Plangere impotriva incheierii de carte funciara. Jurisprudență Cadastru. Intabulare; Carte Funciară
| Comentarii |
|
Tribunalul COVASNA Decizie nr. 338/A din data de 07.07.2015
R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.338/A
Ședința publică din 7 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ………..
JUDECĂTOR: …………
GREFIER: ………..
Pe rol se află, în pronunțare, apelul declarat de petentul Centrul Cultural ........, precum și apelul principal și apelui incident declarat de intimații J.-B. A. E. C. M., J.-B. E.P. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M.A. împotriva sentinței civile nr. …… din 23 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. …….. având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din 23 iunie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 30 iunie 2015 și apoi la 7 iulie 2015.
T R I B U N A L U L
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. …. din 23 octombrie 2014, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis excepția lipsei capacității procesuale a intimatului J.-B. E. A..
A respins excepțiile autorității de lucru judecat, lipsei calității procesuale active a petentului și tardivității formulării plângerii.
A respins plângerea formulată de către petentul Centrul de Cultură ….., cu sediul în comuna ……., strada …….. numărul ……, județ Covasna, C.I.F. ………., în contradictoriu cu intimații J.-B. A. E., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M. A., cu domiciliul ales în …………………., ca neîntemeiată.
A respins plângerea formulată în contradictoriu cu intimatul J.-B. E. A. ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală.
A obligat petentul la plata către intimații J.-B. A. E., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M. A. a sumei de 10.300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 20.12.2013 a fost înaintată de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Covasna plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. …./305/2013 formulată de către petentul Centrul de Cultură …. împotriva încheierii nr. 8486 din 03.04.2013 solicitându-se ca prin hotărârea pronunțată în contradictoriu cu intimatul J. - B. A. E. să se dispună:
- anularea încheierii nr. 8486/03.04.2013 și radierea întabulării dreptului de proprietate efectuată în favoarea lui J. - B. E. - A. sub B.4. din Cartea funciară nr. 23027 (provenită din Cartea funciară nr. 2467 ......)
- anularea și radierea dreptului de proprietate și de folosință specială mod de dobândire hotărâre judecătorească în cotă de 1/1 asupra A1 făcută în favoarea lui J. - B. E. A. sub C1 din Cartea funciară nr. 23027 (provenită din Cartea funciară nr. 2467 ......)
- repunerea în situația anterioară de carte funciară la foaia de proprietate B în favoarea Statului Român
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că imobilul înscris în Cartea funciară inițială nr. 2467 ...... cu nr. top. ……………………………, teren în suprafață totală de 89706 mp pe care se află un castel de piatră și cărămidă, o capelă din piatră și un grajd din cărămidă are ca proprietar Statul Român fiind înscris dreptul de proprietate conform Legii nr. 187/1945, încheierea CF nr. 107/1968 ,dobândit prin lege în cotă de 1/1. Imobilul a fost trecut în proprietatea Centrului de Cultură …., instituție publică cu personalitate juridică din structura organizatorică și funcțională a Ministerului Culturii.
Centrul de Cultură …. funcționează în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare aprobat prin Ordin al Ministerului Culturii, cultelor și Patrimoniului Național nr. 2331/23.07.2004, imobilul nemaiavând configurația fizică din anul 1944, când a decedat ultimul său proprietar. Astfel, dispozițiile sentinței civile nr. 672/09.07.2014 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 1307/2002 nu mai sunt de actualitate. Imobilul nu mai poate fi întabulat pe numele lui J. - B. E. - A. și nu poate fi restituit în natură.
Pentru a se putea dispune întabularea trebuia să existe un titlu de constituire a dreptului de proprietate în favoarea petiționarului, or, așa ceva nu există. Pentru întabulare pentru un moștenitor calitate pe care o pretinde J. B. E. A. este necesară dezbaterea moștenirii prin încheiere de finalizare la notarul public și urmată de emiterea certificatului moștenitor. Procedându-se astfel s-a sărit peste o fază, respectiv dezbaterea succesiunii și emiterea certificatului de moștenitor, art. 102 - 119 din Legea nr. 36/1995 prevăzând obligativitatea efectuării procedurii succesorale notariale. Așadar, nu se putea efectua întabularea doar în baza hotărârii judecătorești, aceste hotărâri neconstituind titlu de dobândire al dreptului în înțelesul Legii nr. 7/1996.
Pentru întabulare trebuia clarificat dreptul și întinderea lui în ce privește Statul Român și Centrul de Cultură ….. Hotărârile judecătorești care constată că relativ ar fi abuzivă măsura de preluare a imobilului nu constituie un drept real, adică translația dreptului de proprietate pentru a fi apt de întabulare. Dacă titlul pe care îl pretinde este succesiune ca mod de dobândire era de urmat acea procedură, hotărârile judecătorești care constată că relativ ar fi abuzivă măsura de preluare a imobilului, nu constituie un drept real neputând fi apt de întabulare. De asemenea, s-a învederat că la O.C.P.I. era obligatoriu de clarificat în ce calitate cere petiționarul, în încheieri figurând doar primul dintre ei, nefiind indicate alte date de identificare. Așadar, întreaga procedură este viciată și nelegală, atât în ceea ce privește respectarea formalităților cât și fondul dreptului. S-a încercat a se forma o aparență de legalitate, însă indicarea domiciliului ales nu este suficient, iar reprezentarea și mandatarea nu îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 7/1996 și art. 80 - 89 Noul Cod de procedură civilă.
Tot astfel, s-a arătat că din încheiere nu rezultă în ce calitate au cerut petiționarii întabularea pe numele unei persoane decedate care nu mai este subiect de drept, în încheiere nefigurând nici toți petiționarii și nici calitățile lor, datele de identificare, iar actele juridice care pretind că justifică cererea nu sunt apte să îndeplinească condițiile legale.
La cerere au fost atașate copii de pe dosar O.C.P.I. nr. 8486/2013.
La data de 20.01.2014 petentul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.
În cauză a fost citat intimatul J. - B. E. - A..
Prin notele de ședință depuse la data de 12.02.2014 s-a arătat că petentul este lipsit de legitimare procesuală activă, fiind chemat în judecată J. - B. A. - E., care a decedat la data de 01.09.2010. După decesul notificatorului, în procesul de retrocedare în care a figurat ca recurent - pârât petentul, au fost introduși în cauză copii moștenitori, respectiv J. - B. A. E., J. - B. E. Ph. Ch. M. și J. - B. Ch. J. M. A..
Petentul a depus răspuns la întâmpinare la data de 28.02.2014, solicitând respingerea acestuia, arătându-se că persoana care a înaintat notele de ședință nu are nicio calitate procesuală, nefiind îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 205 Noul C. proc. civ.
În ceea ce privește legitimarea procesuală a petentului, se arată că partea are calitate procesuală activă și interes, Centrul de Cultură ….fiind o instituție publică cu personalitate juridică, funcționând în temeiul Legii nr. 143/2007. În această calitate a figurat Centrul de Cultură ….., parte în toate procesele de restituire a imobilului teren și construcții, înscris în Cartea funciară nr. 2467 ......, toate litigiile s-au purtat de pretinșii moștenitori J. - B. A. E., J. - B. E. Ph. Ch. M. și J. - B. Ch.a J. M. A.. Înscrierile în cartea funciară întemeiate pe cererea de înscriere înregistrată sub nr. 8486/2013 indică, ca și titlu, sentința civilă nr. 672/2004, decizia nr. 7251/2012, decizia civilă nr. 155/AP/2009, certificatul nr. 1193/64/2007/2013, împuternicire avocațială. Toate aceste litigii, precum și altele în care s-au pronunțat sentința civilă nr. 787/2008, sentința nr. 1637/2008, sentința nr. 2919/2011, au fost pronunțate în contradictoriu cu Centrul de Cultură ......, acesta fiind parte în procese. La fel și în litigiul de contestație în anulare în dosar nr. 928/1/2013. Așadar, partea are calitate procesuală activă și interes.
Cu privire la persoanele chemate în judecată, se arată că procedura administrativă prin notificare a fost declanșată de J. - B. A. - E. împotriva Centrului de Cultură ....... La fel și acțiunea judiciară în dosarul nr. 1307/2002, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 672/2004. Ulterior, în cauză au fost introduși J. - B. A. E., J. - B. E. Ph. Ch. M. și J. - B. Ch. J. M. A., aceștia pretinzând calitatea procesuală de succesori ai primului reclamant, decedat la data de 01.09.2010. Centrul a formulat plângere împotriva încheierii nr. 8486/2013, indiferent cine sunt persoanele care au formulat cerere de înscriere, solicitându-se pronunțarea hotărârii în contradictoriu cu intimatul J. - B. A. E., nefiind chemat în judecată în calitate de intimat pe notificatorul J. - B. A. - E..
Astfel, se solicită citarea intimaților J. - B. A. E., J. - B. E. Ph. Ch. M. și J. - B. Ch. J. M. A.. Legea stabilește în mod obligatoriu ca plângerea să fie "îndreptată împotriva încheierii de admitere";, fără să prevadă expres și persoanele pe care le vizează. În continuare, s-a învederat, în motivarea plângerii atacate, că încheierea este nelegală, nefiind indicate datele personale și domiciliile reale ale solicitanților, nefiind semnate și însușite cererile de către persoanele solicitate, hotărârile judecătorești trebuie depuse integral, legalizate și învestite, iar nu copie, actele de stare civilă se depun la notarul public care face pe răspunderea lui formalități de publicitate. Solicitanții nu au făcut dovada directă că au calitate de a cere înscrierea dreptului real în cartea funciară pe numele unei persoane decedate. Persoana decedată nu este subiect de drept, nu poate constitui și dobândi drepturi patrimoniale, pentru că nu poate fi titular al unui drept subiectiv. Solicitanții trebuiau să depună pentru justificare certificat deces, datele de stare civilă și să indice moștenitorii. Hotărârile judecătorești care s-au pronunțat în baza Legii nr. 10/2001 nu sunt titluri constitutive de drepturi și nu prevăd expres în dispozitiv că se dispune întabularea.
În dovedire, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimații J. - B. A. E., J. - B. E. Ph. Ch. M. și J. - B. Ch. J. M. A. au depus întâmpinare la data de 09.04.2014, invocând excepția lipsei capacității de exercițiu a petentei și excepția tardivității plângerii.
În motivare, s-a arătat că petentul folosește abuziv imobilul, neplătind chirie pentru acesta. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul, pronunțând decizia definitivă și executorie nr. 7215/23.11.2012. Petentul a exercitat căile de atac extraordinare neîntemeiat și nelegal, acestea fiind respinse. Aceste decizii, ca și cea de respingere a recursului, au fost formulate în contradictoriu cu petentul Centrul de Cultură ......, care a figurat în cauzele respective ca și recurent pârât, revizuent și contestator. Așadar, ca efect al opozabilității, petentul nici prin acțiune în rectificare tabulară nu ar putea legal contesta dreptul de proprietate tabular dobândit de defunctul notificator, prin urmare, se impune admiterea excepției lipsei capacității procesuale, petentul neavând legitimarea procesuală de a contesta întabularea dreptului în favoarea autorului intimaților, nefiind persoană interesată potrivit mențiunilor din cartea funciară - condiție cerută de art. 50 alin. 1 din Legea nr. 7/1996. De asemenea, s-a invocat și excepția tardivității, invocându-se prevederile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, încheierea putând fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare la data de 21.05.2014, arătându-se că partea, prin răspunsul redactat și înaintat în termen și-a exprimat poziția procesuală răspunzând la excepții. Cadrul procesual se referă la cele trei petite enumerate prin plângerea de anulare a încheierii nr. 8486/2013 cu consecința radierii întabulării dispuse și repunerea în situația anterioară.
În încheierea atacată este menționat un singur titular al cererii J. - B. A. E., care a cerut efectuarea operațiunilor de carte funciară pe numele persoanei decedate. Însă, înscrierea în cartea funciară înseamnă dobândirea unui drept tabular, or drepturi pot să dobândească numai persoanele care au capacitate de folosință și de exercițiu. Prin hotărârile judecătorești în baza cărora s-a pretins înscrierea în cartea funciară în favoarea unui defunct, nu figurează cu drepturi proprii solicitantul cererii. Dacă se consideră moștenitor, în mod obligatoriu, pentru admiterea cererii trebuia să depună certificatul de moștenitor care atestă calitatea.
În ceea ce privește excepțiile ridicate prin întâmpinare, se arată că excepțiile relative și de ordine privată pot fi invocate de partea care justifică un interes și, în același timp, de îndată ce le sunt cunoscute. Partea a cunoscut aceste aspecte odată cu trimiterea cererii de chemare în judecată, trebuia să depună întâmpinare sub sancțiunea decăderii conforma art. 208 noul Cod de procedură civilă. Instanța era datoare să constate că întâmpinarea nu cuprinde datele obligatorii prevăzute de art. 205 alin. 2 noul Cod de procedură civilă, acesta fiind și dilema în care se află întregul demers, nici la O.C.P.I. nu s-au depus acele date de identificare ale persoanei fizice. Așadar, se solicită să se decadă din acest drept partea intimată, conform art. 208 alin. 2 noul Cod de procedură civilă.
În același timp, excepțiile sunt nefondate. Centrul de Cultură ...... este persoană juridică și are capacitate de folosință și de exercițiu. Din întâmpinare nu rezultă de ce este contestată capacitatea de exercițiu. Hotărârile judecătorești sunt în contradictoriu cu Centrul de Cultură ......, înscrierea s-a făcut împotriva acestei instituții, petentul are exercițiul drepturilor procesuale în nume propriu și fiind persoană juridică prin reprezentantul său legal.
De asemenea și excepția tardivității este nefondată, față de prevederile art. 50, art. 14, 31 din Legea nr. 7/1996. Încheierea este atacabilă de la comunicare, iar petentului nu i s-a efectuat nicio comunicare. Când partea a aflat, a formulat imediat cale de atac, iar față de prevederile art. 184 noul Cod de procedură civilă, plângerea este făcută în termen.
În continuare, față de natura litigiului, speța trebuie analizată în limita dosarului existent la O.C.P.I., neputând fi completat de către instanță.
La termenul din data de 21.05.2014 intimatul, la întrebarea instanței, a precizat că excepția invocată prin întâmpinare privește calitatea procesuală activă a petentului.
Intimații au depus notă de ședință la data de 13.06.2014, arătându-se că întâmpinare a fost formulată în termen, iar prin înștiințarea depusă de avocat s-a invocat excepția lipsei legitimării procesuale a petentului.
Prin încheierea din data de 25.06.2014 instanța a respins excepția tardivității depunerii întâmpinării, pentru considerentele arătate la acel termen.
La termenul din 24.09.2014 intimații au invocat excepția autorității de lucru judecat.
La termenul din data de 08.10.2014 intimatul a depus note de ședință cu privire la excepția lipsei calității procesuale de exercițiu a reclamantei, ridicată în temeiul art. 36 noul Cod de procedură civilă, arătându-se că petentul folosește abuziv castelul și nu are legitimare procesuală activă de ataca încheierea de întabulare.
În ceea ce privește excepția tardivității ridicată în temeiul art. 36 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, încheierea putea fi atacată în termen de 15 zile, iar plângerea a fost înregistrată pe data de 17.01.2014.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, se arată că plângerea formulată este în realitate o acțiune în rectificare de carte funciară, invocându-se literatura de specialitate, apreciindu-se că nu se poate formula o nouă acțiune fără să fie afectată autoritatea de lucru judecat.
La termenul din data de 08.10.2014 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, fiind atașate la dosar copii de pe dosar O.C.P.I. nr. 8486/03.04.2013, decizia civilă nr. 7215/2012, încheiere din data de 16.11.2012, cerere contestație în anulare, adresa nr. 4453/16.06.2014, sentința civilă nr. 2919/2011, certificat de moștenitor nr. 30/2009, adresa nr. 7685/03.10.2014, cerere reexaminare nr. 21765/02.10.2014, cerere urgentare, dosar OCPI nr. 13291/04.06.2013.
La același termen, judecătoria a invocat excepția lipsei capacității procesuale a intimatului J. - B. E. A., punând în discuția părților ordinea de soluționare a excepțiilor. De asemenea, au fost puse în discuția părților excepția lipsei capacității procesuale a intimatului J. - B. E. A., excepția autorității de lucru judecat, excepția lipsei calității procesuale active a petentului, excepția tardivității formulării plângerii și s-a reținut cauza spre soluționare pe excepții și pe fond.
Petentul a depus concluzii scrise la data de 16.10.2014 solicitându-se admiterea plângerii.
În ceea ce privește excepțiile, s-a solicitat respingerea acestora, arătându-se că plângerea nu poate fi afectată de excepția lipsei capacității procesuale a intimatului J. - B. A. - E., pe care petentul nu l-a chemat în judecată. Însă, tot atât de adevărat, nu poate primi drepturi reale. Așadar, neavând calitate de subiect de drept, nu poate să dobândească dreptul de proprietate prin înscriere. De asemenea, s-a solicitat respingerea și a celorlalte excepții, reiterându-se argumentele prezentate prin notele de ședință și prezentate cu ocazia concluziilor în fața instanței.
În ceea ce privește fondul, s-a învederat nerespectarea prevederilor art. 55 din Ordinul nr. 633/2006, precum și faptul că în cauză s-au pronunțat hotărâri declarative, în baza unor acțiuni în constatare, care nu îndreptățesc pe cel care a câștigat procesul să le folosească ca act translativ al dreptului de proprietate. În continuare au fost prezentate susținerile invocate prin plângere și notele depuse ulterior, învederându-se și lipsa documentației pe care s-a bazat exclusiv înscrierea contestată.
Asupra excepției lipsei capacității procesuale a intimatului J. - B. E. A., judecătoria a reținut că, potrivit art. 56 alin. 1 noul Code de procedură civilă "poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile";, alin. 3 prevăzând că "lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului";.
Rezultă că prima condiție pentru ca o persoană să poată aibă calitatea de parte într-un proces civil, de reclamant sau de pârât este necesar să aibă capacitate procesuală.
Potrivit art. 35 noul Code de procedură civilă, "capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia";.
Din susținerile părților și înscrisurile depuse rezultă că intimatul a decedat la data de 01.09.2010.
Așadar, având în vedere că la data formulării cererii intimatul era decedat, se constată că în cauză nu este întrunită cerința privitoare la capacitatea procesuală a părții.
Față de aceste considerente, judecătoria a admis excepția lipsei capacității procesuale a intimatului J. - B. E. A., invocată din oficiu și a respins cererea ca fiind formulată față de persoane fără capacitate procesuală.
Asupra excepției autorității de lucru judecat, judecătoria a reținut că, prin prezenta plângere, astfel cum a fost precizată, petentul Centrul de Cultură ...... a solicitat în contradictoriu cu intimații J. - B. A. E., J. - B. E. Ph. Ch. M. și J. - B. Ch. J. M. A. anularea încheierii nr. 8486/03.04.2013 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Covasna, radierea întabulării dreptului de proprietate și folosință specială efectuată în beneficiul defunctului J. - B. E. A. și repunerea părților în situația anterioară de carte funciară.
Rezultă, așadar, că suntem în prezența unei veritabile plângeri împotriva încheierii de admitere sau respingere a cererii de înscriere a dreptului de proprietate reglementat de art. 31 din Legea nr. 7/1996.
Potrivit art. 430 alin. 1 noul Cod de procedură civilă: "hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată";, art. 431 alin. 1 noul Cod de procedură civilă stabilind că: "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori pentru aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect";. De asemenea, alin. 2 al aceleiași din urmă dispoziții statuează că: "oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă";.
În cauză, instanța urmează a avea în vedere și faptul că excepția a fost invocată în raport de hotărâri judecătorești pronunțate și rămase irevocabile anterior intrării în vigoare a noul Cod de procedură civilă, efectele acestora fiind guvernate de dispozițiile art. 1201 Cod civil, conform cărora "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate";.
Rezultă, așadar, că autoritatea de lucru judecat presupune întrunirea cerinței privind tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Cum s-a arătat, excepția a fost invocată de către partea intimată la termenul din data de 24.09.2014, termen la care a fost atașată la dosar copie de pe sentința civilă nr. 2919/2011 pronunțată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. 5932/305/2010, învederându-se că autoritatea de lucru judecat a fost invocată atât în raport de această hotărâre, cât și celelalte hotărâri depuse la dosar.
Însă, judecătoria a avut în vedere că în cadrul litigiului care a format obiectul dosarului nr. 5932/305/2010 instanța a fost chemată să statueze asupra constatării nulității certificatului de calitate de moștenitor nr. 30/26.02.2009 emis în dosarul succesoral nr. 42/2009 al Biroului Notarului Public Sz. M.. Or, în aceste condiții, se apreciază că în cauză nu se poate reține întrunirea cerințelor prevăzute de dispozițiile legale arătate, nefiind îndeplinită condiția identității de obiect, pretențiile și drepturile subiective deduse judecății nefiind similare cu cele din prezentul litigiu.
În aceeași ordine de idei, nu poate fi reținută ca întrunită aceeași cerință nici în legătură cu hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr. 1307/2002, respectiv sentința civilă nr. 672/09.07.2004 modificată prin decizia nr. 155/ap/16.12.2009 a Curții de Apel Brașov și decizia nr. 7215/23.11.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obiectul acestui litigiu privind anularea decizie nr. 5/2002 emisă de Centrul de Cultură ...... și restituirea în natură a imobilului.
Tot astfel, se reține că prin decizia civilă nr. 4194/02.10.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 928/1/2013, s-a dispus respingerea ca nefondată a contestației în anulare formulată împotriva deciziei nr. 7215/23.11.2012, iar prin decizia civilă nr. 3499/20.06.2013 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. 411/1/2013 s-a respins ca tardivă cererea de revizuire formulată împotriva aceleiași decizii. Or, nici în raport de aceste cauze nu sunt întrunite cerințele imperative prevăzute pentru a se putea reține existența autorității de lucru judecat, nefiind în prezența unei identități de obiect și cauză.
Referitor la argumentele prezentate la termenul din data de 08.10.2014 și prin notele de ședință depuse la același termen, s-a învederat că plângerea formulată de către partea adversă este în realitate o acțiune în rectificare de carte funciară, iar o nouă acțiune nu s-ar putea promova decât dacă s-ar afecta autoritatea de lucru judecat.
Judecătoria nu a reținut aceste susțineri ca întemeiate. Astfel, cum s-a arătat, obiectul prezentei cereri privește plângere împotriva încheierii de carte funciară, fiind astfel diferit de cel al dosarului în care au fost pronunțate hotărârile judecătorești indicate.
Într-adevăr, principiul puterii de lucru judecat impune ca drepturile cu privire la care s-a statuat în mod irevocabil într-un litigiu să nu mai poată fi repuse în discuție într-un alt litigiu ulterior. Însă, în cauză nu se poate reține încălcarea acestui principiu, deoarece, chiar dacă aspectele deduse judecății sunt în legătură cu dreptul de proprietatea și folosință asupra imobilului întabulat în Cartea funciară nr. 2467 ......, pretențiile a căror valorificare s-a urmărit și se urmărește nu sunt identice.
Așadar, pentru considerentele arătate, prima instanță a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de către intimați.
Asupra excepției tardivității formulării plângerii¸ s-a reținut că, potrivit art. 31 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 "persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere în termen de 15 zile de la comunicare";, alin. 3 prevăzând că "împotriva încheierii registratorului - șef emis potrivit alin. 2 cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare";.
Din înscrisurile depuse la dosar și la dosarul O.C.P.I. nr. 8486/03.04.2013 rezultă că încheierea contestată a fost comunicată către intimați, respectiv împuternicitul acestora, la data de 13.05.2014.
Însă, în ceea ce privește partea petentă, încheierea a fost comunicată doar în urma solicitării formulate de aceasta la data de 25.11.2013. Tot astfel, din adresa nr. 5331/25.08.2014 emisă de O.C.P.I. Covasna rezultă că Centrului Cultural ...... i s-a comunicat copie de pe încheierea de carte funciară nr. 8486/03.04.2013 în baza solicitării acestuia nr. 1242/25.11.2013 înregistrată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sfântu Gheorghe în registrul de corespondență sub nr. 7323/26.11.2013.
În ceea ce privește data formulării plângerii, din aceeași adresă rezultă că plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/03.04.2013 a fost depusă personal la ghișeul biroului O.C.P.I., din parafa aplicată pe aceasta de O.C.P.I. Covasna - Biroul de Carte funciară Sfântu Gheorghe, rezultând că plângerea a fost înregistrată sub nr. 13 în data de 10.12.2013.
Așadar, în raport de datele arătate, respectiv data comunicării încheierii și data depunerii plângerii, judecătoria a apreciat că aceasta a fost formulată în termenul stabilit de art. 31 din Legea nr. 7/1996, motiv pentru care a respins excepția.
Asupra excepției lipsei calității procesuale active, s-a reținut că prin apărările formulate părțile intimate au invocat excepția învederându-se că petentul nu are legitimare procesuală de a contesta întabularea dreptului în favoarea autorului intimaților.
Având în vedere argumentele aduse de parte în sprijinul excepției invocate, precum și clarificarea excepției puse în discuție la termenul din data de 21.05.2014, s-a constatat că prin apărările formulate părțile intimate au contestat calitatea procesuală activă a petentului.
Sub aceste aspecte, se reține că orice acțiune civilă trebuie să întrunească toate condițiile de exercitare a acesteia, astfel și cerința privitoare la calitatea procesuală activă, care presupune o identitate între titularul acțiunii și titularul dreptului a cărui valorificare sau protecție se urmărește prin formularea cererii în justiție.
Astfel, cum s-a arătat în cele precedente, dispozițiile art. 31 din Legea nr. 7/1996 prevăd că "persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere în termen de 15 zile de la comunicare";, iar "împotriva încheierii registratorului - șef emise potrivit alin. 2 cei interesați sau notarul public pot formula plângere";.
Rezultă, așadar, că împotriva încheierii privind înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic în cartea funciară poate formula cerere de reexaminare, respectiv plângere, orice persoană care justifică un interes prin faptul că drepturi acesteia pot fi afectate ca urmare a întabulărilor sau notărilor efectuate.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv copia cărții funciare nr. 2467 ......, rezultă că prin încheierea din data de 1331/06.03.2001 s-a dispus întabularea dreptului de administrare operativă conform H.G. nr. 18/2001 în favoarea Ministerului Culturii și Cultelor - Centrul de Cultură ...... asupra imobilului nr. top. …………… teren și construcții.
Or, având în vedere aceste aspecte, judecătoria a apreciat că petentul se încadrează în categoria persoanelor nominalizate de art. 31 din Legea nr. 7/1996, înscrierea drepturilor autorului intimaților fiind de natură a produce efecte juridice și cu privire la drepturile sau interesele petentului.
Așadar, constatându-se că în promovarea prezentei cereri petentul justifică calitate procesuală activă, s-a respins excepția invocată de către intimați.
Din analiza actelor și lucrărilor existente la dosarul cauzei, prima instanță a reținut că, prin încheierea de carte funciară nr. 8486/03.04.2013, apreciindu-se îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 7/1996, s-a admis cererea introdusă de J. B. A. E. și s-a dispus cu privire la imobilul cu nr. top. ……….. înscris în Cartea funciară nr. 23027 (provenită din conversia de pe hârtie cu nr. 2467 ......) UAT ...... având proprietar: Statul Român în cotă de 1/1 de sub B.1:
- radierea de la poziția 2 din partea B în baza actului hotărâre judecătorească sentința civilă nr. 672/09.07.2004 al Tribunalului Covasna
- întabularea dreptului de proprietate cu titlu de restituire în natură în baza Legii nr. 10/2001 mod dobândire hotărâre judecătorească în cotă de 1/1 de sub B.1. asupra A1.1, A1.2, A1.3, A1.5 în favoarea J. - B. E. A., sub B.4.
- întabularea dreptului de folosință specială mod de dobândire hotărâre judecătorească în cota de 1/1 asupra A1 în favoarea J. - B. E. A. sub C.1
Prin prezenta cerere, petentul a formulat plângere împotriva acestei încheieri, învederând că în mod neîntemeiat și nelegal s-a admis cererea și s-a dispus întabularea drepturilor.
Astfel, s-a avut în vedere că prin sentința civilă nr. 672 pronunțată la data de 09.07.2004 de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 1307/2002, instanța a admis în parte plângerea formulată de petiționarul J. - B. E. - A. în contradictoriu cu Statul Român și Centrul de Cultură ......, a anulat decizia nr. 5/2002 emisă de Centrul de Cultură ...... și, în consecință a dispus restituirea în natură a construcțiilor: castel din piatră și cărămidă, grajd din cărămidă și capelă din piatră, edificate pe terenul intravilan situat în comuna …., sat ...... str. …. nr. …., județul Covasna, înscris în Cartea funciară nr. 2467 ...... cu nr. top. ………… și a stabilit în favoarea petiționarului, moștenitor al defunctului Sz. B., decedat la data de 28.07.1944, cetățean străin, un drept de folosință specială asupra terenului mai sus în suprafață de 90076 m.p. drept care îi conferă drepturile și obligațiile conferite de lege proprietarului cu excepția dreptului de dispoziție.
Prin decizia civilă nr. 155/Ap pronunțată la data de 16.12.2009 de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 1193/64/2007, instanța a respins apelurile declarate de către pârâții Centrul de Cultură ...... și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 672/09.07.2004.
De asemenea, prin decizia civilă nr. 7215 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 23.11.2012, s-a dispus respingerea recursului declarat de către pârâtul Centrul de Cultură ...... împotriva deciziei civile nr. 155/Ap/16.12.2009 a Curții de Apel Brașov ca nefondat; s-a admis recursul declarat de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei civile nr. 155/Ap/16.12.2009 și s-a modificat în parte decizia recurată, în sensul admiterii apelului și înlătură obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, s-a dispus schimbarea în parte a sentinței civile nr. 672 din 09.07.2004, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Covasna și s-a respins plângerea formulată în contradictoriu cu acest pârât.
Prin plângere, petentul a solicitat anularea încheierii, învederându-se că dispozițiile sentinței nu mai sunt de actualitate, imobilul neavând configurația fizică aferentă anului 1944, iar prin sentința rămasă definitivă nu s-a dispus expres obligația de predare și întabularea în favoarea petiționarului. Sub aceste aspecte, judecătoria a reținut că, potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 "publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidență a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași unitate administrativ - teritorială, în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității față de terți a acestor înscrieri";.
De asemenea, s-a reținut că, potrivit art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, "decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forță probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate";.
Mai mult, s-a reținut că prin sentința civilă nr. 672/09.07.2004, pronunțată în dosarul nr. 1307/2002, instanța a dispus respingerea capătului de cerere privind întabularea, în considerentele hotărârii arătându-se că "de altfel, prezenta sentință va constitui titlu executoriu pentru întabularea dreptului de proprietate a construcțiilor și a dreptului special de folosință pentru care a optat petiționarul. Aceasta în condițiile în care, prin art. 23 alin. 3 - art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 în forma în vigoare la data emiterii încheierii nr. 8486/03.04.2013 - decizia sau dispoziția de aprobare a restituirii în natură face dovada proprietății persoanei îndreptățite și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară, constituind actul juridic de bază pentru efectuarea acestora, cu atât mai mult hotărârea judecătorească va avea acest caracter";.
Or, față de aceste aspecte, prima instanță a menționat, pe de o parte, că posibilitatea întabulării dreptului nu este condiționată de dispunerea expresă în acest sens printr-o hotărâre judecătorească, înscrierea în evidențele de publicitate imobiliară reprezentând o etapă ulterioară recunoașterii și statuării asupra existenței dreptului real printr-o hotărâre judecătorească.
Tot astfel, prin hotărârea judecătorească dispunându-se cu privire la drepturile reale asupra imobilului întabulat în Cartea funciară nr. 2467 ......, aceasta este aptă de a forma obiectul înscrierilor în evidențele de publicitate imobiliară.
Pe de altă parte, s-a apreciat că există o identitate între imobilul cu privire la care s-a solicitat întabularea și imobilul cu privire la care s-a dispus prin sentința civilă nr. 672/09.07.2004, respectiv cel întabulat în Cartea funciară nr. 2467 ...... cu nr. top. …………………. Or, în aceste condiții nu pot fi reținute ca întemeiate susținerile petentului cu privire la faptul că înscrierea nu este posibilă datorită faptului că diferă configurația iar dispozițiile sentinței nu mai sunt de actualitate.
În ceea ce privește susținerile cu privire la inexistența unui titlu de constituire a dreptului de proprietate, judecătoria a avut în vedere aceleași argumente expuse în precedente, respectiv faptul că dreptul de proprietate asupra construcțiilor și dreptul de folosință asupra terenului a fost recunoscut în patrimoniul autorului intimaților ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 672/09.07.2004 rămasă irevocabilă.
Prin plângere s-a argumentat că pentru întabulare este necesară dezbaterea moștenirii prin care să se constate masa succesorală și componența acesteia conform prevederilor Legii nr. 36/1995. Însă, s-a avut în vedere că prin încheierea nr. 8486/03.04.2013 s-a dispus asupra întabulării dreptului de proprietate în beneficiul petiționarului J. - B. E. - A., respectiv a titularului cererii de reconstituire a dreptului și în beneficiul căruia a fost dispusă restituirea construcțiilor și stabilirea unui drept de folosință specială asupra terenului.
Într-adevăr, astfel cum s-a arătat în cele precedente, J. - B. E. - A. a decedat la 01.09.2010. Însă inexistența dezbaterii succesiunii de pe urma acestui defunct nu poate constitui un impediment în ceea ce privește întabularea dreptului.
Art. 28 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 prevede că "înscrierea în cartea funciară se efectuează la cererea părților interesate, cu excepția cazului în care legea prevede înscrierea din oficiu (…)";.
De asemenea, s-a reținut că, potrivit art. 23 din Legea nr. 7/1996, dispoziție preluată și în prevederea art. 894 noul cod civil "dacă mai multe persoane și-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urmă îndreptățit va putea cere înscrierea dobândirilor succesive odată cu aceea a dreptului său, dovedind prin înscrisuri originale întreg șirul actelor juridice pe care se întemeiază înscrierile";.
Rezultă, așadar, că în conformitate cu principiului relativității care guvernează materia cărții funciare, întabularea este posibilă doar dacă se asigură continuitatea înscrierilor, trebuind a fi înscrise toate dobândirile succesive. Astfel, pe de o parte, se va avea în vedere că dreptul autorului intimaților nu a fost anterior întabulat, or, principiul enunțat impune întabularea cu prioritate a dreptului acestuia, chiar dacă acesta, la data înscrierii, fiind decedat, nu mai are capacitate de folosință.
Pe de altă parte, din actele de stare civilă atașate rezultă că intimații sunt descendenții defunctului J. - B. E. - A., având așadar calitatea de succesibili, făcând parte din categoria persoanelor interesate în vederea întabulării.
În consecință, judecătoria nu a putut reține ca întemeiate susținerile petentului privitoare la imposibilitatea întabulării datorită nedezbaterii succesorale.
În ceea ce privește titularul cererii de înscrierii art. 28 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 prevede, astfel cum s-a arătat, "înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părților interesate";, alin. 6 al aceleiași dispoziții stabilind expres că "înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini poate fi cerută de mandatarul general al celui îndrituit";.
De asemenea, conform art. 56 alin. 3 din Ordinul nr. 633/2003 "cererea poate fi depusă de titularul dreptului înscris în cartea funciară sau de persoana interesată, prin mandatar cu procură autentică, prin notarul public are a efectuat actul notarial susceptibil de înscriere, sau prin persoana fizică sau juridică care a întocmit documentația cadastrală";, alin. 4 stabilind că "pentru rezolvarea oricărei cereri de înscriere care are ca obiect efectuarea unei operațiuni de carte funciară, solicitantul va prezenta actul sau dovada de identificare, ca parte interesată în nume propriu, ori, după caz, procura, împuternicirea avocațială, delegația de consilier juridic sau delegat notarial , care se va atașate la dosar";.
Din înscrisurile existente la dosarul O.C.P.I., atașate și la prezentul dosar, rezultă că cererea de întabulare a fost formulată de către intimați prin mandatarul avocat, fiind depuse și împuternicirea avocațială nr. 0039018/26.03.2013, precum și traduceri de pe actele de stare civilă - certificate de naștere ale intimaților.
Or, în aceste condiții instanța apreciază că în cauză au fost respectate cerințele legale impuse privitoare la calitatea persoanelor care pot solicita înscrierea unui drept în cartea funciară.
În ceea ce privește reprezentarea prin mandatar, instanța reține că, potrivit 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 51/1995, "activitatea avocatului se realizează prin asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor public și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice în condițiile legii";, iar posibilitatea formulării și depunerii cererii de întabulare prin avocat rezultă implicit din dispozițiile art. 56 alin. 4 din Ordinul nr. 633/2003.
Tot astfel, judecătoria a reținut că art. 55 alin. 1 din același ordin prevede elementele obligatorii care trebuie indicate și pe care trebuie să le cuprindă cererea privitoare la persoana titularului cererii și obiectul înscrierii. Or, în cauză se constată că cererea a fost formulată de către intimați cu îndeplinirea acestor cerințe, neindicarea codului numeric personal, în condițiile în care actele de stare civilă ale petiționarilor au fost emise de autoritățile străine neputând fi avut în vedere ca și temei în vederea respingerii cererii. În ceea ce privește domiciliul, s-a indicat domiciliul ales la mandatarul avocat, fiind identificat și imobilul cu privire la care se solicită înscrierea precum și actele în temeiul cărora se solicită întabularea.
Partea petentă a invocat și inexistența certificatului de moștenitor care să ateste calitatea intimaților de succesor al defunctului J. - B. E. - A.. Însă, astfel cum s-a învederat în cele precedente, inexistența dezbaterii succesorale de pe urma defunctului nu poate constitui un impediment cu privire la întabulare, având în vedere, pe de o parte, că înscrierea dreptului a fost efectuată pe numele defunctului, iar pe de altă parte, solicitarea de înscriere poate fi formulată de orice persoană interesată, iar intimații, descendenții defunctului și implicit având calitatea de succesibili după acesta, dețin această calitatea de persoană interesată.
Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 "cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe aceasta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere";, alin. 2 prevăzând că "în cazul hotărârii judecătorești, se va prezenta o copie legalizată, cu mențiunea că este definitivă și irevocabilă";.
În cauză, având în vedere că întabularea s-a efectuat în temeiul unei hotărâri judecătorești, sunt incidente prevederile art. 28 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, în raport de care se apreciază că și aceste cerințe au fost respectate, la dosarul O.C.P.I. fiind înaintate de către partea interesată sentința civilă nr. 672/09.07.2004 care poartă mențiunea "definitivă prin decizia civilă nr. 7215/23.11.2012 al Î.C.C.J";, decizia civilă nr. 155/Ap/16.12.2009, cu aceeași mențiune, precum și certificat de grefă emis de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 15.02.2013.
Tot astfel s-a apreciat că reținerea în încheierea nr. 8486/03.04.2013 doar a numelui unuia dintre petiționarii - intimați, respectiv J. B. A. E., nu este de natură a atrage ineficacitatea actului de întabulare. Conform art. 29 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 se prevede că "încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului și al cărții funciare, precum și a părții cărții funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica pozițiile ce au fost radiate și numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor";. Or, față de aceste dispoziții prima instanță a considerat că în încheierea nr. 8486/03.04.2013 au fost indicate toate elementele prevăzute de lege, imobilul fiind individualizat, s-a arătat titularul dreptului, natura dreptului și partea de cartea funciară în care s-a efectuat înscrierea, temeiul înscrierii.
În ceea ce privește lipsa documentației tehnice, s-a reținut că dispozițiile legii sub aceste aspecte nu sunt incidente în cauză, aceste prevederi vizând întabularea terenurile cu privire la care s-a dispus prin Legea nr. 18/1991.
În consecință, constatându-se că susținerile și argumentele invocate în sprijinul plângerii nu sunt întemeiate, iar pe de altă parte, întabularea fost efectuată cu respectarea prevederilor legale, în temeiul unui titlu valabil, prima instanță a apreciat că cererea formulată de către petent privind anularea încheierii nr. 8486/03.04.2013 nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.
Referitor la petitele privind anularea și radierea dreptului de proprietate și folosință specială în beneficiul autorului intimaților și repunerea în situația anterioară, s-a reținut că aceste petite sunt subsecvente și interdependente capătului de cerere privind anularea încheierii de întabulare, soluția cu privire la acestea depinzând de soluția capătului principal. Or, ținând seama că instanța urmează să respingă ca neîntemeiat petitul privind anularea încheierii de întabulare, pe cale de consecință, nici solicitările subsecvente nu pot fi apreciate ca întemeiate.
Potrivit art. 453 Cod de procedură civilă, "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească cheltuieli de judecată";.
Sub acest aspect s-a arătat că, întrucât plângerea a fost respinsă, culpa procesuală aparținând petentului, se va respinge și solicitarea acestuia de acordare a cheltuielilor de judecată. În ceea ce privește însă solicitarea intimaților de acordare a cheltuielilor de judecată, pentru considerentele arătate acestea au fost în parte admise.
Referitor la suma acestora însă, s-a reținut că, potrivit art. 451 alin. 1 noul Cod de procedură civilă "instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei";.
În cauză, față de aceste prevederi, având în vedere obiectul litigiului, raportat și la complexitatea acesteia, s-a apreciat că aceste cheltuieli reprezentând onorariul avocatului sunt excesive, motiv pentru care petentul a fost obligat la plata cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei totală de 10.300 lei, sumă reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli transport, conform chitanțelor, nr. 224/10.04.2014, nr. 247/16.09.2014, nr. 0459269/21.05.2014, nr. 0459271/25.06.2014, nr. 0459275/09.04.2014, nr. 0459277/08.10.2014 și bon fiscal nr. 488/23.09.2014.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel intimații J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M. A., solicitând schimbarea în parte a sentinței în sensul majorării cheltuielilor de judecată acordate în primă instanță de la suma de 10.300 lei la suma de 27.800 lei, cu obligarea intimatului petent Centrul de Cultură ...... la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
În motivarea căii de atac s-a arătat că judecătoria a procedat la reducerea cheltuielilor de judecată de la suma de 32.300 lei la 10.300 lei, însă, dacă se are în vedere principiul parității onorariilor avocațiale, atunci trebuia observat că Centrul de Cultură ...... a achitat apărătorului său un onorariu de 25.500 lei, corespunzător facturii fiscale nr. 0559559/11.11.2013, astfel că și intimaților trebuie să li se acorde cheltuieli de judecate compuse dintr-un onorariu avocațial similar de 25.500 lei, la care se adaugă cheltuieli cu deplasarea la instanță în cuantum de 2.300 lei.
Apel a declarat și petentul Centrul de Cultură ......, care a solicitat, în principal, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, în subsidiar, schimbarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii plângerii împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/03.04.2013 cu consecința anulării acesteia, a radierii întabulării dreptului de proprietate efectuată prin această încheiere, anularea și radierea dreptului de proprietate și de folosință specială în favoarea lui J.-B. A.-E. în cotă de 1/1 asupra imobilului înscris în C.F. nr. 23027 ......, cu repunerea Statului Român în situația anterioară de carte funciară și cheltuieli de judecată ocazionate în toate instanțele.
În motivarea acestui apel s-a arătat că judecătoria nu a prestabilit cadrul procesual, neobservând că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Covasna nu a soluționat cererea de reexaminare împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/2013, trebuind a se avea în vedere că plângerea a fost formulată în contradictoriu cu cei presupuși moștenitori ai lui J.-B. A.-E., acesta din urmă nefiind chemat în judecată, prima instanță trecând și peste tardivitatea întâmpinării, cu toate că trebuia să omită apărările din întâmpinare în afara excepțiilor de ordine publică.
Apelantul Centrul de Cultură ...... a susținut că dacă J. -B. E.-A. este decedat din data de 01.09.2010, atunci în favoarea acestuia nu se mai putea înscrie drepturi tabulare ulterior decesului său, la data introducerii cererii de întabulare persoana respectivă nemaifiind subiect de drept, astfel că registratorul de carte funciară trebuia să respingă cererea de întabulare ca inadmisibilă, neputându-se înscrie în favoarea celui decedat nici dreptul special de folosință asupra terenului de 89.706 mp, odată cu decesul titularului dreptul special de folosință acordat în condițiile Legii nr. 10/2001 stingându-se ca rămas fără obiect.
Centrul de Cultură ...... a criticat soluția primei instanțe pentru faptul că plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/2013 depusă la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sfântu Gheorghe a fost trimisă direct la instanță, prin urmare, această încheiere trebuia trimisă, față de prevederile art. 31 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 și art. 71 ind. 1 din Ordinul nr. 633/2006, la registratorul șef care trebuia să se pronunțe asupra acesteia printr-o încheiere de admitere sau de respingere a cererii de reexaminare, astfel că o fază procesuală a rămas nesoluționată.
Apelantul a mai susținut că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 28 din Legea nr. 7/1996 și din art. 55 și 56 din Ordinul nr. 633/2006 pentru înscrierea dreptului în cartea funciară, lipsind din cerere datele personale și domiciliile solicitanților, hotărârile judecătorești sunt depuse în copie simplă, nu există dovada calității de moștenitor a acestora și certificate de stare civilă, lipsind inclusiv certificatul de deces a lui Sz. B., cererea de înscriere a dreptului nu este semnată de persoanele indicate în cerere, hotărârile judecătorești pronunțate în baza Legii nr. 10/2001 nu dispun întabularea și nu sunt constitutive de drepturi, imobilul și terenul aferent fiind proprietatea publică a Statului Român, neexistând un act administrativ de trecere a acestora în proprietatea privată, astfel că imobilul nu poate fi întabulat în favoarea unor persoane fizice, fiind de arătat că imobilul a trecut în proprietatea publică prin H.G. nr. 486/06.02.1990 aflându-se în inventarul Ministerului Culturii, trecerea lui în proprietate privată trebuind a se realiza printr-o hotărâre de guvern.
Intimatul apelant Centrul de Cultură ...... a formulat întâmpinare față de apelul intimaților J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch.a J. M. A., motivând că nu este de acord cu apelul referitor la acordarea cheltuielilor de judecată, în fapt aceste cheltuieli fiind exagerate, complexitatea cauzei și contribuția profesională a apărătorului intimaților nejustificând un onorariu de 27.800 lei, iar pentru 5 deplasări la instanță trebuie acordate cheltuieli materiale de 1.250 lei, onorariul perceput de apărătorul intimaților neavând la bază o factură fiscală, chitanțele și ordinele de plată nefăcând dovada completă a onorariului avocațial, iar onorariul achitat de Centrul de Cultură ...... privește mai multe activități profesionale, prima instanță acordând cheltuieli de judecată intimaților în urma unei abordări subiective.
Apelanții intimați J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M. A. au depus întâmpinare la apelul Centrului de Cultură ......, solicitând respingerea acestuia ca nefondat, motivând că imobilul care găzduiește Centrul de Cultură ...... le aparține după ce a fost retrocedat tatălui lor prin hotărâre judecătorească, ei dispun de certificate de moștenitor și de acte de stare civil care dovedesc filiația și calitatea de moștenitori, dreptul special de folosință asupra terenului putând fi întabulat în favoarea lor în calitate de moștenitori legali
Apelanții intimații J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M. A. au depus odată cu întâmpinarea și o cerere de apel incident, prin care au solicitat schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a petentului Centrul de Cultură ......, motivând că soluția de la fond fiindu-le favorabilă, nu au dat importanță respingerii acestei excepții, însă această excepție ar fi trebuit admisă, în acest sens trebuind a se avea în vedere că în cadrul dosarului nr.323/305/2014 Centrul de Cultură ...... a depus întâmpinare prin care invocă faptul că plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului este în sarcina Ministerului Culturii, prin urmare în acea cauză a recunoscut că nu poate sta în judecată, prin urmare dacă nu poate fi obligat la plata daunelor compensatorii petentul nu are nici dreptul de a contesta încheierea de carte funciară.
Apelanții intimați J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M. A. au formulat răspuns la întâmpinarea Centrului de Cultură ......, motivând că au solicitat egalizarea onorariilor avocațiale, deoarece cheltuielile de judecată în primă instanță sunt dovedite, iar cheltuielile de deplasare de la …. la sediul instanței au fost efectuate în regim taxi, fără a se cere cheltuieli de cazare și diurnă.
În fine, intimatul apelant Centrul de Cultură ...... a depus întâmpinare la cererea de apel incident și răspuns la întâmpinarea intimaților apelanți.
S-a argumentat că în fapt s-a invocat excepția lipsei capacității de exercițiu și nu excepția lipsei calității procesuale active, excepția tardivității întâmpinării a fost în mod greșit respinsă, cererea de apel incident este nefondată și inadmisibilă întrucât Centrul de Cultură ...... poate ataca încheierea de carte funciară fiind persoană interesată, conform art. 31 din Legea nr.7/1996, soluționarea excepției lipsei calității procesuale active trebuind a fi atacată cu apel principal, o parte neputând fi în același timp apelantă principală și apelantă incidentă, după care s-a reluat teza documentației incomplete pentru întabularea dreptului în cartea funciară.
În probațiune, părțile au administrat înscrisuri, astfel cum acestea au fost încuviințate prin încheierea de la termenul din 26.05.2015 .
Verificând în limitele cererilor de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță prin sentința atacată, tribunalul reține că într-adevăr, încheierea de întabulare nr. 8486/07.05.2013 emisă de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sfântu Gheorghe, după ce a fost atacată cu plângerea depusă de Centrul de Cultură ...... la acest birou de cadastru în data de 10.12.2013, nu a mai urmat procedura reexaminării la registratorul șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Covasna, potrivit art. 31 alin. 2 și 3 din Legea nr. 7/1996 (forma în vigoare la data depunerii plângerii) împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de înscriere a dreptului în cartea funciară, prima cale de atac fiind cea a cererii de reexaminare a încheierii, care se soluționează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul, și abia mai apoi împotriva încheierii registratorului-șef cei interesați pot formula plângere la judecătorie, în termen de 15 zile de la comunicare.
Se observă, așadar, că judecătoria s-a pronunțat direct asupra încheierii de înscriere a dreptului în cartea funciară, în condițiile în care plângerea se poate formula numai împotriva încheierii emise de registratorul șef, fiind cât se poate de clar că o încheiere simplă de carte funciară nu se poate ataca direct la instanță, fără ca acea încheiere să fie supusă în prealabil cenzurii registratorului șef de la oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
Această procedură a cererii de reexaminare nu are semnificația unei proceduri prealabile a cărei neîndeplinire ar putea fi invocată numai de către intimați prin întâmpinare, în sensul art. 193 alin. 2 Cod procedură civilă, ci este vorba de faptul că prima instanță, pornind de la prevederile art. 22 alin. 4 Cod procedură civilă, trebuia să dea cererii întitulate "plângere"; calificarea juridică corectă, aceea de cerere de reexaminare, după care ar fi trebuit, în virtutea art. 130 alin. 1 Cod procedură civilă, să constate că i se solicită să se pronunțe asupra unei cereri care este de competența unui organ al statului cu activitate jurisdicțională, astfel că plângerea calificată cerere de reexaminare trebuia trimisă registratorului șef al O.C.P.I. Covasna spre competentă soluționare, în esență prima instanță nefiind competentă să se pronunțe asupra unei încheieri de carte funciară care se atacă mai întâi la un organ administrativ cu activitate jurisdicțională.
Mai este de avut în vedere că prima instanță a efectuat verificări la O.C.P.I. Covasna cu privire la soluționarea sau nu a cererii de reexaminare, cerând în acest sens relații conform încheierii de la termenul din 24.09.2014, numai că în dosarul de carte funciară comunicat judecătoriei singura cerere de reexaminare respinsă prin încheierea nr.13291/26.06.2013, are în vedere o cerere de reexaminare la încheierea nr. 8486/2013 depusă de părțile intimate, neexistând o soluție asupra unei cereri de reexaminare introdusă împotriva aceleiași încheieri de Centrul de Cultură ....... Tot în această privință, este de notat că petentul s-a conformat prevederilor art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, depunând cererea sa de reexaminare, intitulată în mod greșit plângere, la biroul de cadastru de publicitate imobiliară și nu direct la instanță, astfel că petentul nu poate fi ținut drept culpabil pentru faptul că biroul de cadastru și publicitate imobiliară în loc să păstreze cererea și să o remită oficiului de cadastru, a trimis-o direct instanței, neverificând dacă s-a soluționat o cerere de reexaminare.
În aceste condiții, nelegalitatea sentinței este evidentă, toate celelalte motive de apel ale Centrului de Cultură ...... neputând fi examinate, câtă vreme judecătoria a soluționat o cerere care nu era de competența sa, dacă tribunalul ar dezlega și aceste motive de apel, ar antrena deja soluția care s-ar putea pronunța după ce registratorul șef va soluționa cererea de reexaminare și eventual după ce încheierea acestuia va fi atacată cu plângere la judecătorie și posibil pe mai departe sentința judecătoriei ar ajunge la instanța de apel.
Față de prevederile art. 472 alin. 1 Cod procedură civilă, cererea de apel incident nu este inadmisibilă, întrucât apelanții intimații J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M. A. au obținut în primă instanță o hotărâre judecătorească favorabilă în fond, neavând interesul de a critica într-un apel principal respingerea excepției lipsei calității procesuale active, însă odată ce petentul Centrul de Cultură ...... a apelat sentința, existând riscul ca această sentință să fie schimbată în calea de atac pe fond, în mod categoric că intimații și-au reactivat interesul în a susține din nou excepția lipsei calității procesuale active, și cum termenul de apel s-a împlinit pentru ei, este evident că puteau critica soluționarea excepției, numai printr-un apel incident depus odată cu întâmpinarea.
Apelul petentului Centrului de Cultură ...... se dovedește fondat pentru argumentul mai sus arătat, însă soluția de admitere trebuie pronunțată și cu privire la apelul principal al intimaților și la apelul incident al acestora, tribunalul neputând pronunța o altă soluție în privința acestora pentru că situația cheltuielilor de judecată acordate în fond intimaților și modul în care a fost dezlegată excepția lipsei calității procesuale active, au fost stabilite de o instanță judecătorească care s-a pronunțat asupra unei cereri care nu era de competența ei, cu alte cuvinte într-un asemenea cadru procesual marcat de natura și obiectul cererii (cerere de reexaminare nu plângere) judecătoria nu putea cenzura cheltuieli de judecată și nu putea stabili dacă Centrul de Cultură ...... este persoană interesată care își justifică legitimarea procesuală activă, cu alte cuvinte, celelalte două apeluri sunt la rândul lor de admis, pentru că ceea ce se critică prin intermediul lor privește împrejurări dezlegate într-o instanță necompetentă.
Așa fiind, în baza art. 480 alin. 4 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul principal declarat de intimații J.-B. A. E. C. M., J.-B. E. Ph. Ch. M. și J.-B. Ch. J. M. A., va admite și apelul principal declarat de petentul Centrul de Cultură ......, cât și apelul incident declarat de intimați.
Văzând prevederile art. 130 alin. 1 Cod procedură civilă, care stabilesc că necompetența generală poate fi ridicată de părți în orice stare a pricinii, așadar inclusiv ca motiv de apel și nu ca excepție propriu-zisă, în baza art. 480 alin. 4 Cod procedură civilă, tribunalul va anula sentința și va declina competența de soluționare a plângerii înregistrată sub nr. 13/10.12.2013 la A.N.C.P.I. - O.C.P.I. Covasna, Biroul de Carte Funciară Sfântu Gheorghe, pentru a fi soluționată de către registratorul șef din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate imobiliară Covasna, ca cerere de reexaminare împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/07.05.20123, dată în dosarul nr. 8486/03.04.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul principal declarat de intimații J. - B. A. E. C., domiciliat în ………….., J. - B. E. Ph. Ch. M., domiciliat în ………….. și J. - B. Ch. J. M. A., domiciliată în …………….. toți cu domiciliul procesual ales la avocat …….. în municipiul ……….., în contradictoriu cu intimatul petent Centrul de Cultură ...... cu sediul în comuna ......, strada ……… numărul ……., județ Covasna, CIF ………, cont la trezorerie ……………, împotriva sentinței civile nr. 2203/23.10.2014 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Admite apelul principal declarat de petentul Centrul de Cultură ...... în contradictoriu cu intimații J. - B. A. E. C., J. - B. E. Ph. Ch. M. și J. - B. Ch. J. M. A., împotriva sentinței civile nr. 2203/23.10.2014 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Admite apelul incident declarat de intimații J. - B. A. E. C., J. - B. E. Ph. Ch. M. și J. - B. Ch. J. M. A. în contradictoriu cu intimatul petent Centrul de Cultură ......, împotriva sentinței civile nr. 2203/23.10.2014 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Anulează sentința civilă nr. 2203/23.10.2014 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Declină competența de soluționare a plângerii înregistrată sub nr. 13/10.12.2013 la A.N.C.P.I. - O.C.P.I Covasna, Biroul de Carte Funciară Sfântu Gheorghe, pentru a fi soluționată de către registratorul-șef din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Covasna, ca cerere de reexaminare împotriva încheierii de carte funciară nr. 8486/07.05.2013, dată în dosarul nr. 8486/03.04.2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iulie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
| ← Suspendare act administrativ. Jurisprudență | Plangere impotriva incheierii de carte funciara. Jurisprudență... → |
|---|
