Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Restructurarea postului unui angajat
| Comentarii |
|
În cazul societăţilor comerciale este atributul exclusiv al conducerii fiecărei societăţi de a aprecia măsurile care se impun a fi luate pentru eficientizarea activităţii şi o bună organizare a acesteia potrivit scopului şi obiectului de activitate. Având în vedere că angajatorul a adus justificări serioase legate de necesitatea desfiinţării postului reclamantului, raportat la motivele de ordin economic, prin care a dovedit că aceasta este o măsură necesară la nivelul unităţii şi totodată s-au depus actele în baza cărora s-a desfiinţat postul se impune a se reţine că au fost respectate dispoziţiile art. 65 din C.muncii, întrucât măsura luată nu a avut în considerare persoana reclamantului, ci postul în sine.
Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 173 din 10 martie 2011
Prin Sentința civilă nr. 1841 din 18 noiembrie 2010 a Tribunalului Mureș s-a admis acțiunea formulată de reclamantul B.I., în contradictoriu cu pârâta SC D. SA Târgu. - Mureș; s-a dispus anularea Deciziei nr. 130/09.06.2010 emisă de pârâtă și repunerea în situația anterioară emiterii acestei decizii cu obligarea pârâtei la plata, în favoarea reclamantului, a unei despăgubiri egale cu salariile și celelalte drepturi bănești de care a fost lipsit acesta începând cu data concedierii și până la data reintegrării efective.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că nu au fost respectate prevederile art. 65 alin. (1) C.muncii și art. 74, art. 77 C.muncii , că din decizia de concediere contestată nu reiese care au fost motivele care au determinat concedierea și actul care a stat la baza desființării postului reclamantului.
Din Hotărârea nr. 5/17.01.2008 a Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor SC D. SA nu rezultă că s-a desființat postul reclamantului și nici din hotărârea adunării extraordinare din Linz.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta SC D. SA, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate și respingerea în întregime a acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea cererii s-a arătat că Decizia de concediere nr. 130/09.06.2010 cuprinde motivele care au determinat concedierea. Astfel, în cuprinsul deciziei de concediere, cât și în Preavizul nr. 8/22.01.2010, în procesul verbal de ședință din 22.01.2010, cât și în referatul nr. 3/18.01.2010 s-a arătat că: „Motivele de fapt ale concedierii sunt determinate de încheierea principalelor lucrări: -asfaltare drum acces, parcare și drum trafic greu Ansamblu Comercial K. Mediaș; - reprofilare, ridicare cămine la cotă și așternere mixturi asfaltice - Cartier Rezidențial Ș.M.; - consolidare corp drum DN1 - încheiat parțial, precum și a situației economico-financiare din perioada actuală, se impune luarea unor măsuri de restrângere a activității și de reducere a cheltuielilor, conform Hotărârii Consiliului de Administrație referitoare la reorganizarea și restructurarea unității”.
S-a arătat că postul reclamantului a fost desființat pur și simplu ca urmare a reorganizării și restructurării activității societății, prin restrângerea activității și reducerea drastică a cheltuielilor, întrucât din lipsă de comenzi din partea clienților societatea nu are ce să dea de muncă la toți salariații. Situația economico-financiară precară a societății, lipsa de lichidități bănești a impus reducerea cheltuielilor și contractarea mai multor împrumuturi atât bancare, cât și din partea acționarului majoritar S.B. din Austria (1.140.000 Euro), în vederea evitării insolvenței iminente și menținerea societății pe linie de plutire, încercând să se acumuleze o pierdere fiscală cât mai redusă.
De asemenea, s-a arătat că organele abilitate din cadrul SC D. SA au dispus în mod concret desființarea postului ocupat de reclamant arătând că decizia de concediere atacată la aliniatul 2 cuprinde în mod expres mențiunea „desființarea locului de muncă al d-lui. B.I. ca urmare a reorganizării activității”, iar art. 1 stabilește inclusiv temeiul legal ca fiind art. 65 alin. (1) din C.muncii.
Această decizie are la bază Hotărârea Consiliului de administrație nr. 804/19.10.2009, la care face referire în mod expres, și prin care s-a decis că este nevoie de o restructurare urgentă a activității, ce va fi concretizată primordial în reducerea costurilor avute cu personalul angajat, respectiv se hotărăște comasarea unor posturi, desființarea unor posturi și implicit disponibilizarea unei părți a personalului angajat de așa natură încât societatea să nu devină nefuncțională și să evite insolvența, urmând ca noua structură organizatorică să aibă la bază forma prezentată în organigrama anexată hotărârii.
S-a mai arătat că hotărârea cuprinde, totodată, mențiunea că „Consiliul de administrație însărcinează conducerea operativă (directorul executiv, directorul tehnic și directorul economic), cu ducerea la îndeplinire a hotărârii, prin adoptarea măsurilor legale, necesare în vederea restructurării activității întregii societăți”.
Astfel, Hotărârea Consiliul de administrație nr. 804/19.10.2009 este cea la care se face referire în decizia de concediere nr. 130/9.06.2010 ca fiind hotărârea referitoare la reorganizarea și restructurarea unității. Consiliul de administrație a decis care anume posturi trebuie comasate sau desființate, anexând organigrama nouă depusă și la dosarul cauzei, împuternicind totodată directorul cu ducerea la îndeplinire a procedurilor de concediere individuală. Acest demers era necesar întrucât toți trei membri ai C.A. sunt cetățeni străini cu domiciliul în străinătate, fiind mult mai operativ ca directorii din Târgu. Mureș să emită actele necesare concedierii.
Mai mult, s-a arătat că acționarii austrieci în data de 5.01.2010 la Linz au adoptat o Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, prin care au stabilit încă o dată că se impune „desființarea unora dintre compartimente și funcții ca I.T., Controlul gestiunii, topo și comasarea respectiv, reducerea pozițiilor în altele ca Serviciul financiar contabil, secretariat, compartiment, M.I., Protecția mediului, P.S.I., Siguranța circulației, C.Q., decontare, mecanizare, etc”,. La articolul 2 s-a statuat că „se vor desființa posturile ocupate de persoanele angajate în cadrul compartimentelor afectate prin restructurare”.
Observând organigrama și statul de funcții înainte de concediere, reiese clar că reclamantul a fost trecut la postul de Controlul gestiunii, neexistând altă persoană angajată pe acest post în afară de B.I., al cărui loc de muncă a fost desființat.
în consecință, toate organele societății au decis cu privire la desființarea postului reclamantului - intimat:
- Consiliul de Administrație în cuprinsul noii organigrame eliminând Controlul gestiunii (postul ocupat de B.I.);
- Adunarea Generală a Acționarilor menționând expres posturile desființate printre care și Controlul gestiunii, și:
- directorul executiv cumulativ cu directorul economic prin decizia de concediere în care au menționat expres desființarea locului de muncă al d-lui. B.I.
Pentru argumentele expuse mai sus, s-a arătat că, în mod indubitabil decizia de concediere este perfect valabilă, cuprinzând toate elementele cerute de dispozițiile Codului muncii.
S-a menționat că desființarea locului de muncă a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă.
Desființarea locului de muncă este efectivă, atunci când el este suprimat din structura angajatorului, când nu se mai regăsește în organigrama acesteia, ori în statul de funcții. în speță postul intimatului (Controlul gestiunii) a fost eliminat definitiv atât din organigramă cât și din statul de funcții.
Cauza este reală și serioasă, când prezintă un caracter obiectiv, adică este impusă de dificultăți economice sau transformări tehnologice, etc, și nu disimulează realitatea. S-a arătat că motivele concedierii au fost cât se poate de obiective, fiind impuse de criza economică prin care trece societatea în ultima perioadă. Conducerea societății recurente a efectuat studii temeinice și pe termen lung privind modalitățile de restructurare a activității, scopul urmărit fiind de reducere a costurilor pe toate nivelele posibile. La măsurile de concediere s-a apelat în ultimă instanță, după ce s-au închis punctele de lucru neproductive din Brașov, Sfântu - Gheorghe, Miercurea Ciuc și Târgu. - Mureș, după ce s-au redus cheltuielile curente și cu furnizorii prin rezilierea mai multor contracte costisitoare (în special de leasing operațional), după ce au fost casate zeci de autoutilitare și utilaje vechi, care necesitau cheltuieli de exploatare nerentabile și după ce au fost epuizate posibilitățile de creditare a societății.
în drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C.proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă reclamantul B.I. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
în motivarea cererii s-a arătat că această concediere a avut loc din motive subiective iar în conformitate cu prevederile actului constitutiv al societății A.G.A. aprobă structura organizatorică și numărul de posturi precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție iar Consiliul de Administrație nu are această putere, iar actele nu dovedesc desființarea postului, cum în mod corect a reținut prima instanță,.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041 și art. 306 alin. (2) C.proc.civ., instanța a constat că recursul declarat este fondat în sensul celor ce urmează:
Măsura restructurării postului reclamantului a avut la bază programul de reorganizare aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al SC D. SA înregistrată sub nr. 804/19.10.2009, Hotărârea nr. 5 din 17.01.2008 a Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor SC D. SA și Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor a SC D. SA din 5.01.2010, program pe care instanța de judecată nu are competența de a-l cenzura.
Este atributul exclusiv al conducerii fiecărei societăți comerciale, de a aprecia măsurile care se impun a fi luate pentru eficientizarea activității și o bună organizare a acesteia potrivit scopului și obiectului de activitate.
Au fost respectate, astfel, dispozițiile art. 65 din C.muncii, întrucât măsura luată nu a avut în considerare persoana reclamantului ci postul în sine.
Acest lucru este confirmat prin înscris, respectiv Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor SC D. SA din 5.01.2010 în cadrul unei adunări extraordinare din Linz, ocazie cu care s-a luat următoarea decizie: în scopul reducerii costurilor fixe și evitării unei insolvențe este indispensabilă restructurarea internă a societății, restructurare ce se va manifesta în desființarea unora dintre compartimente și funcții ca I.T., controlul gestiunii, topo și comasarea respectiv reducerea pozițiilor în altele ca serviciul financiar contabil, secretariat, compartiment M.I., Protecția Mediului, P.S.I., Siguranța Circulației, C.Q., Decontare, Mecanizare, etc.
Postul ocupat de reclamant era cel de controlul gestiunii conform organigramei.
A fost respectată așadar condiția privind caracterul real și serios al restructurării, care, așa cum s-a arătat mai sus, s-a întemeiat pe hotărârile Adunării Generale ale acționarilor și ale Consiliului de Administrație, abilitate în acest sens, potrivit art. 13 lit. a) și art. 18 lit. k) din actul constitutiv și statutul societății comerciale.
De altfel, în decizia de concediere s-au arătat motivele de fapt și de drept ale concedierii care sunt determinate de încheierea principalelor lucrări „Asfaltare drum acces, parcare și drum trafic greu Ansamblu Comercial K. Mediaș”, „Reprofilare, ridicare cămine la cota și așternere mixturi asfaltice - Cartier Rezidențial Ș.M.”, „Consolidare corp drum DN1 - încheiat parțial, precum și a situației economico-financiare din perioada actuală, se impune luarea unor măsuri de restrângere a activității și de reducere a cheltuielilor, conform Hotărârii Consiliului de Administrație referitoare la reorganizarea și restructurarea unității”.
Din cele arătate rezultă că angajatorul a adus justificări serioase legate de necesitatea desființării postului raportat la motivele de ordin economic prin care a dovedit că este o măsură necesară la nivelul unității și s-au depus actele în baza cărora s-a desființat postul.
în această situație, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., instanța a admis recursul declarat de pârâtă, a modificat sentința civilă atacată și a respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamant.
| ← Pretenţii derivate dintr-un contract de prestări servicii.... | Concediere disciplinară. Condiţii. Criterii de apreciere a... → |
|---|
