obligatia de a face. Jurisprudență Servituţi
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 647 din data de 01.03.2016
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL BACĂU
Dosar nr. 2549/270/2015 -obligația de a face -
Înreg. 04.05.2015
SENTINȚA CIVILĂ NR. 647
Ședința publică de la 01.03.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Liliana Bădău
Grefier: Matei Lidia
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanții ---------------------în contradictoriu cu pârâții ------------------------------, având ca obiect "obligația de a face";
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.02.2016, care au fost consemnate prin încheierea de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 26.02.2016.
La termenul din data de 26.02.2015, având în vedere că doamna judecător Bădău Liliana se află în concediu medical, pentru continuitatea completului, conform art. 19 Cod procedură civilă, art. 123 din Regulamentul de ordine al instanțelor de judecată și Hotărârea CSM nr. 1375/2015 s-a amânat din nou pronunțarea cauzei pentru data de 01.03.2016 când a hotărât astfel:
I N S TA N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr. 2549/270/2015 pe rolul Judecătoriei Onești sub nr. 2549/270/2015, reclamanții -----------------, in contradictoriu cu parații -------------------au solicitat obligarea paraților să își ridice construcțiile de pe terenul proprietatea reclamanților, iar în caz de refuz autorizarea reclamanților să ridice pe cheltuiala paraților construcțiile respective.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 20 de lei.
În motivare se arată că reclamanții au devenit proprietari ai suprafeței de teren în litigiu situată în ----------------- Bacău prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1240 /2007 de ---------- iar în momentul în care au demarat procedura eliberării autorizației de construire, au întâmpinat dificultăți întrucât pe terenul respectiv există două conducte, una de transport gaze, iar alta de transport produse petroliere, aparținând pârâtelor.
Reclamantul a învederat că vânzătoarea --------------- le-ar fi adus la cunoștință faptul că aceste construcții ar fi fost realizate fără acordul ei în anul 1993, în timp ce pârâta ------------------ de ------------- ar fi invocat un drept de servitute legală.
În continuare reclamanții au învederat faptul că acest drept de servitute legală nu poate exista în lipsa unui acord al proprietarului terenului cu mențiunea că reclamantul a fost vecin de teren cu actualul teren în litigiu, iar la momentul construirii conductei pe terenul său și al familiei sale s-a obținut acordul proprietarilor în acest sens
În drept s-au invocat prevederile art. 494 cod civil.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu acte, expertiza topocadastrală.
La data de 19.06.2015 a fost formulată cerere de arătare a titularului dreptului de către reclamanți, precizată ulterior la data de 7.07.2015, solicitând introducerea în cauza a proprietarilor conductelor de țiței O/ 8 5/8 --------------------, conducta de transport gaze naturale ------------------------- ------------------
În cauza de față au fost respectate prevederile art. 194-200 Cod procedură civilă, iar la data de 16.06.2015 pârâta SC Conpet SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesual pasive arătând că nu are calitatea de proprietar al conductei de țiței O/ 8 5/8 Cerdac Târgu Ocna, aceasta fiind proprietatea publică a Statului Roman, excepție respinsă de instanță la termenul de judecată din data de 8.10.2015.
Cu privire la situația de fapt pârâta a menționat că este concesionara sistemului național de transport prin conducte al țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului lichid, iar conducta respectivă s-ar afla în funcțiune din anul 1965.
Totodată s-a invocat faptul că acțiunea ar fi inadmisibilă întrucât conducta respectivă face parte din sistemul național de transport al țițeiului, fiind insesizabilă și imprescriptibilă, cererea reclamanților fiind practic o încetare pe cale judiciară a dreptului de proprietate publică prin alte modalități decât cele instituite de lege.
Pârâta a invocat culpa vânzătoarei ------------------ care avea obligația să aducă la cunoștința cumpărătorilor faptul că terenul este grevat de o servitute legală.
În drept au fost invocat prevederile art. 205 și următ. Cod procedură civilă.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu acte.
La data de 22.06.2015 pârâta --------------- a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
În motivare se arată că terenul în litigiu este grevat de un drept de servitute legală conducta de transport gaze naturale ------------------- Moldova subtraversează acest teren, fiind dată în funcțiune în anul 1964 și beneficiază de regimul proprietății publice, fiind în administrarea -------------------
Pârâta a invocat faptul ca pretențiile reclamanților sunt nefondate fiind lipsite de temei legal, iar în cauză nu se poate dovedi vreo culpă în sarcina paratei cu privire la exercitarea operațiunilor de operare, întreținere și exploatare a SNT în condiții de siguranță și maximă eficiență economică în raport cu proprietatea lor care să-i îndrituiască să solicite mutarea conductei pe un amplasament, cu atât mai mult cu cât terenul respectiv se află și în prezent în aceeași stare ca și în momentul cumpărării.
În drept s-au invocat prevederile Constituției României, Legea de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009, Legea nr. 123/2012, Legea 213/1998, HG 668/2002.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu acte.
În data de 28.07.2015 ------------------- a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
În motivare s-a invocat faptul că cele doua conducte de transport gaze și țiței fac parte din domeniul public al statului , fiind de importanță strategică, așa încât nu pot fi ridicate de pe terenul asupra căruia s-a instituit un drept de servitute legală.
În drept au fost invocate prevederile art. 205 CPC.
Intervenienta Agenția Națională pentru Resurse Minerale a formulat la rândul său întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
Intervenienta a invocat excepția lipsei calității procesual pasive cu motivarea că ----------------nu are decât rolul de a asigura gestionarea sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și gazelor naturale.
Instanța a respins excepția invocată la termenul din data de 8.10.2015.
Pe fondul cauzei, intervenienta a invocat faptul că cele două conducte fac parte din domeniul public al statului având o importanță strategică, iar în favoarea titularilor de terenuri se instituie un drept de servitute legală.
În drept au fost indicate dispozițiile art. 864 cod civil, Legea petrolului nr. 238/2004, Legea nr. 213/2008.
În dovedire nu s-a solicitat încuviințarea și administrarea probatoriilor.
Analizând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Sub aspect procesual.
Prin încheierea de ședință din data de 8.10.2015, instanța a calificat obiectul acțiunii în condițiile art. 22 cod procedură civilă ca fiind "obligație de a face";, precum și "acțiune negatorie de servitute legală";.
Situația de fapt .
La data 3.12.2007 reclamanții din prezenta cauză ------------------ au dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3000 mp teren livadă situat în intravilanul localității ---------------------, cu număr cadastral 2165 de la numita ----------------, în calitate de vânzător.
Reclamanții susțin că în momentul în care au solicitat eliberarea certificatului de urbanism având intenția de a edifica construcții pe terenul devenit proprietatea lor au aflat că acel teren este traversat de două conducte una de transport țiței O/ 8 5/8 Cerdac Târgu Ocna, iar cealaltă de transport gaze naturale O/ 10 Târgu Ocna Slănic Moldova, motiv pentru care le-a fost refuzată eliberarea autorizației de construire.
Vânzătoarea ------------------- a devenit proprietara terenului prin actul de vânzare de la fila 8 dosar, în anul 1931, astfel cum se stipulează și în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1240/2007.
Prima conductă, cea de transport țiței se află în concesiunea ------------------- concesionara sistemului național de transport al petrolului potrivit Acordului Petrolier de Concesiune încheiat cu ---------------------, aprobat prin HG nr. 793/2002.
Cea de a doua conductă de transport gaze naturale O/ 10 Târgu Ocna Slănic Moldova se află în administrarea ------------------ și face parte din proprietatea publică, fiind evidențiată în Anexa nr. 6 a HG nr. 334/2000, poziția 523.
Intervenienta ----------------- are la rândul său calitatea de reprezentant al statului român în ceea ce privește gestionarea sistemului național de transport prin conducte al țițeiului și gazelor naturale și reglementează activitățile de exploatare a acestuia prin acordurile de concesiune a sistemului, încheiate cu societățile naționale/comerciale nominalizate de Guvern.
Potrivit dispozițiilor legi nr. 213/1998 conductele de transport al țițeiului, al produselor petroliere și al gazelor naturale fac parte din domeniul public al statului și unităților administrativ teritoriale și sunt de importanță strategică națională așa cum se stipulează și în legile speciale 238/2004 (legea petrolului), Legea nr. 123/2012 ( Legea energiei și gazelor naturale)
În drept.
Având in vedere dispozițiile art. 5 din Legea nr. 71/2011 instanța apreciază ca raporturile juridice pendinte ce vizează dreptul de proprietate privată- dreptul de proprietate publică sub aspectul principiilor generale ce guvernează aceste drepturi sunt reglemente de Noul Cod Civil.
Potrivit articolului nr. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.";
Art 5 din Legea de punere în aplicare a Noului cod civil dispune : " (1) Dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
(2) Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.";
Art. 555 din Noul cod civil reglementează conținutul dreptului de proprietate privată "Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
(2) În condițiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembrăminte, după caz.";
Art. 556 Noul cod civil dispune cu privire la limitele exercitării dreptului de proprietate ) Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.
(2) Prin lege poate fi limitată exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
(3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitată și prin voința proprietarului, cu excepțiile prevăzute de lege.
Art. 621 Noul cod civil instituie dreptul de trecere pentru utilități: "(1) Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a rețelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeași zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau materiale cu același scop.
(2) Această obligație subzistă numai pentru situația în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.
(3) În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este vorba despre utilități noi, despăgubirea trebuie să fie și prealabilă.
(4) Clădirile, curțile și grădinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, dacă ea are ca obiect conducte și canale subterane, în cazul în care acestea sunt utilități noi.
Art. 864 Noul cod civil prevede cazurile de stingere a dreptului de proprietate publică : "Dreptul de proprietate publică se stinge dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, dacă a încetat uzul sau interesul public, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.";
Art. 865 Noul cod civil dispune asupra modalităților de apărare a dreptului de proprietate publica : "Obligația apărării în justiție a proprietății publice revine titularului.
(2) Titularii drepturilor corespunzătoare proprietății publice sunt obligați:
a) să îl informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică;
b) să îl introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
(3) Dispozițiile art. 563 se aplică în mod corespunzător.";
Art. 7 din Legea petrolului nr. 238/2004 :
" (1) Asupra terenurilor, altele decât cele declarate de utilitate publică, necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare și asupra terenurilor necesare oricăror activități pe care acestea le implică, altele decât cele declarate de utilitate publică, se instituie, în favoarea titularului, un drept de servitute legală.
(2) Exercitarea dreptului de servitute legală stabilit potrivit prevederilor alin. (1) se face contra plății unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate de acesta, pe baza convenției încheiate între părți cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la comunicarea către proprietarii de terenuri a unei notificări scrise din partea titularilor de acorduri și/sau permise.
(3) În cazul în care părțile nu ajung la un acord de voință în termenul prevăzut la alin. (2), stabilirea cuantumului rentei se va face de către instanță, în condițiile legii.
(4) Durata servituții legale stabilite potrivit prevederilor alin. (1) este cea a operațiunilor petroliere, iar terenurile ce urmează a fi afectate vor fi determinate, în ceea ce privește suprafețele și proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri aduse dreptului de proprietate.";
Art. 25 din Legea nr. 238/2004: "(1) Pentru a asigura întreținerea sistemului național de transport al petrolului și pentru a elimina apariția posibilelor pericole în exploatarea acestuia se instituie zone de protecție și de siguranță.
(2) Zonele de protecție și de siguranță se determină în conformitate cu normativele și prescripțiile tehnice specifice aprobate de autoritatea competentă.
(3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terților, cuprinse în zonele de protecție și de siguranță, se stabilește drept de servitute legală.
(4) Transportatorii au dreptul să realizeze lucrări de intervenții numai cu anunțarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervențiile executate se stabilesc ulterior prin negocieri cu proprietarul terenului, iar în caz de divergență cuantumul despăgubirilor se stabilește de către instanțele judecătorești.";
Art. 12 alin 2 lit. c din Legea energiei electrice și a gazelor naturale statuează asupra drepturilor și obligațiilor ce decurg din autorizația de înființare și licențe : " Asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacității energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizațiilor de înființare și de licențe care beneficiază de: c) servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea/desființarea de rețele electrice sau alte echipamente aferente capacității energetice și pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condițiile legii;
Art. 109 din Legea nr. 123/2012 reglementează dreptul de uz și dreptul de servitute : "Asupra terenurilor și altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, precum și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităților, concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiază, în condițiile legii, pe durata lucrărilor de dezvoltare, reabilitare, modernizare, respectiv de exploatare și de întreținere a capacităților respective, de următoarele drepturi:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării sau modernizării obiectivelor/sistemelor;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității prin efectuarea reviziilor, reparațiilor și a intervențiilor necesare;
c) dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele, de conducte, de linii sau de alte echipamente aferente obiectivelor/sistemelor și pentru accesul la locul de amplasare a acestora;
d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol persoane și bunuri;
e) dreptul de acces la utilitățile publice.";
Aprecierea instanței.
În sprijinul acțiunii lor, reclamanții au invocat dreptul lor de proprietate asupra terenului categoria livadă, situat în intravilan, drept garantat de constituție, legea națională, dar și documente internaționale la care România este parte contractantă.
Potrivit susținerilor pârâtelor ----------------- cele doua conducte ar fi fost amplasate în subsolul terenului în litigiu în anul 1965, susțineri exprimate și cu ocazia interogatoriului administrat din oficiu, iar ulterior ar fi intervenit lucrări de consolidare, refacere n anii 1993-1996.
Instanța constată că potrivit dispozițiilor legale incidente ( constituția României, Noul Cod civil), dar și jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului că dreptul de proprietate nu este absolut și el poate suporta, în anumite condiții, limitări care să fi justificate de un scop legitim , cu respectarea principiului proporționalității masurilor dispuse raportat la scopul urmărit .
Rezultă că în speța de față reclamanții se plâng de o atingere a dreptului lor de proprietate în componenta dreptului de folosință asupra terenului, în sensul celei de a treia normă a articolului nr. 1 Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană "Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor";.
Referitor la dispozițiile legale incidente în prezenta cauză, instanța constată că potrivit susținerilor pârâților din prezenta cauză conductele de transport gaze și petrol ar fi fost instalate în anul 1965, in anul 1993 ar fi avut loc lucrări de reamenajare și consolidare, iar pârâta SNTG Transgaz prin răspunsurile la interogatoriu face referire la un act normativ în vigoare încă din anul 1942 ( fila 190).
La fila 218 dosar se face referire la Legea petrolului nr. 511/1942 , însă instituțiile abilitate ( Monitorul Oficial , Arhivele Naționale ) s-au aflat în imposiblitate obiectivă de a pune la dispoziția instanței acest act normativ. ( fila 232, fila 1 vol. II dosar ). Pe cale de consecință instanța constată lipsa de accesibilitate a Legii nr. 511/1942 în condițiile art 252 cod procedură civilă.
Condițiile instituite de protocolul mai sus menționat ce garantează dreptul de proprietate, vor fi analizate prin raportare la legea publicată în Monitorul Oficial, anterior anului 1989 ( art. 21, art. 16 din Legea nr. 59/1974 ), singura la care instanța a avut acces și care se completează cu prevederile legale ulterioare desființării regimului comunist.
Dealtfel potrivit dispozițiilor art. 5 alin 2 din Legea nr. 71/2011 dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din raporturile de proprietate , așa încât devin incidente dispozițiile codului civil mai sus citate, în special prevederile art. 621 cod civil.
Așa cum s-a reliefat mai sus, potrivit art. 6 alin 1 din Legea nr. 238/2004, art. 12 alin 2 lit. C, art. 109 din Legea nr. 123/2012, cele doua pârâte SC Conpet SRL și SC Trangaz SRL sunt titularele unui drept de servitute legală asupra terenului traversat de cele două conducte, limitarea adusă dreptului de proprietate al reclamantului fiind așadar prevăzut de lege și urmărește un scop legitim și anume acela de realizare a serviciilor publice de interes național.
Referitor la criteriul proporționalității intre ingerința statului asupra dreptului de proprietate al reclamanților și scopul legitim , instanța reține că potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 238/2004 reclamanții au dreptul de a solicita plata unei rente pentru lipsa lor de folosință, respectiv lipsirea de dreptul de edificare a construcțiilor pe terenul litigios.
Însă instanța constată că reclamanții nu sunt interesați să obțină compensarea lipsei de folosință, scopul acțiunii fiind acela de a obține dreptul de a construi, obligând pârâții să își mute conductele de transport gaz și țiței.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că acțiunea reclamanților prin care negă dreptul de servitute legală invocând lipsa unui acord al fostei proprietare Grigorescu Maria este lipsită de temeinicie, cu respectarea dreptului acestora de a obține în viitor, în măsura în care vor fi interesați o compensare pecuniară pentru lipsa dreptului lor de folosință a terenului prin construire.
În acord cu criteriile mai sus enunțate de jurisprudența Cedo, instanța apreciază că trebuie să existe un echilibru între interesele particularilor ale reclamanților și cele generale ale societății, societate care are nevoie de infrastructură, de conducte de gaze și țiței, de un sistem funcțional de transport al petrolului și gazelor naturale. Având în vedere caracterul de bun public de importanță strategică a celor două conducte, instanța reține că aceste bunuri nu pot fi desființate, proprietatea publică încetând doar dacă bunul a pierit sau dacă i s-a schimbat regimul juridic, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Dealtfel,instanța constatată că reclamanții nu au avut o atitudine procesuală sinceră arătând în cadrul acțiunii faptul că ar fi aflat abia la momentul eliberării certificatului de urbanism despre existența conductelor, însă în măsura în care doreau să construiască pe terenul respectiv, cu minime diligențe ar fi putut afla de autoritățile locale că acel teren este traversat de conducte, obligație ce reveneau și fostei proprietare a terenului care avea cunoștință de acest aspect, așa cum subliniază chiar reclamanții și care trebuia să îi înștiințeze pe viitorii proprietari despre existența conductelor. Tot reclamanții au precizat că familia lui Moraru Daniel ar fi avut un teren vecin cu trenul în litigiul și că acel teren ar fi fost traversat de conducte pentru care s-ar fi obținut acordul familiei sale, deci cu atât mai mult ar fi trebuit să cunoască situația juridică a terenului pe care dorea să îl cumpere.
În măsura în care apreciază ca fosta vânzătoare ------------------- nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, reclamanții pot solicita rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare, însă nu pot ca după 46 de ani de la instalarea conductelor respective să invoce lipsa acordului fostei proprietare în privința respectivei instalări și atingerea dreptului lor de proprietate, nefiind întrunite condițiile prevăzute de textele de lege mai sus menționate.
Soluția ce urmează a fi pronunțată în prezenta cauză este susținută și de jurisprudența națională la care instanța a făcut referire în cursul judecății ( decizia nr. 604/2005 a tribunalului Dolj, decizia nr.3081/2011 a Curții de Apel Ploiești).
Față de considerentele anterior menționate, instanța va respinge acțiunea formulată ca nefondată, precum și cererea de arătare a titularului dreptului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții ------------------------- în contradictoriu cu pârâții ----------------------------.
Respinge ca nefondată cererea de arătare a titularului dreptului formulată de reclamanții ------------------------, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin ----------------------- cu sediul în București, str. Apolodor nr. 17, sector 5, -------------------------------.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.03.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Liliana Bădău Lidia Matei
| ← revendicare. grăniţuire. Jurisprudență Grăniţuire | revendicare. grăniţuire. Jurisprudență Grăniţuire → |
|---|
