Plangere impotriva hotararii comisiei judetene de fond funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria NOVACI Sentinţă civilă nr. 556/2016 din data de 30.05.2016
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA NOVACI
JUDEȚUL GORJ
Sentința Nr. 556/2016
Ședința publică de la 30 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE:
Grefier:
Pe rol fiind judecarea plângerii formulată de petentul GI, domiciliat în X, str. Gării Balotești, nr.4, Județul Ilfov și continuată de MG, domiciliat în X, str. Gării Balotești, nr.4, Județul Ilfov și domiciliul procesual ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la SCA XXX, București, B-dul x, nr.44 B, et.2, ap.13, sector 3, împotriva HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei x, Județul Gorj și Comisia Județeană Gorj de fond funciar și a cererii de intervenție în nume propriu, formulată de intervenientul SC, domiciliat în sat x, comuna x, Județul Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intervenientul, fiind lipsă celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că la data de 12 mai 2016, s-a depus la dosar adresa nr. BRP-2472-C/2016, emisă de Arhivele Naționale, adresa nr.2865/09.05.2016, emisă de Primăria comunei x, Județul Gorj, la care se află atașată HCJ Gorj, nr.4365/13.10.2006 și un tabel, precum și o cerere formulată de avocat AM, prin care reiterează solicitarea de a se reveni către Primăria comunei x, arătând că este necesară efectuarea expertizei de specialitate și audierea martorilor, după care, s-apus în discuție proba cu expertiza solicitată, intervenientul solicitând respingerea acestei probe.
Instanța, având în vedere actele existente la dosar, apreciază că nu impune proba cu expertiza,urmând a fi respinsă.
Nemaifiind cereri sau excepții de soluționat constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fond.
Intervenientul a solicitat respingerea acțiunii și admiterea cererii de intervenție, arătând că nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 25 mai 2015, sub nr. dosar XXX/267/2015, petiționarul GI, contestă HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei x, Județul Gorj și Comisia Județeană Gorj de fond funciar, să se dispună anularea acesteia și pe cale de consecință săi se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren agricol de 11,8 ha teren situat pe raza comunei x, Județul Gorj și pentru suprafața de 3 ha teren cu vegetație forestieră situat tot pe raza comunei x, Județul Gorj.
În motivarea plângerii, s-a arătat că este unicul moștenitor legal al tatălui său GMI, decedat la data de 03.10.1979, conform certificatului de deces și certificatului de moștenitor anexate, mama sa fiind de asemenea decedată, conform certificatului anexat.
Că autorul său a deținut în proprietate mai multe suprafețe de teren pe raza comunei Bengești-Ciocadia, Județul Gorj, pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza mai multor cereri de reconstituire.
Prin cererea înregistrată sub nr.160/13.09.2005, în baza Legii nr.247/2005, a solicitat pe de o parte, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 7,3 ha teren agricol și 5,052 ha teren cu vegetație forestieră, iar pe de altă parte, în Obștea Șesul, a solicitat suprafața de 4,5 ha teren agricol și 4,0 ha teren cu vegetație forestieră.
Potrivit procesului-verbal din data de 05.03.2007, al Comisiei de Lg.18/1991, a comunei x, aceste suprafețe de teren au fost invalidate, mai puțin suprafața de 6,05 ha teren cu vegetație forestieră, pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr.1507613/2007.
Comisia județeană de Lg.18/1991 Gorj, prin hotărârea nr.6636/2015, atacată, a confirmat soluția Comisiei locale, dar numai în ceea ce privește suprafața de teren de 7,3 ha, iar pentru celelalte suprafețe de teren de 4,5 ha și respectiv 3 ha pădure, Comisia județeană nu a dispus nici o măsură, această hotărâre fiind în acest caz nelegală, întrucât nu a analizat în totalitate cererea sa.
Pe fond, Comisia județeană a respins solicitarea sa cu motivarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate.
Că a depus acte de proprietate pe care le deținea autorul său, cu care dovedește dreptul de proprietate al acestuia,pentru terenurile solicitate.
Conform filelor din registrul agricol anexate rezultă că în anul 1950, autorul său figura cu suprafața de teren arabil de 5,44 ha și respectiv 2 ha teren arabil.
Pentru aceste terenuri, înregistrate în anul 1950, sunt acte de proprietate, respectiv actul de vânzare-cumpărare nr.807/1919,pentru suprafața de 0,5 ha, la pct.";Tătaru"; și certificatul nr.420/1927, pentru suprafața de teren de 0,5 ha, în pct. "Pârâul Viilor"; și încă 0,50 ha, tot în "Pârâul Viilor";, fosta vie a bunicii, actul de vânzare-cumpărare nr.5962/1928, pentru suprafața de teren de 0,8287 la pct. "Galbenul";, actul de vânzare-cumpărare nr.36384/1930,pentru suprafața de teren de 2,5 ha la pct.";Prunăria de la biserică";, titlul de proprietate nr.23783/1934, pentru suprafața de teren de 0,3040 ha, la punctul ";Dujerie";, registrul agricol și fiscal 1948- următoarele terenuri: 0,8200 ha la punctul "Peste râul Gilort";, 0,5 ha livezi-pomi, 0,1 ha vie, "Râul Gilort";, 0,8500 ha la punctul "Râul Gilort";,în strada Perești.
De asemenea, potrivit înscrisurilor anexate se atestă constituirea Obștii,obște care a cumpărat suprafața de teren de 300 ha teren arabil și pădure, conform actului nr.5100/1928.
Actul de vânzare-cumpărare a fost încheiat între X - banca unirea și familia x, rezultând terenurile avute în proprietate de autorul său, acesta în calitate de membru al obștii și anume: 1,5 ha "Via Neagra";, 1,0 ha "Via Bălănești";, 0,5 ha "Via Ciucu-Ciuha";, 1,0 ha "Via Mare"; și0,5 ha,";Via Grivești-Mănăstire";.
În ceea ce privește suprafața de teren cu vegetație forestieră,a menționat petiționarul că i-au fost reconstituite doar 6,05 ha, din totalul de 9 ha, iar pentru suprafața de 3 ha pădure nereconstituite deține acte de translatare în Obște, dosar nr.2191/1934,pentru conversiune datorii agricole.
Că aceste înscrisuri nu au fost luate în considerare de cele două comisii cu consecința respingerii cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate, solicitând instanței să analizeze aceste înscrisuri și să dispună admiterea plângerii sale, desființarea hotărârii atacate, cu consecința reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate.
În drept, au fost invocate disp. art.53 alin.2, din Legea nr.18/1991, art.6, din Legea nr.1/2000 și Legea nr.247/2005.
S-a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
În dovedirea plângerii formulate, petiționarul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar în copie certificată pentru conformitate cu originalul, actul de identitate al petiționarului, certificatul de naștere, certificatul de moștenitor nr.617/1979, certificatul de moștenitor nr.683/24 septembrie 1982, certificatul de deces al autorului Grivei Ion, extrasul din actele civile de născuți în anul 1900, nr.13, cererea înregistrată sub nr.160/13.09.2005, declarația numitului GI, din data de 09.01.1998, cererea înregistrată sub nr.2581/20.06.2006, la Primăria comunei x, Județul Gorj, procesul-verbal încheiat la data de 06.03.2007, fila de la registrul agricol, contractul de vânzare din 21 octombrie 1919, actul de vânzare-cumpărare din anul 1925, un plan, actul definitiv de proprietate din 5 mai 1937,o schiță, contractul de vânzare din 23 decembrie 1930, o schiță, un tabel, actul de vânzare din anul 1928, adresa din 23 iulie1933 și sentința civilă nr. xxxx/23.09.2013, sentința civilă nr.xx/12.11.2013, sentința civilă nr.xxx/2012, ale Judecătoriei Novaci, județul Gorj.
Ulterior, la data de 15.03.2016, numita MG, a depus la dosar schița perimetrului CAP, actul privind pe IR, declarația numitului CE, un tablou, Jurnalul Obștea de cumpărare Șesul, un tabel din 15 mai 1927, un tabel din 01.01.1929, Statutele Băncii populare Cooperative Sf. Ilie, din comuna Bălcești, pl. Novaci, Jud. Gorj, livretulnr.148, privind pe IMG, un nr. de 9 chitanțe, adresa din data de 23.07.1933, 2 schițe, un contract de împărțeală din 20 febr.936, tablou de debit.
În cauză a fost formulată întâmpinare de către intimate.
Sub aspect de întâmpinare, intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei xx, Județul Gorj, a solicitat ca pe baza probelor administrate și a lucrărilor din dosar, respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Că așa cum arată și reclamantul, acesta a formulat mai multe cereri la Comisia locală, iar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr.160/13.09.2005, depusă în baza legii nr.247/2005, pentru suprafețele de 7,3069 ha teren agricol, 5,0520 ha teren forestier, 8,50 ha teren în Obștea X din care 4,50 ha teren agricol și 4,0 ha teren forestier, iar actele doveditoare atașate la cerere sunt din perioada anterioară deposedării, respectiv anul 1948.
A mai arătat intimata că această cerere a fost analizată în ședința Comisiei locale din data de 7.12.2005, soluția fiind de invalidare a cererii, pentru suprafața de 7,30 ha teren agricol și 5,05 ha teren cu vegetație forestieră,soluție comunicată prin adresa nr.160/15.05.2006, motivată fiind lipsa actelor doveditoare.
De asemenea, tot sub aspect de întâmpinare, intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei xx, Județul Gorj, a arătat că reclamantului i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.1507613/02.08.2007, pentru suprafața de 6,05 ha teren forestier.
Prin adresa din 27.04.2015, a Ministerului Afacerilor Interne Arhivele Naționale, Serviciul Județean Gorj, înregistrată sub nr.3232 din 13.05.2015, s-a comunicat copie extras a filei din registrul agricol din perioada 1959-1963, comunicându-se faptul că din fondurile arhivistice, Primăria comunei Bengești și Primăria comunei Ciocadia - evidența rolurilor agricole pe care o deține din perioada 1959-1963, nu s-a găsit figurând cu rol agricol GMI.
În concluzie, reclamantul nu deținea terenuri pe raza administrativă a comunei xx în perioada 1956-1958.
S-a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
Intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei xx, Județul Gorj, a depus la dosar adresa nr.3232/15.05.2015 și extras din perioada anilor 1956-1958, a autorului GMI.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Comisia județeană Gorj de fond funciar, a arătat că, atâta timp cât solicitanții nu fac dovada proprietății, la Comisia Județeană și nu uzează în mod eficient de procedura administrativă, nu se poate reține vreo culpă Comisiei Județene Gorj, în ceea ce privește invalidarea suprafeței de tern solicitate, așa cum reiese din documentația întocmită de Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Județul Gorj.
La data de 03.09.2015, a fost formulată o cerere de suspendare de drept a cauzei, de către numita Marin Gherghina, în calitate de soție supraviețuitoare a petentului, prin care a arătat că petentul a decedat la data de 11.06.2015, fiind atașate copia actului de identitate al numitei MG, certificatul de căsătorie din data de 23.09.1982 și certificatul de deces al autorului GI, nr.2792, din data de 1.06.2016.
În ședința publică din data de 07.09.2015, s-a dispus suspendarea cauzei, aceasta fiind repusă pe rol la data de 08.01.2016, conform cererii formulate de numita MG, în calitate de soție supraviețuitoare a petentului, cerere ce se află atașată la dosar la fila nr.725, fiind acordat termen de judecată la data de 01.02.2016.
A fost depus la dosar și certificatul de calitate de moștenitor nr.16/07.08.2015 și actul de identitate al numitei Marin Gherghina.
Astfel, a fost conceptată și citată în cauză în calitate de petentă numita MG.
La data de 01.02.2016, petenta a înaintat la dosar o cerere de probatorii, ce se află atașată la fila nr.83, solicitând audierea martorilor GP, VI, TI și GE, emiterea unei adrese către Primăria XX, pentru a depune tabelele parcelelor și schițele asupra acestora preluate în mod abuziv la naționalizare și efectuarea unei expertize topo-cadastrale, care să aibă ca obiectiv identificarea suprafețelor de 11,8 ha teren agricol și 3 ha teren cu vegetație forestieră, situate pe raza comunei Bengești-Ciocadia, Județul Gorj, ce au aparținut autorului GMI.
În ședința publică din data de 01.02.2016, s-a dispus emiterea unei adrese către Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Județul Gorj, pentru a înainta în copie certificată HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015 și actele care au stat la baza emiterii acesteia, copie de pe filele de registru agricol, poziția 35, vol. II, Perești, privind pe numitul M G.
La data de 11.02.2016, a fost formulată cerere de intervenție pentru a sprijini apărarea intimatei Comisia Județeană Gorj de fond funciar Gorj, de către numitul SC, prin care a solicitat acțiunii formulată de GI, ca nelegală și netemeinică, cerere ce se află atașată la dosar la filele nr.88-90.
În motivarea cererii de intervenție s-a arătat că a fost formulată această cerere pentru a apăra avuția națională a statului și a sprijini apărarea Comisiei județene Gorj de fond funciar, nu pentru a obține un interes injust.
A arătat intervenientul că GI, este unicul moștenitor al lui GMI, care și-a vândut toată averea cetățenilor DI și DP, iar moștenitoare este fiica acestora PI (căsătorită).
Că numita MG continuă procesul lui GI, deoarece acesta a decedat în vara anului 2015, dar nu are nici o calitate, întrucât a fost concubina acestuia și nu are dreptul să ceară ce a vândut tatăl lui GI.
A mai arătat intervenientul că pe rolul Parchetului Novaci, este un dosar penal cu nr.XXX/P/2015, unde s-a început urmărirea penală împotriva lui GV, BGV și BM, pentru retrocedarea a peste 65 ha pădure și terenuri agricole, cu acte false, printre care și retrocedările lui Grivei Ion.
Față de motivele expuse în cerere, intervenientul a solicitat admiterea cererii de intervenție, deoarece vine în sprijinul Comisiei județene Gorj și apără avuția statului.
Intervenientul a depus la dosar copie de pe declarația numitului GII, sentința civilă nr.XX/30.09.2004, a Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, contractul de vânzare-cumpărare din data de 26.09.1929, titlul de proprietate nr. 1507613/02.08.2007, cererea înregistrată sub nr.2624din data de 18.07.2005, titlul definitiv de proprietate din 5 mai 1937, tabloul de săteni împroprietăriți, actul din 5 martie 1932, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în dosarul nr.2279/2004 și HCJ Gorj nr.4365 și un proces-verbal.
La cererea de intervenție s-a formulat întâmpinare de către petenta MG, care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenție voluntară accesorie, în raport de dispozițiile art. 61 alin(1,3) și art.63 Cod procedură civilă, arătând că această cerere trebuie să îndeplinească următoarele condiții: existența unui proces în curs de desfășurare, inițiativa introducerii în proces a terțului să aparțină acestuia, condiția intervenientului de a invoca un interes propriu,lipsa calității de parte originară a terțului intervenient și sprijinirea apărării uneia din părți.
Că, cererea nu poate fi admisă în principiu deoarece numitul SC nu justifică un interes, iar singurul lui scop este acela de a apăra "avuția națională";, acest lucru neconstituind în mod concret un folos practic, material sau moral, pentru a interveni și nici nu reiese din aceste susțineri că acesta ar avea vreun interes determinat și personal. În legătură cu co9ndiția sprijinirii uneia dintre părți, aceasta nu este făcută într-un mod pur defensiv, acesta susținând apărarea intimatelor doar cu scopul de ataca petenta și modul în care aceasta a obținut terenurile.
S-a mai arătat că intervenientul își întemeiază greșit cererea, această cerere în nume propriu fiind de fapt o cerere de intervenție voluntară accesorie, în sensul în care intervenientul pretinde că a făcut-o cu scopul de a sprijini apărarea uneia dintre părți, respectiv a intimatelor(statului), însă având în vedere faptul că acesta nici nu justifică un interes propriu și nici nu sprijină cu adevărat vreuna dintre părți, cererea nu poate constitui nici o cerere de intervenție voluntară principală, nici accesorie.
De asemenea, a mai arătat petenta că toate acuzațiile intervenientului sunt nefondate și nesusținute de probe, acesta întemeindu-și atacul pe baza unor fapte care nu au fost dovedite și care sunt în stadiul de suspiciuni, iar singura justificare fiind aceea că există un dosar penal împotriva lui GV, BGV și BM, prin care aceștia au dat cu acte false hectare de pădure și terenuri agricole, însă acestea nu au nici o legătură cu speța de față, prin urmare, solicitând respingerea cererii intervenientului.
Prin încheierea de ședință din data de 14.03.2016, a fost admisă în principiu cererea de intervenție.
La data de 11.02.2016, a fost depusă la dosar adresa nr.728/10.02.2016, emisă de Primăria comunei XX, Județul Gorj, fiind înaintate HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015 și actele care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv adresa nr.1760/13.03.2015, un tabel nominal, titlul de proprietate nr.1507613/02.08.2007, sentința civilă nr.XXX/30.09.2004, a Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, HCJ Gorj nr.4365/13.10.2006, un tabel nominal, HCJ Gorj nr.2875/10.11.2000 și anexa la aceasta,procesul-verbal încheiat la data de 24.02.2015, cererea înregistrată sub nr.655/29.01.2015, cererea înregistrată sub nr.656/29.01.2015, adresa nr.8407/30.12.2014, cererea înregistrată sub nr.19471/9.12.2014, cererea înregistrată sub nr.5195/11.08.2014, copie extras de la Arhivele Naționale, fila de la registrul agricol, cererea formulată de petent la dat de 26.03.1998, certificat emis de Primăria comunei XX, Gorj, cererea înregistrată sub nr.5144, tabloul de starea socială, materială, activitate științifică intelectuală a lui IMG, o declarație a acestuia, fișa personală de salariat public, instrucțiuni, certificatulnr.42, adresa nr.1113/15.I.948, declarația numitei GE,citația din data de 12 decembrie 1940, adresa nr.1313/27.02.2014, procesul-verbal de afișare nr.1177/24.02.2014, procesul-verbal din data de 24.02.2014, cererea înregistrată sub nr.938/12.02.2014, adresa nr.6691/27.01.2014, adresa nr.6587/27.01.2014, adresa nr.6588/21.01.2014, chitanța nr.1106, chitanța nr.724/28.09.1938, telegramă, notă de expediție din 27.03.1941, autorizația nr.3339/02.06.1958, avizul ordinului de plată, cererea înregistrată sub nr.408, adresa nr.130, actul de vânzare din decembrie 1930, o schiță, contractul de vânzare din nr.454/919, adresa nr.816/27-01-1998,filade la registrul agricol, actul de vânzare-cumpărare din 27 oct.1928, actul de cumpărare din 8 iulie 943, sentința pronunțată în dosarul nr.113/952, planul proprietăților, procesul-verbal din 3februarie 1934, chitanța nr.65/ 6.08.937, cererea din 2 iulie 1930, cererea nr.702/17 sept.1930, procesul-verbal din 07.12.2005, adresa nr.160/13.09.2005, cererea înregistrată sub nr.160/13.09.2005, contractul de vânzare 36384/930, contractul de vânzare din 21 octombrie 1919, un înscris din data de 21 aprilie 1927,procesul-verbal din data de 01.06.1932, al Judecătoriei Ocolului Novaci, adeverința din 08.07.1940, chitanțele nr.1105, 1106, 258, 9, 21, 365.
În ședința publică din data de 14.03.2016, la solicitarea apărătoarei petentei, s-a dispus emiterea unei adrese către Comisia locală de fond funciar de pe lângă primăria comunei XX, Județul Gorj, pentru a comunica copia certificată a tabelelor parcelare și schițele preluate și transmise CAP, precum și emiterea unei adrese către Direcția Județeană Gorj a Arhivelor Naționale, pentru a comunica în copie certificată BAP-urile și filele de registru agricol, poziția 35, vol.II, Perești, cu 8 subpoziții, poziția nr.46, din volumul 2 Perești, privind pe MG, la nivelul anilor 1948.
Cu adresa nr.1918/29.03.2016, ce se află atașată la dosar la fila nr.403, Primăria comunei XX, Județul Gorj, a comunicat faptul că în urma verificării arhivei unității s-a constatat că nu se găsesc tabele parcelare sau schițe ce provin de la fostul CAP, XX.
Cu adresa nr.SJANGJ-1219-C din data de 23.03.2016, ce se află atașate la dosar la fila nr.405, Arhivele Naționale - Serviciul Județean Gorj, a comunicat faptul că nu deține registrele B.A.P.-uri din anul 1948, acestea nefiind depuse spre păstrare la instituția respectivă, fiind posibil ca un exemplar al registrelor B.A.P-uri din anul 1948, de la comuna XX, să se afle la Arhivele naționale București. Că s-au mai cercetat și evidențele registrelor agricole pe care le dețin din același fond arhivistic, din perioada1948-1950 și nu a fost găsit înregistrat vreun rol agricol având ca titular pe MG.
Având în vedere răspunsurile depuse la dosar, apărătorul petentei, în ședința publică din data de 11.04.2016, a solicitat a se reveni cu adresă către Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Județul Gorj, pentru a comunica schița cu preluările abuzive pe terenuri 1959-1961, trecute în patrimoniul CAP și IAS și totodată să comunice dacă autorul reclamantei GI, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren agricol de 11,8 ha și pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră de 3 ha, ambele situate pe raza comunei XX, Județul Gorj, precum și emiterea unei adrese către Arhivele Naționale București, pentru a comunica în copie certificată B.A.P- urile și filele de registrul agricol privind pe MG la nivelul anilor 1948, fiind încuviințate cererile solicitate, dispunându-se revenirea cu adresă către Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Județul Gorj și către Arhivele Naționale București.
Cu adresa nr.BRP-2472-C, din data de 21.04.2016, ce se află atașată la dosar, Arhivele Naționale au comunicat faptul că în urma verificării borderourilor de la recensământul din anul 1948, pentru satul X, comunaX, Plasa Novaci, Județul Gorj, s-a constatat că nu figurează MG.
Cu adresa nr.2865/09.05.2016, Primăria comunei XX, Județul Gorj, a comunicat faptul că nu deține schița cu preluările abuzive de terenuri 1959-1961, trecute în patrimoniul CAP și IAS, că în baza Legii nr.247/2005, numitul Grivei Ion, a solicitat prin cererea nr.160/13.09.2005, cerere ce include și suprafețele solicitate prin cererile anterioare, reconstituirea dreptului de proprietate de la autorul GII, pentru 7,3069 ha teren agricol și 5,0520 ha teren cu vegetație forestieră, respectiv munți în "Obștea Șesul"; . Cu privire la terenul cu vegetație forestieră în baza cererii menționate, a fost emisă HCJ nr.4365/13.10.2006, poziția nr.11, din tabelul nominal, a fost validată suprafața de 1,50 ha teren forestier pentru autor GMI, cu moștenitor GII, hotărâre ce a fost înaintată în copie și care se află atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, a celor arătate în întâmpinarea formulată, precum și a normelor legale aplicabile speței, instanța reține și constată următoarele:
Prin prezenta cerere, petiționarul GI, contestă HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Județul Gorj și Comisia Județeană Gorj de fond funciar, să se dispună anularea acesteia și pe cale de consecință săi se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren agricol de 11,8 ha teren situat pe raza comunei XX, Județul Gorj și pentru suprafața de 3 ha teren cu vegetație forestieră situat tot pe raza comunei XX, Județul Gorj.
Se apreciază că în cauza dedusă judecății, nu s-a făcut dovada susținerilor formulate, respectiv dovada faptului că petiționarul ar fi îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile solicitate, respectiv 11,8 ha teren agricol și 3 ha teren cu vegetație forestieră situate pe raza comunei XX, Județul Gorj.
Rezultă din cuprinsul actelor existente la dosar, că petiționarul a formulat în baza Legii nr. 247/2005, cererea de reconstituire înregistrată sub nr. 160/13.09.2005, ce se află atașată la dosar la fila nr.13, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 7,3069 ha teren agricol și 5,052 ha teren cu vegetație forestieră, 4,5 ha teren agricol în Obștea Șesul și 4,0 ha teren cu vegetație forestieră în Obștea Șesul, cerere, ce, așa cum rezultă din cuprinsul întâmpinării formulată în cauză de către intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Județul Gorj, a fost analizată în ședința Comisiei locale din data de 7.12.2005, soluția comisiei fiind de invalidare a cererii pentru suprafața de 7,30 ha teren agricol și 5,05 ha teren cu vegetație forestieră.
Că numitului Grivei I Ion i s-a reconstituit drept de proprietate pentru teren cu vegetație forestieră, rezultă și din cuprinsul sentinței civile nr XX/30.09.2004, a Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, ce se află atașată la dosar la fila nr.94, ca de altfel și din cuprinsul titlului de proprietate nr.1507613/02.08.2007, act ce se află atașat la dosar la fila nr.111.
Cât privește cererea petentului privind invalidarea dreptului de proprietate pentru teren cu vegetație forestieră, rezultă din cuprinsul actelor existente la dosar, că petiționarul a mai solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu vegetație forestieră, aspect ce rezultă din cuprinsul sentinței civile nr.XX1221/30.09.2004, a Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, ce se află atașată la dosar la fila nr.112, din cuprinsul căreia rezultă faptul că, a fost contestată HCJ Gorj nr.2875/2000, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 6 ha teren cu vegetație forestieră, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate, doar pentru suprafața de 35.520 mp. teren cu vegetație forestieră.
Însă ulterior, a fost eliberat petentului titlu de proprietate pentru întreaga suprafață de teren forestier solicitată, respectiv 6 ha, fiind emis titlul de proprietate nr.1507613/02.08.2007, act ce se află atașat la dosar la fila nr.111.
Se apreciază în acest mod, în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu vegetație forestieră, petentul a mai formulat cereri de reconstituire, fiindu-i emis și titlu de proprietate, cereri care au fost analizate, dispunându-se în consecință.
Ca atare, o nouă cerere de reconstituire formulată, în condițiile în care, așa cum s-a arătat au mai fost formulate, fiind emise și acte de proprietate, se apreciază a fi neîntemeiată.
Inclusiv petiționarul în motivarea plângerii de față arată că autorul său a deținut în proprietate mai multe suprafețe de teren pe raza comunei XX, Județul Gorj, pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza mai multor cereri de reconstituire.
Pe de altă parte, prin cererea de față, petentul arată că a solicitat pe de o parte, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 7,3 ha teren agricol și 5,052 ha teren cu vegetație forestieră, iar pe de altă parte, în OS, a solicitat suprafața de 4,5 ha teren agricol și 4,0 ha teren cu vegetație forestieră, aspect ce rezultă de altfel și din cererea formulată de acesta și înregistrată sub nr.16/13.09.2005 și care se află atașată la dosar la fila nr.288.
De asemenea, faptul că petiționarul a mai formulat cereri de reconstituire în afara cererii înregistrată sub nr.160, rezultă și din cuprinsul adresei nr. 2865/09.05.2016, Primăria comunei XX, Județul Gorj, prin care a comunicat faptul că nu deține schița cu preluările abuzive de terenuri 1959-1961, trecute în patrimoniul CAP și IAS, că în baza Legii nr.247/2005, numitul GI, a solicitat prin cererea nr.160/13.09.2005, cerere ce include și suprafețele solicitate prin cererile anterioare, reconstituirea dreptului de proprietate de la autorul GII, pentru 7,3069 ha teren agricol și 5,0520 ha teren cu vegetație forestieră, respectiv munți în "Obștea Șesul"; .
Cu atât mai mult, cât privește terenul cu vegetație forestieră, intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Județul Gorj, a comunicat faptul că, cu privire la terenul cu vegetație forestieră în baza cererii menționate, a fost emisă HCJ nr.4365/13.10.2006, poziția nr.11, din tabelul nominal, a fost validată suprafața de 1,50 ha teren forestier pentru autor GMI, cu moștenitor GII, hotărâre ce a fost înaintată în copie și care se află atașată la dosar.
În drept, instanța constată că, potrivit art.9 alin.5, lit. b din Legea nr.18/1991, republicată,la cererea de reconstituire se vor anexa copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren solicitate în plus.
În cauza dedusă judecății, se constată că în dosarul de fond funciar, nu au fost depuse acte doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată și nici petiționarul nu le-a prezentat în cursul judecății.
Potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.1/2000, la stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere,comisiile comunale,orășenești, municipale și comisiile județene vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute de art.9 alin.5, din Legea nr.18/1991, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art.11 alin. 1 și 2, din aceeași lege.
Prin urmare, instanța apreciază că în mod temeinic și legal, prin hotărârea Comisiei județene Gorj nr.6636/27.03.2015, a fost aprobată propunerea Comisiei locale de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Județul Gorj, privind invalidarea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră și agricol, solicitat de către petent, prin cererea formulată.
Se constată că în cauza dedusă judecății, nu s-a probat îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul invalidat prin hotărârea contestată, petentul nedepunând la dosar acte care să confirme susținerile formulate, actele depuse și care se află atașate la dosar, nefiind susținute și de alte probe din cuprinsul cărora să rezulte în mod concret suprafața de teren invalidată, respectiv suprafața de teren cu vegetație forestieră sau suprafața de teren agricol, solicitate prin cererea înregistrată sub nr.160/13.09.2005.
În concluzie, se apreciază că, cu privire la terenul cu vegetație forestieră s-au emis acte de proprietate pentru suprafața de 6,05 ha, iar prin cererea de reconstituire nr.160/13.09.2005, s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de 5,052 ha teren cu vegetație forestieră.
De altfel, referitor la terenurile solicitate, se constată că prin cererea formulată înregistrată sub nr.160/13.09.2005, petiționarul nici nu a identificat suprafața solicitată, respectiv nu a menționat punctul în care se află situat terenul, vecinii acestuia, în cerere fiind trecută la modul general suprafața de 7,3069 ha teren agricol și 5,052 ha teren cu vegetație forestieră.
Cât privește terenul agricol, așa cum rezultă din cuprinsul întâmpinării formulate de intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei x, Județul Gorj(fila nr.50-514), cererea formulată de petent în acest sens, a fost analizată în ședința comisiei locale din 7.12.2005, soluția fiind de invalidare a cererii pentru suprafața de 7,30 ha teren agricol și 5,05 ha teren cu vegetație forestieră, soluție comunicată prin adresa nr.160/15.05.2006, motivată fiind lipsa actelor doveditoare.
De asemenea, tot prin întâmpinarea formulată, intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei x, Județul Gorj,a arătat că prin adresa din 27.04.2015, a Ministerului Afacerilor Interne Arhivele Naționale, Serviciul Județean Gorj, înregistrată sub nr.3232 din 13.05.2015, i-a fost comunicată copie extras a filei din registrul agricol din perioada 1956-1958, respectiv din perioada 1959-1963, faptul că din fondurile arhivistice, Primăria comunei Bengești-Ciocadia și Primăria comunei Ciocadia, - evidența rolurilor agricole pe care o deține în perioada 1959-1963, nu s-a găsit figurând cu rol agricol GMI. Intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei X, Județul Gorj, a concluzionat că reclamantul nu deținea terenuri pe raza administrativă a comunei X, în perioada 1956-1958.
Având în vedere actele existente la dosar, răspunsurile date de Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei X, Județul Gorj și având în vedere faptul că petiționarul, așa cum s-a arătat și mai sus, nu a făcut dovada existenței în plus și a altei suprafețe de teren cu vegetație forestieră și agricol, în afara suprafeței ce i-a fost reconstituită prin actele existente la dosar, respectiv sentințe civile, titlul de proprietate, că baza Legii nr.247/2005, petentul X, a solicitat prin cererea nr.160/13.09.2005, cerere ce include și suprafețele solicitate prin cererile anterioare, așa cum rezultă din cuprinsul adresei nr.2865/09.05.2016, emisă de Primăria comunei X, Județul Gorj, reconstituirea dreptului de proprietate de la autorul GII, se apreciază a fi neîntemeiată prezenta plângere.
Cât privește cererea de intervenție formulată în cauză, se reține că cererea prin care un terț ce justifică un interes solicită introducerea sa într-un litigiu în curs de desfășurare,pentru a sprijini apărarea uneia dintre părți, se numește intervenție voluntară accesorie.
Potrivit art.61 Cod procedură civilă, "oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare, iar intervenția este principal, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta, intervenția fiind accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți";.
În cauza dedusă judecății, prin cererea formulată intervenientul a înțeles să sprijine apărarea Comisiei județene Gorj de fond funciar.
De asemenea, potrivit art.63 alin.2 Cod procedură civilă, "intervenția accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor,în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac";.
Intervenientul accesoriu trebuie să justifice întotdeauna un interes propriu.
Chiar dacă nu pretinde un drept propriu în cadrul procesului în care intervine, terțul trebuie să urmărească obținerea unui folos pentru sine, iar nu numai pentru partea a cărei poziție o susține.
În concluzie, în cazul intervenției voluntare accesorii, este vorba de un interes actual pentru a preveni un prejudiciu eventual.
Interesul intervenientului accesoriu poate să fie nu numai de ordin patrimonial, ci este suficient și un interes moral. Însă, sentimentele de afecțiune față de una dintre părți, nu justifică, prin ele însele, o cerere de intervenție voluntară accesorie, aceeași fiind soluția și atunci când terțul ar urmări doar respectarea unor prevederi legale în litigiul în care intervine.
Așadar, terțul intervenient trebuie să tindă la obținerea unui folos pentru sine, nu doar pentru partea pe care o susține, fiind vorba despre un interes personal, distinct de cel al părții, în sensul că drepturile sale ar putea fi afectate prin pronunțarea soluției în defavoarea părții respective.
Deși prejudiciul pe care l-ar suferi terțul în această eventualitate este doar eventual, conduita de a preveni realizarea acestui prejudiciu conferă caracter născut și actual interesului intervenientului accesoriu, fiind vorba despre un interes actual pentru a preveni un prejudiciu eventual.
Instanța apreciază însă că motivarea din cuprinsul cererii de intervenție accesorie indicată de intervenient, nu este de natură a contura un interes care să justifice admisibilitatea acestei cereri de intervenție, interesul titularului cererii trebuind să fie actual și direct și nu ipotetic sau teoretic, cum este în cazul de față, legea nepermițând oricărei persoane ale cărei drepturi nu sunt în nici un fel influențate de litigiu dedus judecății, să intervină în cadrul acestui litigiu.
În consecință, apreciindu-se că intervenientul a formulat cererea fără să justifice un interes material și direct pentru a preveni un prejudiciu personal, care l-ar îndreptăți să intervină în favoarea intimatei Comisia Județeană Gorj de fond funciar, se privește a fi inadmisibilă prezenta cerere.
Pentru considerentele expuse și față de actele existente la dosar, urmează a se dispune respingerea prezentei acțiuni și respingerea cererii de intervenție accesorie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul GI, domiciliat în X, str. Gării Balotești, nr.4, Județul Ilfov și continuată de MG, domiciliat în X, str. Gării Balotești, nr.4, Județul Ilfov și domiciliul procesual ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la SCA XXX, București, B-dul I.C Brătianu, nr.44 B, et.2, ap.13, sector 3, împotriva HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX Județul Gorj și Comisia Județeană Gorj de fond funciar și cererea de intervenție în nume propriu, formulată de intervenientul SC, domiciliat în sat X, comuna X, Județul Gorj.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Novaci.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Mai 2016.
Președinte, Grefier,
Red.tehnored.DE/SA
Ex.6
01 Iunie 2016
| ← Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar | Obligatia de a face. Jurisprudență Cereri → |
|---|
