Pretenţii. Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria SĂVENI Sentinţă civilă nr. 20 din data de 10.09.2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SĂVENI
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 21 ianuarie 2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - xxxxxxxxx
GREFIER - xxxxxxxxx
SENTINȚA CIVILĂ Nr.
La ordine pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect pretenții, formulată de reclamantul xxxxxxxx, în contradictoriu cu pârâta xxxxxxxxx
Procedură fără citarea părților.
Dezbaterile asupra fondului s-au desfășurat în ședința publică din data de 07.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp mai îndelungat pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21.01.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile reține următoarele:
Prin cererea înregistrată în data de 05.08.2014 sub nr. 1494/297/2014 pe rolul Judecătoriei Săveni, reclamantul xxxxxxxx a chemat în judecată pe pârâta xxxxxxxxxxxx solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să o oblige pe pârâtă să plătească suma de 619,95 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de pârâtă prin tăierea unor arbori aflați pe proprietatea reclamantului, precum și suma de 4000 lei reprezentând prejudiciul cauzat de pârâtă reclamantului prin folosirea fără drept a unor suprafețe de teren aparținând reclamantului. Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 20.08.2014 reclamantul xxxxxxxxx a formulat cerere de ajutor public judiciar, solicitând scutirea de la plata taxei judiciare de timbru având în vedere faptul că nu realizează nici un venit și nici nu are membrii de familie care să realizeze vreun venit. Prin încheierea din data de 21.08.2014 instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul xxxxxxxx și a dispus scutirea reclamantului de la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 40,37 lei pentru primul capăt de cerere și în sumă de 280 lei pentru cel de-al doilea capăt de cerere.
În motivare, reclamantul a arătat că pârâta, fără a avea nici un drept, a dispus tăierea unor copaci aflați pe proprietatea sa, creându-i astfel un prejudiciu în cuantum de 619,65 lei. Totodată, reclamantul a susținut faptul că pârâta împreună cu soțul ei se fac vinovați pentru tulburare de posesie și obținerea de foloase necuvenite de pe o suprafață de 10.000 mp -proprietatea reclamantului - care este exploatată din anul 2008 fără drept de pârâtă, creându-i reclamantului un prejudiciu de aproximativ 4000 lei.
Reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând cererii de chemare în judecată copii după contract de vânzare - cumpărare a terenului pe care reclamantul susține că pârâta l-a folosit fără drept, copie după ordonanța de respingere a plângerii emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani, alte înscrisuri.
În dovedirea cererii, reclamantul a mai solicitat proba cu martorii xxxxxxxxxx și xxxxxxxx.
În drept reclamantul a invocat dispozițiile art. 1357 alin. 1 și 691 alin. 1 din C. civil. Legal citată, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în ceea ce privește primul capăt al cererii de chemare în judecată întrucât respectivii copaci nu aparțin reclamantului ci se aflau pe domeniul public al Primăriei Adășeni. În susținerea excepției, pârâta a depus la dosar o adresă emisă de Primăria comunei Adășeni din care rezultă că copacii se aflau pe domeniul public și nu pe proprietatea reclamantului.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată pârâta a solicitat respingerea ca fiind nefondat întrucât terenul folosit de pârâtă și despre reclamantul pretinde că este proprietar, se afla în realitate în proprietatea devălmașă a reclamantului cu (fosta) soție, iar aceasta din urmă i-a încredințat spre folosință respectiva suprafață de teren. Pârâta a mai arătat în întâmpinare faptul că din momentul în care a început să folosească terenul a avut grijă de aceasta (plivit, curățat copacii, vopsit gardul) dar și de casa care este situată pe acesta și totodată a plătit impozitele pentru imobilele menționate.
Pârâta a solicitat, prin întâmpinare, încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar copii după contract de vânzare - cumpărare nr. xxx/09.02.2005 de BNP xxxxxxxxxx, certificat de moștenitor eliberat după decesul xxxxxxxxxx, copie după certificat de deces xxxxxxxx și adresa Primăriei Adășeni, județul Botoșani.
În dovedirea cererii, pârâta a mai solicitat admiterea probei cu martorii xxxxxxxxxxxxxxx
La termenul din data de 19.11.2014, instanța, după punerea în discuția părților a mijloacelor de probă, a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de reclamant și pârâtă și totodată a încuviințat proba cu martorii propuși de reclamant și pârâtă. La același termen instanța a dispus unirea cu fondul a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâtă prin întâmpinare întrucât instanța a apreciat că probatoriul ce urma a fi administrat în cauză era util și concludent atât soluționării excepției cât și fondului cauzei.
Totodată, la termenul din 19.11.2014, instanța, din oficiu, în temeiul art. 22 Cod Procedură Civilă raportat la art. 255 și 258 Cod Procedură Civilă a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoriei Săveni pentru a înainta dosarul de urmărire penală nr. xxxxxx5/P/2013, în care a fost soluționată plângerea reclamantului privind tăierea de către pârâtă a copacilor despre care reclamantul susține că se aflau pe proprietatea sa.
La termenul din 07.01.2014 instanța a administrat proba cu martori propuși de către părți.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanta va delibera cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale active - în temeiul art. 248 C. procedură civilă - a cărei soluționare este necesară pentru stabilirea cadrului procesual activ al prezentei cauze:
Instanța apreciază că excepția este neîntemeiată deoarece din probele existente la dosar - în special declarațiile martorilor xxxxxxxxși xxxxxxxxx, dar și declarațiile făcute în fața instanței de pârâtă (cea a invocat excepția lipsei calității procesuale a reclamantului) - rezultă că arborii care au fost tăiați din dispoziția pârâtei se aflau pe terenul a cărui folosință face obiectul prezentului dosar și nu pe domeniul public așa cum rezultă din adresa emisă de Primăria comunei Adășeni (f.32).
Chiar dacă adresa menționată are valoarea probantă a unui înscris autentic, instanța apreciază că toate celelalte alte probe administrate conduc la concluzia că arborii respectivi (6 salcâmi așa cum rezultă și din declarația martorului xxxxxxxxx dar și din ordonanța de renunțare la urmărire penală din data de 28.05.2014 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni) se aflau la marginea proprietății soțiilor xxxxxxxxx, însă în perimetrul suprafeței de teren a cărei folosință formează obiectul prezentei cauze.
În consecință, întrucât instanța apreciază că cei 6 salcâmi se aflau pe proprietatea reclamantului și a soției acestuia și nu pe domeniul public (aspect recunoscut de însăși pârâtă în fața instanței) existând astfel prezumția că reclamantul era îndrituit să exercite prerogativele pe care i le conferă legea civilă în ceea ce privește copacii aflați pe proprietatea sa, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în ceea ce privește primul capăt al cererii de chemare în judecată invocată de pârâtă prin întâmpinare ca fiind neîntemeiată.
În continuare, analizând actele și lucrările dosarului, precum și legislația incidentă, instanța constată următoarele:
Prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 24 din 09.02.2005 autentificat de BNP xxxxxxxxxxxx din Botoșani (f.34), xxxxxxxxxxxxn din satul Adășeni, comuna Avrămeni, județul Botoșani (tatăl soției reclamantului) i-a vândut lui xxxxxxxxx, căsătorită la acea dată cu reclamantul xxxxxxxxxxx, cotele indivize de 5/8 dintr-o casa situată în satul Adășeni, comuna Avrămeni, județul Botoșani și dintr-un grajd, precum și suprafața de 5032 mp teren aferent construcțiilor menționate mai sus și o alta suprafață de 4968 mp de teren arabil situat în extravilanul satul Adășeni, comuna Avrămeni, județul Botoșani.
Totodată, instanța reține faptul că xxxxxxxx -soția reclamantului- a moștenit la data de 11.08.2004 o cotă de 3/8 din aceeași casa situată în satul Adășeni, comuna Avrămeni, județul Botoșani și din grajdul existent lângă casa menționată ca urmare a decesului mamei sale xxxxxxx, conform certificatului de moștenitor nr.14 eliberat la data de 03.02.2005 de BNP xxxxxxxxx din Săveni (f.33). Instanța reține că în masa succesorală lăsată de defuncta xxxxxxxx nu au fost incluse suprafețele de 5032 mp teren aferent construcțiilor menționate mai sus și de 4968 mp de teren arabil situat în extravilanul satul Adășeni, comuna Avrămeni, județul Botoșani.
Astfel, instanța, având în vedere prevederile art. 30 și 31 alin. 1 lit. b din Codul Familiei, text normativ în vigoare la data la care soția reclamantului a moștenit cota de 3/8 din imobilele menționate, precum și de la data cumpărării cotelor de 5/8 de la tatăl său pentru aceleași imobile și a celor două suprafețe de teren, modalitățile dreptului de proprietate ale lui xxxxx - soția reclamantului - sunt diferite în sensul că cota de 3/8 din imobilele menționate reprezintă bunuri proprii ale acesteia, în schimb restul cotelor din aceleași imobile precum și dreptul de proprietate asupra terenurilor sunt în proprietatea devălmașă a reclamantului și a soției sale xxxxxxxxxxxx.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx rezultă că din anul 2008 soția reclamantului a plecat în Italia. Toți martorii au susținut faptul că din momentul în care soția reclamantului a plecat în Italia casa și terenul din jurul acesteia au fost folosite de pârâtă, care s-a ocupat de întreținerea și consolidarea acestor imobile.
Faptul că a existat un acord al soției reclamantului pentru ca pârâta să administreze imobilele menționate rezultă din declarația martorului xxxxxxxxxxxxx care a arătat - atât în fața instanței, cât și cadrul dosarului de urmărire penală nr. 1565/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni - că în toamna anului 2013 a fost solicitat de pârâtă să taie un număr de 6 salcâmi de pe terenul care a aparținut familiei xxxxxxxxxx context în care martorul a întrebat-o pe pârâtă a cui sunt salcâmii și dacă are dreptul să îi taie. În prezența martorului pârâta a sunat-o pe soția reclamantului - aflată în Italia - care și-a manifestat acordul de a taie respectivii arbori.
Aceasta declarație a martorului xxxxxxxxxtru se coroborează cu declarația martorului xxxxxxxxx - propus de reclamant - care a precizat că în anul 2008 în casa a cărei folosință face obiectul prezentului dosar a stat un copil al său având acordul soției reclamantului.
Astfel din coroborarea celor două probe rezultă că soția reclamantului (procesul de divorț dintre reclamant și xxxxxxxxx fiind început de-abia în anul 2012) a fost aceea care și-a manifestat acordul (în calitate de proprietar exclusiv pentru cota de 3/8 din imobilele menționate și de coproprietar pentru cota de 5/8) cu privire la persoana care să administreze casa si terenul, și tot ea și-a manifestat acordul cu privire la tăierea salcâmilor de proprietatea sa și a soțului ei.
Raportat la aceste aspecte instanța apreciază că în prezenta cauză sunt incidente prevederile art. 35 din Codul Familiei - în vigoare până la 1.10.2011 - referitoare la mandatul tacit dintre soți - articol care prevede că: "Soții administrează și folosesc împreună bunurile comune și dispun tot astfel de ele.
Oricare dintre soți, exercitând singur aceste drepturi este socotit că are și consimțământul celuilalt soț. Cu toate acestea, nici unul dintre soți nu poate înstrăina și nici nu poate greva un teren sau o construcție ce face parte din bunurile comune, dacă nu are consimțământul expres al celuilalt soț.";
Intrarea în vigoare a Noului cod civil la 01.10.2011 face ca în cauză de față să fie incident și art. 345 din Noul Cod Civil care la aliniatul 2 stipulează că: " fiecare dintre soți poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la bunurile comune, precum și acte de dobândire a bunurilor comune";.
Astfel, raportat la declarațiile martorilor din această cauză rezultă că soția reclamantului a făcut atât acte de conservare cât și de administrare cu privire la casa și terenul aflate parțial în proprietate exclusivă, parțial în coproprietate cu reclamantul. Printre aceste acte de administrare ale soției reclamantului a fost și acordul că pârâta (mătușa soției reclamantului) să administreze atât casa și terenul din momentul plecării sale în Italia, aspect confirmat de faptul că pârâta a fost cea a plătit impozitele aferente acestor imobile (filele 35-38), dar și de faptul că aceasta a avut grijă atât de teren cât și de casa, făcând anumite reparații pe cheltuiala sa, așa cum rezultă din declarația martorilor xxxxxxxx și xxxxxxxxxxxxxx.
În consecință, pentru motivele arătate mai sus, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamant ca fiind neîntemeiată
Raportat la soluția stabilită de instanță în cadrul prezentei cauze și având în vedere și prevederile art. 19 alin 1 din OUG nr. 51/2008, raportat la faptul ca instanța a admis cererea de cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant, va dispune ca suma de 328,37 lei reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantului să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâta în ceea ce privește primul capăt al cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul xxxxxx în contradictoriu cu pârâta xxxxxxx, ambii cu domiciliul în satul și comuna Adășeni, județul Botoșani.
În temeiul art. 19 alin 1 din OUG nr. 51/2008 suma de 328,37 lei reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantului rămâne în sarcina statului.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare la instanța ierarhic superioară -Tribunalul Botoșani. Cererea se va depune la Judecătoria Săveni.
Pronunțată în ședința publică din 21.01.2015.
| ← Litigiu fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar | Plângere contravenţională. Jurisprudență Chemare în... → |
|---|
