocând caracterul ilizibil și indescifrabil al acestuia,din conținutul procesului-verbal neputându-se verifica datele de identificare ale contravenientului sau ale agentului constatator, nu se poate înțelege cu certitudine numărul de înmatriculare al autoturismului și totodată nu se pot identifica, cu exactitate, faptele săvârșite, locul producerii acestor fapte sau normele legale încălcate.
Că sunt încălcate dispozițiile art.19 alin.1, din OG nr.2/2001,în cazul de față, la momentul încheierii procesului-verbal, se aflau la fața locului un număr considerabil de alți conducători auto(aprox.2-3), opriți ulterior de către agenții de poliție.
A mai arătat petentul că, i-a înștiințat că nu va semna procesul-verbal, întrucât nu este de acord cu existența și descrierea faptei reținute, aceștia au încheiat procesul-verbal fără a apela la vreo altă persoană în calitate de martor asistent, care să le confirme fapta reținută și descrisă de aceștia în cuprinsul procesului-verbal.
Un alt motiv de nelegalitate, sancționat cu nulitatea absolută, îl reprezintă încălcarea dispozițiilor art.5 alin.7,din OG nr.2/2001, în aceste condiții,putându-se observa din cuprinsul procesului-verbal de contravenție, că agentul constatator i-a stabilit amendă în sumă de 250 lei și avertisment, adică două sancțiuni principale, fapt interzis de legislația în vigoare, la acestea adăugând două puncte penalizare, ca și sancțiune complementară, totodată, putându-se observa la rubrica "confiscare";, a făcut niște mențiuni care nu au nicio legătură cu o eventuală sancțiune complementară a confiscării, neexistând nici un temei în acest sens.
Procesul-verbal astfel întocmit, este dificil de înțeles și de citit, fiind aproape ilizibil, astfel încât este de-a dreptul imposibil identificarea normelor legale reținute de către agentul constatator, apreciind că sunt încălcate și dispozițiile art.16 alin.1, din OG nr.2/2001, potrivit cărora, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu temeiul de drept în baza căruia s-a constatat contravenția și s-a aplicat sancțiunea contravențională.
A mai arătat petiționarul și faptul că, tot datorită caracterului indescifrabil al procesului-verbal de contravenție, nu se poate ști cu exactitate corectitudinea datelor sale și mai ales, corectitudinea numărului de înmatriculare al autoturismului său.
Apreciază petiționarul că procesul-verbal este netemeinic, întrucât fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, atât înainte, cât și la momentul semnalului de oprire al echipajului de poliție, respectând toate regulile de circulație impuse de legislație și regulament, toate verificările și controalele efectuate de polițiști asupra sa, ducând la concluzia că se afla în stare de legalitate.
Astfel, având în vedere litera și spiritul legii, precum și presupusa faptă săvârșită, consideră petiționarul că era suficient o simplă atenționare verbală, mai ales că era în legalitate cu toate aspectele solicitate de poliție și colaborase fără rețineri cu aceștia.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001.
În dovedirea plângerii formulate, petiționarul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și a tuturor celorlalte probe necesare și utile soluționării cauzei, ce vor rezulta din dezbateri.
Au fost depuse la dosar copia actului de identitate și procesul-verbal de contravenție.
În cauză a fost formulată întâmpinare de către intimată, prin care s-a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
Intimata a depus la dosar raportul agentului constatator.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a celor arătate în întâmpinarea formulată, precum și a normelor legale aplicabile speței, instanța reține și constată următoarele:
Prin prezenta plângere, petiționarul NC, contestă procesul-verbal de contravenție seria PGJX NR. 0016684, din 18/05/2016, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj, să se dispună admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție, anularea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei și exonerarea sa de plata acesteia,precum și anularea punctelor de penalizare aplicate.
În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, cu sancțiunea avertismentului, ca și soluție alternativă.
Se constată că prin procesul-verbal contestat, s-a dispus sancționarea petentului cu amendă în cuantum de 250 lei și avertisment, fiindu-i aplicate și puncte-amendă.
Potrivit jurisprudenței CEDO, aplicabilă în baza art. 6 din Convenție, deși petentul, în materie contravențională, se bucură de prezumția de nevinovăție, el trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal legal întocmit în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției "acuzatului"; dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Astfel, procesul-verbal de contravenție contestat, se bucură de prezumția relativă de adevăr până la proba contrarie.
Forța probantă a proceselor-verbale a fost lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care a fost liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța națională are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din data de 07/09/1999).
Interpretând dispozițiile art.31-36 din O.G nr.2/2001, actualizată privind regimul juridic al contravențiilor, a reieșit faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia să utilizeze mijloace de probă și să invoce argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată a fost de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional( cauza Anghel v.România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, însă susținerile intimatei nu au fost dovedite în fața instanței prin nici o probă.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are un caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptei constatate de agent și consemnate în procesul-verbal, nu au caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu a putut opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art.6 din Convenție pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, în speță, agentul constatator, fiind nevoit să probeze fapta reținută în sarcina petentului, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.
În procedura contravențională prevăzută de O.G nr.2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, sub aspectul situației de fapt și încadrării juridice reținute de agentul constatator, acesta având posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe și concludente, în conformitate cu dispozițiile Codului civil, probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei.
Conform dispozițiilor art.16 din O.G nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, actualizată, legiuitorul a prevăzut că la întocmirea unui proces-verbal de constatare a contravenției urmează să fie respectate aceste norme cu privire la elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină și anume: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea, împreună cu elementele suplimentare consemnate în celelalte articole din ordonanță.
Se constată că din actul contestat și care se află atașat la dosar la fila nr.8, nu pot fi stabilite mențiunile cu privire la descrierea stării de fapt, data comiterii faptei și descrierea faptei săvârșite, datorită caracterului ilizibil al acestuia.
În raport de aceleași dispoziții prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001, lipsa mențiunii faptei săvârșite din procesul-verbal de constatare a contravenției este sancționată cu nulitatea absolută, iar în cazul de față agentul constatator nu a consemnat în mod clar și lizibil fapta reținută în sarcina petiționarului.
Așa cum s-a arătat și mai sus, potrivit dispozițiilor art.16 alin.1, din OG nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției, va cuprinde în mod obligatoriu:"; data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin acre se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Potrivit art.17, din OG nr.2/2001, "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu";.
Nulitatea absolută este nulitatea care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, în cazul de față procesul-verbal de constatare a contravenției, a unei norme care ocrotește un interes general, obștesc.
În consecință, dispozițiile art.17 din OG nr.2/2001, reglementează o serie de nulități absolute care sunt prevăzute în mod expres și limitativ, de legiuitor.
Procesul-verbal de constatare a contravenției reprezintă atât un act administrativ, cât și un act procedural prin care se constată săvârșirea contravenției, astfel că atât ad validitatem, cât și ad probationem, trebuie întocmit în formă scrisă, urmând să respecte elementele obligatorii prevăzute în art.16-19, din OG nr.2/2001, așa cum de altfel s-a reținut și în decizia nr. XXII/2007, a Î.C.C.J, lipsa celorlalte elemente care nu sunt prevăzute în mod expres de lege ca fiind lovite de nulitate absolută, fiind calificate ca nulități relative.
Se constată că procesul-verbal contestat, încalcă dispozițiile prevăzute de art. 16 și 17, din OG nr.2/2001, întrucât nedescrierea în mod lizibil a faptei în sensul indicării datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor de fapt, ce pot determina în concret starea de fapt, atrage atât nulitatea absolută, cât și nulitatea relativă a procesului-verbal, instanța de judecată neavând posibilitatea în condițiile art.34 din OG nr.2/2001, de a verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal.
În astfel de situații, procesul-verbal de constatare a contravenției nu mai poate constitui un mijloc de probă, ci doar un început de dovadă, astfel că sarcina probei în ceea ce privește dovedirea vinovăției, aparține agentului constatator.
În raport de considerentele expuse, se constată faptul că procesul-verbal nu a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 din OG nr.2/2001, deoarece din simpla expunere a faptei contravenționale de către agentul constatator, nu a rezultat care este latura obiectivă a faptei reținute, această modalitate de întocmire a procesului-verbal, echivalând cu nedescrierea faptei în sine, nefiind suficient pentru instanță să poată verifica existența răspunderii contravenționale și ca atare, fiind imposibil controlul judecătoresc, astfel că se impune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
În consecință, constatându-se că intimata nu a putut dovedi dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăția acuzatului și deci realitatea celor reținute în procesul-verbal, urmează ca dubiul să profite petentului.
Pentru considerentele expuse mai sus și în temeiul principiului in dubio pro reo, se apreciază a fi întemeiată prezenta plângere, motiv pentru care urmează a se dispune admiterea acesteia, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea petiționarului de plata amenzii aplicate și înlăturarea sancțiunilor complementare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională, formulată de petiționarul NC, domiciliat în sat X, nr.175, comuna x, Județul Gorj, împotriva procesului-verbal de contravenție seria PGJX NR. 0016684, din 18/05/2016, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj.
Anulează procesul-verbal de contravenție, exonerează petiționarul de plata amenzii aplicate și înlătură sancțiunile complementare.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Novaci.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Septembrie 2016.
Președinte, Grefier,
Red.tehnored.DE/SA
Ex.4
30 Septembrie 2016
| ← Stabilirea în concret a autorității părintești și a... | Suspendare executare. Jurisprudență Suspendare a executării → |
|---|
