Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Caracterul contencios sau necontencios al plângerii întemeiate pe prevederile art. 50 din Legea nr. 7/1996

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Procedura de înscriere în cartea funciară reglementată de art. 47 - art. 55 din Legea nr. 7/1996 este o procedură necontencioasă, întrucât registratorul de carte funciară nu este abilitat de lege să dea o rezolvare juridică unor situaţii litigioase. Reglementând o astfel de procedură necontencioasă, Legea nr. 7/1996 are un caracter special faţă de dispoziţiile generale în materie - art. 331 - art. 339 C.proc.civ. şi se întregeşte totodată cu acestea. Astfel, potrivit art. 338 alin. (2) C.proc.civ., materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse dispoziţiilor speciale, care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul Codului de procedură civilă. În cazul oricărei proceduri necontencioase, astfel cum rezultă din prevederile art. 331 C.proc.civ., este vorba de soluţionarea unor cereri prin care nu se urmăreşte „stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană”. De asemenea, prin art. 335 C.proc.civ. se prevede că, în situaţia în care cererea, prin însuşi cuprinsul ei sau prin obiecţiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanţa o va respinge. Prin urmare, atunci când în cadrul unei plângeri formulate împotriva unei încheieri de carte funciară se invocă situaţii litigioase, respectiv plângerea vizează conţinutul unor raporturi juridice litigioase, plângerea respectivă dobândeşte caracter contencios. Ca atare, o astfel de plângere poate fi soluţionată doar cu participarea tuturor persoanelor în privinţa cărora înscrierea de carte funciară produce efecte juridice. Plângerile întemeiate pe prevederile art. 50 din Legea nr. 7/1996, formulate împotriva unor încheieri de carte funciară pot avea caracter necontencios doar în cazul în care sunt formulate de persoanele care au solicitat înscrierea sau radierea unei menţiuni din cartea funciară, cererea fiindu-le respinsă sau admisă în parte. Dimpotrivă, persoanele împotriva cărora s-a făcut înscrierea sau orice alt terţ vătămat prin aceasta, în cazul formulării unei plângeri în temeiul art. 50 din Legea nr. 7/1996, trebuie să-şi formuleze pretenţiile în contradictoriu cu persoanele la cererea cărora s-a făcut înscrierea prin care au fost prejudiciaţi.

Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 218 din 31 martie 2011

Prin Sentința civilă 8762 din 26 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. 1784/320/2007, s-a respins ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, plângerea formulată de petentul Municipiul Târgu Mureș, în contradictoriu cu O.C.P.I. Mureș.

S-a respins ca rămasă fără obiect, cererea de intervenție accesorie formulată de Județul Mureș și, de asemenea, s-a respins ca inadmisibilă plângerea împotriva încheierii de carte funciară formulată de petentul Municipiul Târgu Mureș.

Prin Decizia nr. 232 din 29 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă în dosarul nr. 1784/320/2007, s-a admis apelul declarat de Municipiul Târgu Mureș, reprezentat de Primarul Municipiului Târgu Mureș, împotriva sentinței sus-menționate și în consecință, s-a dispus schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii formulate de Municipiul Târgu Mureș, împotriva încheierii nr. 8756 din 19 februarie 2007 emisă de O.C.P.I. Mureș - Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu Mureș și anularea încheierii atacate, dispunându-se restabilirea situației anterioare în C.F. nr. 1832 Sângeorgiu de Mureș, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, Consiliul Județean Mureș și Județul Mureș și au solicitat modificarea în parte a deciziei atacate în sensul respingerii ca inadmisibile a plângerii formulate împotriva încheierii de carte funciară deduse judecății și implicit, constatarea renunțării recurenților la cererea de intervenție formulată în fața primei instanțe.

în motivarea recursului s-a arătat că plângerea împotriva încheierii de întabulare nr. 8756 din 19 februarie 2007 a fost formulată de Municipiul Târgu Mureș în contradictoriu cu O.C.P.I. Mureș.

în acest cadru procesual determinat de către petent, fiind vorba despre un imobil proprietate publică a județului Mureș, autoritatea publică județeană a formulat o cerere de intervenție în interes propriu, motivată în drept și în fapt pe dreptul de proprietate publică asupra imobilului în cauză în condițiile reglementate de art. 49 C.proc.civ.

Cu toate acestea, instanța a calificat cererea de intervenție în interes propriu ca fiind o intervenție accesorie în interesul intimatului O.C.P.I. Mureș, deși s-a invocat dreptul de proprietate al autorității publice județene.

în susținerea cererii de intervenție s-a invocat și lipsa calității procesuale pasive a O.C.P.I. în astfel de litigii, sens în care, și din această perspectivă nu este justificată o intervenție în interesul intimatului.

Raportat la mersul dezbaterilor în litigiu, neavând nici un argument care să sprijine apărarea intimatului, autoritatea publică județeană a formulat o cerere de renunțare la cererea de intervenție în interes propriu, promovată în condițiile reglementate de art. 246 C.proc.civ.

Prin urmare, indiferent de calificarea dată cererii de intervenție, recurenții au susținut că actul de renunțare trebuia să aibă întâietate.

Din perspectiva argumentelor de fapt și de drept arătate, recurenții au apreciat că soluția de admitere a plângerii și de anulare a încheierii de carte funciară, dată de instanța de apel, este nefondată și neîntemeiată, sens în care devin incidente prevederile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

în dezvoltarea acestui motiv de recurs s-a arătat că instanța de apel a reținut în considerentele hotărârii recurate prevederile art. 48 din Legea nr. 7/1996, în raport de care procedura de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu ar fi înregistrat unele nelegalități. Mai exact, Tribunalul Mureș a reținut că prin H.G. nr. 867/2002 și H.G. nr. 964/2002, în baza cărora s-a făcut înscrierea dreptului de proprietate prin încheierea atacată nu a fost identificat clar imobilul atribuit Județului Mureș, nefiind respectate astfel prevederile art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 7/1996.

Sub acest aspect s-a invocat faptul că tocmai textul de lege, reținut de către instanța de apel ca fiind încălcat, prevede la alin. (3) că în cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă pe baza datelor existente, vor fi folosite documentații cadastrale întocmite și recepționate conform prevederilor prezentei legi.

Prin urmare, întinderea dreptului de proprietate fiind clar determinată prin actul translativ de proprietate - H.G. nr. 867/2002, respectiv construcții și teren în suprafață de 20 ha, iar imobilul în speță fiind la prima întabulare, s-a procedat la întocmirea unei documentații cadastrale în conformitate cu dispozițiile Ordinului A.N.C.P.I. nr. 634/2006, susținându-se că atât conținutul documentației cadastrale, cât și modul de întocmire al acesteia, stabilite prin ordinul menționat, au fost respectate întocmai în cauză.

S-a mai relevat faptul că potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, prin imobil se înțelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, aparținând aceluiași proprietar și astfel, se poate vorbi de un corp de proprietate distinct compus din teren cu/fără construcții.

în litigiul dedus judecății este vorba de un corp de proprietate neevidențiat în documentele de publicitate imobiliară și în aceste condiții, pentru evidențierea în cartea funciară a fost necesar să fie întocmită o documentație cadastrală conform dispozițiilor art. 13 din Ordinul nr. 634/2006 al A.N.C.P.I., documentație care a stat la baza încheierii nr. 8756/2007 a O.C.P.I. Mureș, contestată în cauză.

Recurenții au mai arătat că noțiunea de imobil, neînscris în cartea funciară, trebuie interpretată în contextul Legii nr. 7/1996, iar în speță trebuie reținut că este vorba de un imobil teren cu construcții, care nu a fost înscris în cartea funciară determinat prin actul de transmitere - H.G. nr. 867/2002, precum și pe baza documentației cadastrale întocmite, avizată de O.C.P.I. Mureș.

în susținerea recursului recurenții au invocat și motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 7 C.proc.civ.

Raportat la acest motiv de recurs s-a arătat că în mod paradoxal prin decizia atacată instanța de apel a reținut și aspectul consemnat de prima instanță, în sensul că susținerea petentului privind încălcarea dreptului său de proprietate imprimă cererii un caracter contencios și astfel acest diferend juridic care implică interese contrare, poate fi rezolvat doar într-o procedură contradictorie.

Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că prima instanță în mod legal și corect și-a exercitat rolul activ și a pus în discuția petentului introducerea în cauză a persoanei juridice în favoarea căreia a fost înscris dreptul - Județul Mureș, însă acesta prin notele de ședință depuse la dosar, a precizat expres că nu înțelege să soluționeze pricina în contradictoriu cu recurenții.

De asemenea, s-a reținut ca fiind corectă și calificarea dată de prima instanță cererii de intervenție.

Față de toate aceste aspecte, recurenții au apreciat că decizia recurată cuprinde motive contradictorii față de soluția pronunțată.

Astfel, ambele instanțe au reținut în mod legal și corect lipsa calității procesuale pasive a O.C.P.I. Mureș și sub acest aspect, nu pot exista nici un fel de dubii sau critici, având în vedere prevederile Deciziei nr. 72/2007, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii ce a format obiectul dosarului nr. 42/2007, prin care s-a statuat că în cauzele ce au ca obiect plângeri privind încheierile de carte funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă.

Prin urmare, odată statuată lipsa calității procesuale pasive a O.C.P.I. Mureș în cauză, soluția de admitere a plângerii formulate în cauză, în cadrul procesual astfel determinat de petent, care nu a înțeles să se judece cu autoritatea publică județeană, presupune calificarea demersului judiciar dedus judecății ca fiind o procedură necontencioasă.

Având în vedere lipsa calității procesuale a O.C.P.I. în plângerile întemeiate pe prevederile art. 50 din Legea nr. 7/1996, rezultă că acestea pot avea caracter necontencios numai în cazul celor formulate de către cei care au solicitat înscrierea sau radierea unei mențiuni din cartea funciară, plângerea fiindu-le respinsă sau admisă în parte. Dimpotrivă, cei împotriva cărora s-a făcut înscrierea ori radierea sau orice alt terț vătămat prin acestea, formulând o asemenea plângere, nu pot decât să-și reclame pretențiile în contradictoriu cu cel ce i-a prejudiciat.

Ca atare, este evidentă inadmisibilitatea acțiunii introductive în litigiul dedus judecății, întrucât în speță plângerea formulată nu poate fi în nici un caz calificată ca procedură necontencioasă ori dacă este una contencioasă se pune întrebarea cu cine s-a judecat petentul până la acest grad de jurisdicție.

Pe de altă parte s-a susținut că demersul în justiție al petentului, astfel cum a înțeles să și-l formuleze, apare și ca lipsit de interes, fiind din start văduvit de orice folos practic. Astfel, chiar dacă instanța de recurs ar menține decizia instanței de apel și încheierea de întabulare ar fi anulată, această ipoteză nu ar aduce nici un plus de valoare situației actuală a petentului în raport de imobil, întrucât acesta nu are nici un titlu asupra acestuia, în timp ce titlul de proprietate al Județului Mureș rămâne oricum neschimbat în privința întinderii dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu.

Intimatul petent Municipiul Târgu Mureș a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, susținând că soluția instanței de apel este legală și temeinică.

Cu privire la cererea de intervenție formulată de Județul Mureș, prin Consiliul Județean Mureș, s-a arătat că prin soluția pronunțată de Tribunalul Mureș ca instanță de apel, au fost menținute dispozițiile din hotărârea Judecătoriei Târgu Mureș, referitoare la calificarea cererii de intervenție formulată de către Județul Mureș.

în acest context, Județul Mureș dacă se considera nemulțumit de soluția dată de judecătorie, în privința cererii de intervenție menționate, trebuia să uzeze de calea de atac a apelului, ceea ce nu a făcut și abia prin cererea de recurs formulată împotriva hotărârii instanței de apel a invocat aceste aspecte.

în privința motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. s-a susținut că acest motiv nu este incident în cauză, apreciindu-se că instanța de apel a reținut în mod corect că prin plângerea formulată împotriva încheierii de carte funciară s-au invocat și nelegalități privind realizarea procedurii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate, deoarece prin H.G. nr. 867/2002 și H.G. nr. 964/2002, în baza cărora s-a făcut înscrierea dreptului de proprietate prin încheierea atacată, nu a fost identificat clar imobilul atribuit Județului Mureș.

S-a mai invocat că, în mod corect a reținut instanța de apel că în expertiza topografică efectuată în fața primei instanțe, s-a arătat că în condițiile în care la baza hotărârilor de guvern menționate nu a stat o documentație cadastrală din care să rezulte clar situația de carte funciară a imobilului care urma să facă obiectul actelor respective, terenul ce a făcut obiectul documentației de atribuire a numărului cadastral 3260 la care se face referire în încheierea atacată cuprinde și alte suprafețe ce erau în administrarea altor instituții sau persoane juridice.

Ca atare, s-a apreciat că aspectele învederate în cererea de recurs raportat la incidența art. 304 pct. 9 C.proc.civ. sunt nefondate, inadmisibilitatea plângerii neputând fi reținută.

în privința motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.7 C.proc.civ., s-a susținut, de asemenea, că acest motiv nu este incident în cauză, soluția cuprinsă în dispozitivul Deciziei nr. 232/2010 a Tribunalului Mureș fiind în deplină concordanță cu motivarea sa.

Referitor la interesul Municipiului Târgu Mureș de a formula plângere împotriva încheierii de carte funciară nr. 8657/2007, s-a arătat că în conținutul plângerii s-a detaliat pe larg situația terenului, arătându-se că în suprafața de teren de 20 de ha sunt cuprinse și obiective de interes local, care potrivit Legii nr. 213/1998 sunt proprietatea municipalității.

Cu privire la titlul Municipiului Târgu Mureș asupra terenului în litigiu, s-a mai arătat că prin soluția instanței de apel s-a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară, soluție care este folositoare municipalității.

în privința titlurilor Județului Mureș în temeiul cărora acesta și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, respectiv H.G. nr. 867/2002 și H.G. nr. 964/2002, s-a precizat că acestea fac obiectul controlului de legalitate în dosarul nr. 209.1/43/2010 al Curții de Apel Târgu Mureș, Secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect acțiunea în contencios administrativ promovată de Municipiul Târgu Mureș în contradictoriu cu Guvernul României, prin care s-a solicitat anularea pozițiilor din hotărârile de guvern sus-menționate prin care s-a atestat apartenența terenului de 20 de ha aferent Spitalului Clinic Județean Târgu Mureș la proprietatea Județului Mureș.

Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în raport de prevederile art. 306 alin. (2) C.proc.civ. și având în vedere actele și lucrările dosarului, curtea a reținut următoarele:

Prin încheierea nr. 8756/19 februarie 2007, dată de O.C.P.I., B.C.P.I. Târgu. Mureș s-a admis cererea formulată de Consiliul Județean Mureș cu privire la imobilul construcții și teren în suprafață de 194.584 mp, și s-a dispus dezmembrarea imobilului în trei parcele, parcelele nr. I și II urmând să fie adnotate în C.F. nr. 1832 Sângeorgiu de Mureș.

în ceea ce privește parcela nr. III compusă din teren în suprafață de 193.499 mp s-a dispus să se transcrie în C.F. nr. 95396/N Târgu. Mureș, ca primă înscriere, în baza H.G. nr. 867/2002 și H.G. nr. 964/2002, în favoarea Județului Mureș - 1/1 teren și restul construcțiilor și în favoarea Municipiului Târgu. Mureș - 1/1 clădiri C12 și C13, cu drept de administrare asupra terenului și asupra construcțiilor în favoarea Consiliului Județean Mureș și drept de administrare asupra construcțiilor în favoarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu. Mureș.

împotriva acestei încheieri a formulat plângere Municipiul Târgu. Mureș și a solicitat reanalizarea încheierii atacate și pe cale de consecință respingerea cererii depuse de Consiliul Județean Mureș, având ca obiect dezmembrarea terenului înscris în CF nr. 1832 Sângeorgiu de Mureș și înscrierea terenului în suprafață de 194.584 mp și a unor construcții în proprietatea Județului Mureș.

în motivarea plângerii s-a arătat că, prin H.G. nr. 867/2002 s-a aprobat trecerea imobilelor compuse din construcții și terenuri aferente, în care își desfășoară activitatea unitățile sanitare prevăzute în anexele 1 - 153 din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății și Familiei în domeniul public al județelor și în administrarea consiliilor județene. S-a precizat că pentru județul Mureș s-a avut în vedere Spitalul Clinic Județean Târgu-Mureș, fără a se avea în vedere că, anexele nefiind publicate, nu sunt opozabile terților.

S-a susținut că prin respectiva hotărâre de guvern nu s-a putut transmite mai mult decât Ministerul Sănătății și Familiei a avut în administrare, ori terenul în litigiu nu a fost niciodată în administrarea spitalului, acest teren fiind în administrarea municipiului Târgu. Mureș încă din anul 1975, dreptul de administrare nefiind revocat sau anulat.

Ulterior s-a adoptat HG nr. 964/2002 prin care se atestă domeniul public al județului Mureș și în anexa 1 poziția 282 figurează Spitalul Clinic Județean Târgu. Mureș, cu grup gospodăresc și centrală termică, fără teren aferent, iar la poziția elemente de identificare s-a înscris „Târgu-Mureș, str. Gh. Marinescu, construită din cărămidă pe o suprafață de 20 ha 2S + P + 9E în anul 1980”, la situația juridică fiind înscris „Proprietar Statul Român - CF 2832”, fără a se dispune că și terenul în cauză face obiectul atestării.

S-a mai relevat faptul că, deși H.G. nr. 964/2002 are în vedere o clădire a spitalului „construită pe 20 ha”, nicidecum cu terenul de 20 ha, identificată în CF nr. 2832, s-a dispus înscrierea într-o altă carte funciară decât cea nominalizată, respectiv în CF nr. 1832 Sângeorgiu de Mureș și asupra unui teren netransmis.

Petentul a invocat faptul că, pentru a se ajunge la o suprafață de teren de 20 ha s-au înscris potrivit schiței de amplasare drepturi asupra unor străzi din Târgu. Mureș, parcări din domeniul public, precum și Cimitirul municipal situat în Sângeorgiu de Mureș.

Având în vedere că în CF nr. 1832 Sângeorgiu de Mureș există înscrieri încă din anul 1943, înscrierea Consiliului Județean Mureș nu este „o primă înscriere” și prin urmare s-a susținut că pentru efectuarea înscrierilor solicitate de consiliu era necesar un certificat de urbanism.

Plângerea a fost formulată de petent în contradictoriu cu O.C.P.I. Mureș.

Cu ocazia judecării cauzei în primă instanță, la data de 30 martie 2007 Județul Mureș și Consiliul Județean Mureș au depus la dosar o cerere de intervenție în interes propriu prin care s-a solicitat să se constate că în temeiul H.G. nr. 867/2002 și H.G. nr. 964/2002 Județul Mureș a dobândit dreptul de proprietate publică asupra imobilului în litigiu (construcții și teren) și pe cale de consecință să se dispună respingerea plângerii împotriva încheierii de carte funciară formulată de petent.

La termenul de judecată din 7 mai 2007 cererea de intervenție menționată a fost calificată ca fiind o cerere de intervenție în interesul intimatului O.C.P.I. Mureș și totodată, a fost admisă în principiu această cerere.

Ulterior, la data de 15 decembrie 2008, intervenienții au depus la dosar o cerere de renunțare la cererea de intervenție în interes propriu.

La termenul de judecată din 2 februarie 2009 s-a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. Mureș și prin încheierea din 6 februarie 2009 a Judecătoriei Târgu-Mureș s-a admis această excepție, reținându-se că prin Decizia nr. 72/2007, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că în cauzele ce au ca obiect plângeri privind cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, O.C.P.I. nu are calitate procesuală pasivă. Totodată, s-a apreciat că, urmare a constatării lipsei calității procesuale pasive a intimatului, cererea de intervenție în interesul acestuia formulată de Județul Mureș rămâne fără suport juridic.

în acest context s-a dispus ca intimatul și intervenientul să nu mai fie citați în cauză, urmând ca soluția asupra acestei cereri să fie cuprinsă în hotărârea finală.

La termenul de judecată din 9 martie 2009, ținând cont de noul cadru procesual în urma admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatului O.C.P.I. Mureș, s-a pus în vedere reprezentantului petentului Municipiul Târgu. Mureș să precizeze dacă înțelege să își modifice plângerea în sensul chemării în judecată a Județului Mureș.

Petentul a depus la dosar, la data de 9 aprilie 2009, note de ședință și a solicitat judecarea plângerii în cadrul procesual existent la acea dată, susținând că așa cum rezultă din Decizia nr. 72/2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție, întreaga procedură de înscriere în cartea funciară a unor drepturi este o procedură necontencioasă și în condițiile în care, conform prevederilor Legii nr. 7/1996, plângerea împotriva încheierii de carte funciară se notează în cartea funciară, sentința ce urmează a fi pronunțată este opozabilă actualului proprietar înscris în cartea funciară.

Plângerea introdusă de petentul Municipiul Târgu. Mureș a fost soluționată prin Sentința civilă nr. 8762/26 noiembrie 2009 a Judecătoriei Târgu. Mureș, prin care s-a dispus respingerea plângerii formulată în contradictoriu cu intimatul O.C.P.I. Mureș, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și respingerea ca rămasă fără obiect a cererii de intervenție accesorie formulată de Județul Mureș.

Totodată, prima instanță a respins ca inadmisibilă plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. 8756/19 februarie 2007, formulată de petentul Municipiul Târgu. Mureș.

în ceea ce privește soluția dată de prima instanță, plângerii deduse judecății, s-a reținut că invocarea de către petent a încălcării dreptului său de proprietate prin aceea că înscrierea realizată în favoarea Județului Mureș vizează unele străzi din municipiu, parcări din domeniul public și Cimitirul Municipal din Sângeorgiu de Mureș, precum și dreptul său de administrare constituit prin încheierea nr. 1636/21 aprilie 1975, imprimă plângerii formulate un caracter contencios. în acest context s-a apreciat că diferendul juridic care implică interese contrare poate fi rezolvat doar într-o procedură contradictorie, în care toate părțile dispun de posibilitatea de a invoca apărări pentru protejarea dreptului lor sau a interesului legitim invocat.

Totodată, prin sentința atacată s-a reținut că procedura de înscriere în cartea funciară, astfel cum este reglementată de prevederile art. 47 și următoarele din Legea nr. 7/1996, are un caracter esențialmente necontencios, însă ori de câte ori soluția dată cererii de înscriere privește și alte persoane interesate, plângerea formulată de terța persoană lezată dobândește caracter contencios, putând fi soluționată doar cu participarea tuturor persoanelor în privința cărora înscrierea de carte funciară produce efecte juridice.

în speța dedusă judecății s-a apreciat că argumentele petentului în sensul că plângerea formulată nu are caracter contencios nu pot fi primite, deoarece în Decizia nr. 72/2007 pronunțată în recursul în interesul legii se afirmă caracterul necontencios al fazei administrative în care se soluționează cererea de înscriere în cartea funciară pentru a se ajunge la concluzia că organul administrativ chemat să dea o rezolvare cererii de înscriere nu poate fi parte în faza jurisdicțională. De asemenea, din faptul înscrierii plângerii în cartea funciară, în temeiul art. 50 din Legea nr. 7/1996, nu poate decurge obligativitatea față de terțele persoane a hotărârii prin care s-a soluționat plângerea, din cauza principiului relativității lucrului judecat.

Pentru aceste considerente s-a reținut că plângerea dedusă judecății este inadmisibilă în condițiile în care aceasta are un caracter contencios, iar Județul Mureș nu a fost chemat în judecată.

Prin decizia civilă nr. 232 din 29 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă s-a admis apelul declarat de petentul Municipiul Târgu. - Mureș, împotriva sentinței sus-menționate care a fost schimbată în parte în sensul că s-a admis plângerea și s-a anulat încheierea de carte funciară atacată, dispunându-se restabilirea situației anterioare de carte funciară.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit în mod legal și temeinic că susținerea petentului privind încălcarea dreptului său de proprietate imprimă plângerii un caracter contencios, astfel că acest diferend juridic poate fi soluționat doar într-o procedură contradictorie.

Instanța de apel a constatat încă că prin plângerea formulată s-au invocat și nelegalități privind realizarea procedurii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate prin încheierea atacată. Astfel, prin H.G. nr. 867/2002 și H.G. nr. 964/2002, în baza cărora s-a făcut înscrierea dreptului de proprietate prin încheierea atacată, nu a fost clar identificat imobilul atribuit Județului Mureș, nefiind astfel respectate prevederile art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 7/1996. De asemenea, din expertiza topografică efectuată cu ocazia judecării cauzei în primă instanță, rezultă că terenul identificat prin încheierea de carte funciară atacată cuprinde și suprafețe ce erau în administrarea altor instituții sau persoane juridice. Totodată, în parcela din CF nr. 1832 Sângeorgiu de Mureș, din care s-a dezmembrat parcela cu nr. cadastral nou 3260 se identificau și alte terenuri care actualmente sunt înscrise în două cărți funciare diferite, existând astfel suprapuneri în zona mai multor imobile identificate prin expertiză.

Pentru aceste considerente s-a apreciat că se impune modificarea sentinței atacate și pe cale de consecință admiterea plângerii împotriva încheierii de carte funciară formulată de petent.

în ceea ce privește plângerea dedusă judecății, instanța de recurs apreciază că modul de soluționare al acesteia depinde, în primul rând, de stabilirea caracterului contencios sau necontencios al demersului judiciar inițiat de petentul Municipiul Târgu. Mureș.

Astfel, plângerea a fost formulată de petent împotriva unei încheieri de carte funciară prin care s-a soluționat o cerere formulată de Consiliul Județean Mureș și s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al Județului Mureș asupra unor imobile și a dreptului de administrare al Consiliului Județean Mureș.

Petentul a susținut că procedura aplicabilă plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară este necontencioasă și pentru acest motiv nu se impune ca plângerea inițiată de el să fie formulată în contradictoriu cu autoritatea publică județeană.

Reglementând o astfel de procedură necontencioasă, Legea nr. 7/1996 are un caracter special față de dispozițiile generale în materie - art. 331 - art. 339 C.proc.civ. și se întregește totodată cu acestea. Astfel, potrivit art. 338 alin. (2) C.proc.civ., materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse dispozițiilor speciale, care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul Codului de procedură civilă.

în cazul oricărei proceduri necontencioase, astfel cum rezultă din prevederile art. 331 C.proc.civ., este vorba de soluționarea unor cereri prin care nu se urmărește „stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană”.

De asemenea, prin art. 335 C.proc.civ. se prevede că, în situația în care cererea, prin însuși cuprinsul ei sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.

Prin urmare, atunci când în cadrul unei plângeri formulate împotriva unei încheieri de carte funciară se invocă situații litigioase, respectiv plângerea vizează conținutul unor raporturi juridice litigioase, plângerea respectivă dobândește caracter contencios. Ca atare, o astfel de plângere poate fi soluționată astfel cum s-a reținut și prin sentința primei instanțe, doar cu participarea tuturor persoanelor în privința cărora înscrierea de carte funciară produce efecte juridice.

Plângerile întemeiate pe prevederile art. 50 din Legea nr. 7/1996, formulate împotriva unor încheieri de carte funciară pot avea caracter necontencios doar în cazul în care sunt formulate de persoanele care au solicitat înscrierea sau radierea unei mențiuni din cartea funciară, cererea fiindu-le respinsă sau admisă în parte. Dimpotrivă, persoanele împotriva cărora s-a făcut înscrierea sau orice alt terț vătămat prin aceasta, în cazul formulării unei plângeri în temeiul art. 50 din Legea nr. 7/1996, trebuie să-și formuleze pretențiile în contradictoriu cu persoanele la cererea cărora s-a făcut înscrierea prin care au fost prejudiciați.

în speță, după cum s-a mai arătat, petentul a invocat încălcarea dreptului său de proprietate, susținând că înscrierea dreptului de proprietate al Județului Mureș s-a făcut și asupra unor obiective care aparțin Municipiului Târgu-Mureș și fără a se ține cont de faptul că Municipiul Târgu-Mureș avea înscris în cartea funciară un drept de administrare constituit încă din anul 1975.

Față de motivele relevate de petent prin plângerea dedusă judecății, curtea reține că acesta invocă drepturi potrivnice față de Județul Mureș și față de Consiliul Județean Mureș, în favoarea cărora s-a înscris în cartea funciară, prin încheierea atacată, dreptul de proprietate, respectiv dreptul de administrare, ceea ce-i conferă plângerii formulate un caracter contencios.

în acest context se impune ca aspectele invocate să fie dezbătute în contradictoriu cu Județul Mureș, respectiv cu Consiliul Județean Mureș, care figurează în cartea funciară.

în virtutea rolului activ consacrat de art. 129 alin. (5) C.proc.civ., cu ocazia judecării cauzei în primă instanță, s-a pus în discuția părților necesitatea lărgirii cadrului procesual prin introducerea în proces a persoanelor prevăzute de art. 50 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, respectiv a persoanelor interesate potrivit mențiunilor de carte funciară, însă petentul a precizat că nu înțelege să formuleze plângerea în contradictoriu cu aceste persoane pe motiv că aceasta are un caracter necontencios, conform Deciziei nr. 72/2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin decizia menționată s-a reținut că procedura de înscriere în cartea funciară are un caracter necontencios și din această perspectivă oficiul de cadastru și publicitate imobiliară nu are calitate procesuală pasivă în plângerile întemeiate pe prevederile art. 50 din Legea nr. 7/1996. Acest aspect a fost de altfel clarificat ulterior pronunțării deciziei menționate, Legea nr. 7/1996 fiind modificată prin O.U.G. nr. 64/2010, prin care s-a introdus art. 501 și s-a prevăzut expres că soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară se face fără citarea oficiului teritorial.

în acest context nu este însă exclusă legitimarea procesuală pasivă a persoanelor prevăzute de art. 50 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, respectiv a persoanelor interesate, potrivit mențiunilor din cartea funciară și care pot sta în judecată în cazul în care sunt vizate prin înscrierea contestată. într-o atare situație, examinarea legalității înscrierii respective nu se poate decât într-o procedură contradictorie.

Având în vedere că, în speță prin plângerea formulată s-a contestat înscrierea făcută în CF nr. 1832 Sângeorgiu de Mureș în favoarea Județului Mureș și a Consiliului Județean Mureș, Municipiul Târgu. Mureș invocând drepturi proprii asupra imobilului, curtea reține că plângerea dedusă judecății are un caracter contencios, iar soluționarea acesteia trebuie făcută în contradictoriu cu persoanele menționate, în calitate de persoane interesate.

Față de refuzul petentului de a chema în judecată persoanele vizate prin înscrierile din cartea funciară și întrucât instanța era obligată să se pronunțe în cadrul stabilit de acesta, instanța de recurs apreciază că în mod justificat plângerea formulată de petent a fost respinsă ca inadmisibilă de către instanța de fond.

Instanța de apel a reținut de asemenea, caracterul contencios al plângerii formulate de Municipiul Târgu. Mureș și cu toate acestea a procedat la analizarea legalității înscrierii din cartea funciară, deși persoanele care figurează în cartea funciară nu au fost chemate în judecată.

în aceste condiții se constată că hotărârea instanței de apel cuprinde motive contradictorii, întrucât, deși a reținut caracterul contencios al plângerii, totuși instanța de apel a analizat legalitatea înscrierii din perspectiva faptului că imobilul ce a făcut obiectul înscrierii cuprinde și alte suprafețe aflate în administrarea altor instituții, fără ca acestea să fie chemate în judecată pentru a-și formula apărările.

Pe de altă parte, deși instanța de fond a respins plângerea ca inadmisibilă, fără să o analizeze pe fond, instanța de apel a examinat pe fond modul de soluționare a cererii de înscriere în cartea funciară și implicit a examinat pe fond și plângerea dedusă judecății, cu toate că în primă instanță nu fusese cercetat fondul cauzei.

în ceea ce privește recursul declarat de Județul Mureș și Consiliul Județean Mureș s-a invocat faptul că aceștia nu au formulat apel împotriva hotărârii primei instanțe referitor la modul de soluționare a cererii de intervenție, însă trebuie avut în vedere că, deși sentința judecătoriei nu a fost atacată sub acest aspect, în condițiile în care în apel a fost admisă plângerea și s-a dispus anularea încheierii de carte funciară prin care s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al Județului Mureș și a dreptului de administrare al Consiliului Județean Mureș și restabilirea situației anterioare de carte funciară, aducându-se astfel atingere unor drepturi având ca titulari Județul Mureș și Consiliul Județean Mureș, recurenții se încadrează în categoria persoanelor interesate vizate de art. 50 din Legea nr. 7/1996, astfel că erau îndreptățiți să declare recurs în cauză.

în consecință, având în vedere că persoanele în privința cărora înscrierea de carte funciară contestată produce efecte juridice nu au fost chemate în judecată, instanța de recurs reține că plângerea dedusă judecății este inadmisibilă, astfel cum a reținut și prima instanță și ca atare, în mod greșit instanța de apel a soluționat pe fond plângerea și a dispus anularea încheierii de carte funciară atacată și restabilirea situației anterioare de carte funciară.

Prin recursul declarat s-au invocat și o serie de aspecte care privesc legalitatea procedurii de înscriere în cartea funciară, însă în condițiile în care plângerea formulată de petent este inadmisibilă, motivele respective nu se mai impun a fi analizate și de asemenea, din această perspectivă nu se impune a fi analizată nici excepția lipsei de interes a Municipiului Târgu. Mureș de a formula plângerea împotriva încheierii de carte funciară.

Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 7 și 9 C.proc.civ., instanța de recurs a admis recursul declarat de Județul Mureș și Consiliul Județean Mureș, a modificat în tot decizia atacată și în consecință a respins ca nefondat apelul declarat de Municipiul Târgu - Mureș împotriva sentinței pronunțate de judecătorie.

← Imobil care intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 şi care a...		Contract colectiv de muncă la nivel de ramură. Obligativitatea... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Caracterul contencios sau necontencios al plângerii întemeiate pe prevederile art. 50 din Legea nr. 7/1996