Anulare act. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul GORJ Decizie nr. 526/2018 din data de 23.04.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000526

Cod operator 2442

Dosar nr................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

Decizia civilă Nr.526

Ședința publică din 23 Aprilie 2018

Completul compus din:

PREȘEDINTE ...............

Judecător ...............

Grefier ...............

Pe rol fiind judecarea apelurilor civile declarate de reclamanții ..............., ............... și de pârâții ............... și ..............., împotriva sentinței civile nr........../08.11.2017 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr................, în contradictoriu cu intimații pârâți Agenția Naț.........ală de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Centrul Zonal APIA Motru.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul pârât ..............., personal și asistat de avocat ......... ........., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, pentru apelantul pârât ............... a răspuns avocat ......... ........., apelanta reclamantă ..............., personal și asistată de ......... ......... ........., apelantul reclamant ......... ........., personal și asistat de avocat ......... ......... ........., apelanta reclamanta ......... ......... prin procurator ......... ........., în baza procurii judiciare pe care o depune la dosar și asistat de avocat ......... ......... ........., și apelanta reclamantă ......... ......... prin procurator ......... ........., în baza procurii judiciare pe care o depune la dosar și asistat de avocat ......... ......... ........., lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că, la data de 28.03.2018, prin Serviciul Registratură, apelanții pârâți ............... și ............... au depus la dosar răspuns la întâmpinările formulate în cauză.

Avocat ......... ......... ......... pentru apelanții reclamanți solicită emiterea unei adrese către Centrul Zonal APIA Motru pentru a comunica sumele încasate efectiv cu titlul de subvenții de către apelantul ..............., pentru perioada în care s-au folosit terenurile, în baza contractelor de comodat și de arendă a căror nulitate s-a solicitat, pentru a se arăta diferența între contraprestații care duce la vicierea cauzei pentru care s-au încheiat contractele.

Avocat ......... ......... pentru apelanții pârâți precizează că se opune emiterii acestei adrese raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv anulare act.

Tribunalul respinge proba solicitată de către apărătoarea reclamanților, ca nefiind utilă soluț.........ării apelurilor.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat se acordă cuvântul pe apeluri.

Avocat ......... ......... ......... pentru apelanții reclamanți solicită admiterea apelului în baza art.480 alin.2 Cod de pr.civ., schimbarea în tot a sentinței apelate și admiterea în cererii de chemare în judecată așa cum a fost precizată cu cheltuieli de judecată la fond și în apel, iar, în subsidiar, în baza art.480 alin.2 Cod de pr.civ să fie anulată sentința și trimisă cauza la instanța de fond pentru rejudecarea cererii cu evocarea fondului.

Arată că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de constatare a nulității absolute pentru cauză imorală a contractului de arendă și a contractului de comodat, cu o motivare greșită, fără a avea în vedere argumentele expuse de reclamanți.

Susține că instant în mod greșit a apreciat că nu se poate reține constatarea nulității pentru cauză imorală a contractului de arenă pentru faptul că plata prețului a fost stabilită în produse întrucât potrivit art.1780 Cod civil, chiria poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații.Tot în mod greșit a reținut și faptul că deși prin cererea adiț.........ală formulată în cauză reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute pentru cauză imorală a contractului de comodat nu au motivat nici în fapt și nici în drept această cauză de nulitate.

Consideră că cele două contracte sunt susceptibile de nulitate absolută pentru cauză imorală din două motive.Primul ar fi acela că la doar 4 luni după încheierea actului sub semnătură privată între reclamanți si ..............., aceste a înțeles să transmită fără drept exploatația fiului său printr-un contact de arendă, ascunzând acest lucru până în anul 2013 cânt reclamanților li s-a adus la cunoștință acest lucru cu ocazia judecării dosarului nr........../2013 aflat pe rolul judecătoriei Motru, ocazie cu care APIA a răspuns prin adresa nr.81/2013 faptul că exploatația a fost transferată fiului său.

Al doilea motive este faptul că scopul imoral al pârâților este dat de gol și de contraprestațiile contractului de arendă, fiind evident faptul că la încheierea contractului de arendă părțile nu au încheiat contractul cu scopul de a fi folosit efectiv terenul de către ..............., ci cu scopul de a împiedica ca apelanții reclamanți să beneficieze de drepturile lor. Cauza încheierii este contrară bunelor moravuri, reflectă reaua credință de care au dat prin încheierea contractului pe o perioadă de 6 ani, având drept preț 300 kg de brânză, în schimbul transmiterii dreptului de folosință asupra întregii suprafețelor forestiere. Acest contract de arendă i-a permis lui ............... să încaseze începând cu anul 2012 sute de mi de lei anula de la APIA drept subvenții. Procedând astfel scopul pârâților a fost să excludă reclamanții de la dreptul lor de a se folosi de suprafața de teren și de a încasa și ei subvenții.

Această disproporție între contraprestații și drepturile pe care le nasc ele trădează scopul imoral și ilicit.

Un al treilea motiv ar fi că potrivit legii cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului de presupune îndeplinirea unor condiții care, din ansamblu probelor administrate rezultă că sunt îndeplinite și în prezenta cauză. In mod corect, dispozițiile art.123 alin.2 cod civil instituie nulitatea absolută a contractului afectat de o cauză ilicită sau imorală.

În al doilea rând, referitor la solicitarea de a se constata nulitate absolută a contractului de comoda, așa cum a fost precizată, în mod legal, la primul termen, aceasta vizează același temei de drept și motivare de fapt ca și contractul de arendă, de vreme ce a fost încheiat între aceleași persoane și vizează aceeași cauză imorală la încheierea actului. Mai arată că intimații au reziliat contractul de arendă la data de 06.07.2015, iar contractul de comodat cu privire la aceeași suprafață de teren a fost încheiat la data de 01.07.2015, cu alte cuvinte contractul de comodat a fost încheiat cu câteva zile înainte de rezilierea contractului de arendă. Chiar și de aici rezultă scopul imoral și intenția acestora de a nu executa contraprestațiile. In același sens arată că intimații pârâți nu au făcut dovada că s-au efectuat efectiv contraprestațiile.

Cu privire la teza inopozabilității susține că contractul de arendă a fost încheiat între cei doi pârâți pe o durată de 6 ani și era necesară acordul tuturor coproprietarilor, condiției care nu a fost îndeplinită, deși instanța a reținut dispozițiile art.641 alin.4, în aplicabilitatea lui nu a ținut cont de el.

Aspectele referitoare la faptul că acest contract de arendă a fost reziliat și că nu se mai poate constata nulitatea sau inopozabilitatea acestuia sunt nesusținute și contrazic teoria și dispozițiile codului civile referitoare la sancțiunile de drept civil.

Față de aceste motive a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată și depune chitanță reprezentând onorariu de avocat.

Avocat ......... ......... pentru pârâți, având cuvântul pe ambele apeluri, arată că solicită respingerea apelului reclamanților și admiterea apelului său, schimbarea în tot a hotărârii atacate și respingerea pe fond a cererii de chemare în judecată.

Arată că prin întâmpinarea formulată s-a invocat excepția lipsei calității procesuale a reclamanților și inadmisibilitatea cererii raportat la contractul la care se făceau referire, față de faptul că fusese reziliat. Mai arată că reclamanții aveau posibilitatea să precizeze într-un fel sau altul obiectul cererii de chemare în judecată, față de această situație, sub aspectul indicării înscrisului pe care îl critică.

Pe parcursul procesului s-a indicat numărul contractului de comodat respectiv nr.499/2015, în baza căruia instanța a constatat inopozabilitatea în mod ilegal, întrucât această precizare nu a fost făcută prin cererea de chemare în judecată și cu mult peste termenul prevăzut de lege în ceea ce privește o eventuală cerere de modificare a acțiunii.

Cu privire la coproprietate, arată că cererea reclamanților privind stabilirea cotei indivize din proprietatea lui ........., a fost respinsă ca fiind prematură. În prezent nu există stabilită nici calitate de proprietar, nici de moștenitor și nici indiviză, iar singurul care a făcut cerere de reconstituire asupra acestei proprietăți a fost ................

Cu privire la certificatul de moștenitor prezentat de reclamanți este al autorilor acestora pentru suprafața de 2274 mp nicidecum pentru suprafața de 46 de ha, înregistrate la rolul pârâtului ............... pentru care se plătesc impozite de către acesta. Ori atâta timp cât nu s-a stabilit calitatea de proprietar și cota indiviză, apreciază că pârâtul ......... nu avea nevoie de acordul reclamanților pentru întocmirea unui contract de arendă.

Față de susținerea că intimații au reziliat contractul de arendă la data de 06.07.2015, iar contractul de comodat cu privire la aceeași suprafață de teren a fost încheiat la data de 01.07.2015, arată că nu se impunea pe baza probelor administrate ca reclamantul să solicitate acordul reclamanților, iar acțiunea acestora trebuia respinsă în totalitate.

Referitor la aspectele dezlegate prin Decizia ........./2014 arată că prin acea hotărâre s-a admis recursul doar cu privire la sumele încasate de ......... în anul 2012, pentru același teren, însă tot prin sentință s-a reținut că nu li s-a constatat calitatea de coproprietar și cota parte a acestora. În acel dosar s-a solicitat ca instanță să se raporteze stric la suma încasată în anul 2012 de către pârât. Mai arată că impozitele pe teren le plătește pârâtul, iar din declarația intervenită între părți anterior pronunțării deciziei, rezultă că acestea și-au stabilit cota din teren, fiind obligate să se întâlnească pentru ieșirea din indiviziune, însă din anul 2012 nu au mai efectuat nici un demers în acest sens. Față de aceste motive, raportat la obiectul acțiunii, apreciază că se impune admiterea apelului pârâților și respingerea apelului reclamanților cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Se depune chitanța privind plata cheltuielilor de judecată.

Avocat ......... ......... ......... pentru apelanții reclamanți având cuvântul pe apelul pârâților solicită respingerea lui ca nefondat, învederând că motivele susținute de apelanții pârâți trebuie respinge pentru următoarele argumente:

Pârâții se contrazic în argumentare cu privire existența sau inexistența cererilor de reconstituire care sunt atașate în dosarul nr........../263/2013* din care rezultă că nu există nici o cerere de reconstituire nu a fost soluț.........ată în mod efectiv, însă s-a stabilit prin decizie că drepturile și obligațiile părților nu sunt condiț.........ate de finalitatea procedurilor cererilor de reconstituire pentru terenul vegetație forestieră, s-a mai stabilit că sumele pentru care ......... ......... este chemat în judecată pentru suprafața de teren de 46 de ha cu vegetație forestieră reprezintă subvenții APIA, sume ce fac obiectul contractelor din speța de față și faptul că sumele încasate de la APIA nu sunt condiț.........ate de nici un fapt ulterior sau exterior ci doar de primirea sumelor de bani de către ..............., s-a mai stabilit că înscrisul din data de 20.02.2012 din dosarul de fond reprezintă o condiție încheiată de părți cu respectarea condițiilor de validitate și că acțiunea civilă apare ca neîntemeiată doar pentru perioada 2012, căci pentru anul 2011 nu s-au cerut aceste sume de bani, iar pentru anul 2013 pârâul ............... nu a încasat nici o sumă căci a încheiat contractul de arendă prin care și-a transferat exploatația către ......... ........., fiul acestuia.

Pe capătul subsidiar al cererii de apel arată că înscrisul numit declarație este calificat deja prin decizia Tribunalului Gorj, în ceea ce privește inopozabilitatea actelor, însă prin acest înscris părțile și-au împărți cotele părți. Mai arată că începând cu anul 2012 și celelalte părți au plătit cotă parte din impozit, aspect care rezultă din convenție.

Față de susținerea pârâtului cu privire la neindicarea obiectului cererii, consideră că la primul termen de judecată s-a solicitat în temeiul art.204 Cod de procedură civilă, nulitatea absolută a contractului de comodat, întrucât au aflat ulterior de existența acestuia ca urmare a unei adrese emise de către APIA. Față de aceste motive s-a solicitat respingere apelului pârâților ca fiind nefondat.

Avocat ......... ......... pentru pârâți în replică precizează că în mod greșit se susține că terenul este trecut la poziția de rol a reclamanților acesta fiind trecut la poziția de rol a lui ..........

Avocat ......... ......... ......... pentru apelanții reclamanți precizează că a arătat faptul că și reclamanții au plătit impozit în raport cu cota lor parte, nu că a fost înregistrat terenul la poziția acestora de rol.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr........../08.11.2017 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr................ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârâți.

A fost respinsă excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâți.

A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâți.

A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei APIA Gorj, invocată de aceasta și a fost respinsă cererea față de această pârâtă.

A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanții ..............., ......... ........., ......... ........., ......... ........., în contradictoriu cu pârâții ..............., ..............., Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură și Centrul Zonal APIA Motru.

A fost constatată inopozabilitatea contractului de comodat nr.499/01.07.2015 față de reclamanți și a fost respinsă în rest cererea.

Au fost compensate cheltuielile de judecată și obligați pârâții la 100 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâți, s-a reținut că, reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute pentru cauză imorală a contractului de arendă încheiat între pârâții ............... și ..............., respectiv constatarea inopozabilității acestui contract față de reclamanți, precum și constatarea nulității absolute a contractului de comodat încheiat între pârâți, respectiv constatarea inopozabilității acestui contract față de reclamanți.

Nu s-a putut reține că reclamanții nu ar avea calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii de față, întrucât din copia certificatului de moștenitor nr.234/1956 emis de notariatul de Stat Baia-de-Aramă la data de 24.01.1957, rezultă că la decesul autorului ......... ......... au rămas moștenitori legali care au acceptat această succesiune în termenul legal, ......... ......... și ......... N.........., în calitate de fii ai autorului.

Coroborând mențiunile certificatului de moștenitor cu schița arborelui genealogic, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate și înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum și la dosarul nr........../263/2013 și ........./263/2013*, s-a constatat că reclamanții au calitate procesuală activă în promovarea acțiunii de față.

De altfel, prin sentința civilă nr.2........./06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013 a fost admisă excepția prematurității introducerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanții ............... și ......... ........., invocată de pârâtul ................

A fost admisă acțiunea precizată în parte, formulată de reclamanții ............... și ......... ......... în contradictoriu cu intimații ..............., Comisia Locală de Fond Funciar Padeș și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj.

A fost obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeș să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire nr........../15.09.2005, formulată de reclamantul ......... ......... și a cererii de reconstituire nr........../01.02.1998 formulată de reclamanta ............... și de intervenienta ......... ........., pe care împreună cu documentația aferentă să o înainteze Comisiei Județene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

A fost admisă excepția lipsei de interes a intervenienților ......... și ......... și respinge cererile de intervenție formulate de ......... și ......... , ca lipsite de interes.

Au fost admise în parte cererile de intervenție formulate de intervenienții ......... .........,, ....... , ......... ........., și ......... , și .

A fost obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeș să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererilor de reconstituire nr........../01.02.1998 și nr.1/31.08.2005 formulate de intervenienta ......... ........., a cererii de reconstituire nr./06.09.2005 formulată de ....... , a cererii de reconstituire nr./02.04.1998 formulată de ....... Eleonora, a cererii nr./29.11.2005 formulată de ......... ......... și nr./18.09.2005 formulată de ......... și pe care împreună cu documentația aferentă să o înainteze Comisiei Județene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

A fost admisă cererea reconvenț.........ală formulată de pârâtul ................

A fost obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeș să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire nr........../23.08.2005, formulată de pârâtul ..............., pe care împreună cu documentația aferentă să o înainteze Comisiei Județene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

Au fost obligați reclamanții la plata către pârâtul ............... a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.

A fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta RNP Romsilva-Direcția Silvică Drobeta Tr.Severin.

Este adevărat că prin decizia nr./10.02.2014 pronunțată în cauză de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă a fost admis recursul declarat de recurenții ..............., ......... ........., ......... ......... și ......... împotriva sentinței civile nr.2........./06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013, însă această sentință a fost casată doar cu privire la capătul de cerere ce are ca obiect pretenții, fiind trimisă cauza spre rejudecare doar cu privire la soluț.........area acestui capăt de cerere.

Decizia nr./10.02.2014 a Tribunalului Gorj a menținut însă restul dispozițiilor sentinței civile nr.2........./06.11.2013 a Judecătoriei Motru.

Prin urmare, reclamanții au calitate procesuală activă, situație în care a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâți, în raport de faptul că nu există o coproprietate, pârâtul fiind proprietar exclusiv, precum și de faptul că a fost reziliat la data de 06.07.2015 contractul de arendă înregistrat sub nr./22.06.2012, instanța a respins-o în raport de motivarea în fapt a excepției inadmisibilității acțiunii de față, precum și de lipsa motivării în drept.

În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Centrul Județean Gorj al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, excepție invocată de această pârâtă prin întâmpinare, s-a reținut că, potrivit art.2 alin.1 din L.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcț.........area Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare,,Agenția este instituția publică responsabilă cu gest.........area unor forme de sprijin destinate susținerii agriculturii, finanțate de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile de instituire a acestora";.

Prin acțiunea promovată, reclamanții solicită constatarea nulității absolute a contractului de arendă, respectiv a contractului de comodat, iar în subsidiar inopozabilitatea acestor contracte față de reclamanți.

Întrucât APIA CJ Gorj nu este parte în aceste contracte, ci doar a acordat subvenții pârâtului ............... în perioada 2012-2015 pentru suprafețe de teren, în baza atribuțiilor ce-i revin, s-a constatat că nu există identitate între această pârâtă și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății și, în consecință, văzând și disp.art.36 C.p.civ.a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei APIA Gorj și, pe cale de consecință, a fost respinsă cererea față de această pârâtă.

În ce privește excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâți, în raport de sentința civilă pronunțată de Judecătoria Motru, în dosar nr........../263/2013 în ședința publică din 04.01.2017, aceasta a fost respinsă reținându-se că, prin sentința civilă nr.2........./06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013 a fost admisă excepția prematurității introducerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanții ............... și ......... ........., invocată de pârâtul ................

A fost admisă excepția lipsei de interes a intervenienților ......... și ......... și respinse cererile de intervenție formulate de ......... și ......... , ca lipsite de interes.

Au fost admise în parte cererile de intervenție formulate de intervenienții ......... ........., ....... , ......... ......... și ......... și .

A fost admisă cererea reconvenț.........ală formulată de pârâtul ................

Au fost obligați reclamanții la plata către pârâtul ............... a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.

A fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta RNP Romsilva-Direcția Silvică Drobeta Tr.Severin.

Prin decizia nr./10.02.2014 pronunțată în cauză de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă a fost admis recursul declarat de recurenții ..............., ......... ........., ......... ......... și ......... împotriva sentinței civile nr.2........./06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013, iar această sentință a fost casată doar cu privire la capătul de cerere ce are ca obiect pretenții, fiind trimisă cauza spre rejudecare doar cu privire la soluț.........area acestui capăt de cerere.

Decizia nr./10.02.2014 a Tribunalului Gorj a menținut restul dispozițiilor sentinței civile nr.2........./06.11.2013 a Judecătoriei Motru.

Prin sentința civilă nr.8018/15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr........../263/2013*, din oficiu a fost admisă excepția prematurității acțiunii civile pentru pretenții.

Pe fond a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții ............... și ......... ......... în contradictoriu cu intimații ..............., Comisia Locală de Fond Funciar Padeș și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj și Direcția Silvică Mehedinți, ca nefondată.

Au fost respinse cererile de intervenție formulate de intervenientele ......... ......... și ......... ..........

Au fost obligați în solidar reclamanții ..............., ......... ......... și intervenientele ......... ......... și ......... să plătească pârâtului ............... 800 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Prin decizia civilă nr........../17.10.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă în dosar nr........../263/2013* a fost admis recursul declarat de recurenții ..............., ......... ........., ......... și ......... ......... împotriva sentinței civile nr........../263/2013* și în contradictoriu cu intimații pârâți ..............., CLFF Padeș și CJFF Gorj.

A fost casată sentința civilă nr.819/15.05.2014, pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr........../263/2013*și rejudecând cauza pe fond a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții ............... și ......... ......... și intervenientele ......... și ......... ......... împotriva pârâtului ................

A fost obligat pârâtul ............... la plata a câte 20377,33 lei către fiecare din reclamanții ............... și ......... ......... și la câte 5094,33 lei către fiecare din intervenientele ......... ......... și ......... .

A fost obligat pârâtul ............... la plata a câte 2000,43 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către ............... și ......... ......... și la câte 624,99 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către ......... ......... și ......... ..........

Or, dacă în cauza ce a făcut obiectul judecății în dosarul mai sus menț.........at părțile s-au judecat cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate și pretenții, în cauza ce face obiectul dosarului de față reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de arendă și respectiv comodat, în subsidiar constatarea inopozabilității acestora față de reclamanți, contracte încheiate între pârâții ............... și ................

În raport de cele mai sus expuse s-a constatat că între cele două cauze nu există nici identitate de obiect și, cum în cauza de față are calitatea de pârât și numitul ..............., nici identitate de părți, fiind respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâți.

Asupra fondului cauzei, instanța a reținut următoarele:

În ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute pentru cauză imorală a contractului de arendă încheiat între ............... și ............... și înregistrat la Consiliul Local Padeș sub nr./22.06.2012, s-a reținut că, potrivit acestui contract pârâtul ......... ......... a arendat pârâtului ............... un teren în suprafață de 46,49 ha pentru o perioadă de 6 ani, plata arendei fiind stabilită în 300 kg brânză.

Pentru a verifica validitatea acestui contract, în raport de motivele de nulitate invocate, se impune stabilirea normelor de drept care reglementează acest contract.

Sub acest aspect, s-a reținut că, potrivit disp.art.1778 Cod civil, aplicabil în speță, în raport de data încheierii contractului, locațiunea bunurilor imobile și aceea a bunurilor mobile se numește închiriere, iar locațiunea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare.

Că, nu se poate reține că acest contract ar avea o cauză imorală pentru faptul că plata prețului contractului a fost stabilită în produse, întrucât, potrivit dispozițiilor art.1780 Cod civil stabilește faptul că plata chiriei poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații.

Mai mult, din declarația autentificată sub nr.1954/06.07.2015, dată de pârâții ............... și ............... în fața Biroului Notarial Individual ..... , rezultă că aceștia au fost de acord să considere reziliat contractul de arendare înregistrat sub nr./22.06.2012 la Consiliul Local Padeș, județul Gorj, înțelegând să nu mai aibă niciun fel de pretenții unul față de celălalt în acest sens.

Întrucât contractul de arendă al pârâților a fost reziliat, a fost respins și capătul de cerere privind constatarea inopozabilității acestui contract față de reclamanți.

În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității contractului de comodat încheiat între pârâții ............... și ..............., s-a reținut că după data rezilierii contractului de arendare mai sus analizat, între pârâtul ..............., în calitate de comodant și pârâtul ..............., în calitate de comodatar, s-a încheiat contractul de comodat cu încheierea de dată certă numărul 499/01.07.2015, prin care ............... a remis spre folosință gratuită fiului său ............... terenul pajiști permanente în suprafață de 46 ha și 49 ari, situat în comuna Padeș, județul Gorj.

Deși prin cererea adiț.........ală formulată în cauză reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute pentru cauză imorală a contractului de comodat, nu au motivat nici în fapt nici în drept această cauză de nulitate invocată.

Potrivit disp.art.2146 Cod civil, împrumutul de folosință este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numită comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte părți, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligația de a-l restitui după un anumit timp.

Art.2147 Cod civil prevede că,,Dacă nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoană care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant";.

Or, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv, adeverința nr.2423/05.04.2011 eliberată de Primăria Comunei Padeș, pârâtul ............... figurează înscris cu teren agricol în suprafață de 46,49 ha în Registrul agricol al comunei Padeș.

În aceste condiții, nu se poate afirma că pârâtul nu are dreptul de a folosi bunul ce a făcut obiectul contractului de comodat, astfel că instanța a respins și acest capăt al cererii reclamanților.

În ce privește capătul de cerere privind constatarea inopozabilității contractului de comodat nr.499/01.07.2015 față de reclamanți, s-a reținut că obiectul contractului de comodat îl constituie suprafața de teren agricol de 46,49 ha din care 44,97 ha sunt pășuni naturale, 30,16 ha din acestea fiind situate în punctul Vlăsia Mică, 11,82 ha în punctul Groapele Olanului și 2, ha în punctul Gârdomanul, așa cum a rezultă din adeverința nr.2423/05.04.2011 eliberată de Primăria Comunei Padeș, că pârâtul ............... a declarat în fața Notarului Public , cu declarația sub semnătură legalizată nr.466/20.05.2010 că este moștenitor al defunctului ......... C.........., iar suprafața de 30,1691 ha aflată în comuna Padeș, punctul Vlăsia Mică a fost proprietatea defunctului.

Totodată, s-au reținut dispozițiile sentinței civile nr.2........./06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013, respectiv că a fost admisă excepția prematurității introducerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanții ............... și ......... ........., invocată de pârâtul ................

A fost admisă excepția lipsei de interes a intervenienților ......... și ......... și respinge cererile de intervenție formulate de ......... și ......... , ca lipsite de interes.

Au fost admise în parte cererile de intervenție formulate de intervenienții ......... ........., ....... , ......... ........., și ......... ........., și .

A fost admisă cererea reconvenț.........ală formulată de pârâtul ................

Au fost obligați reclamanții la plata către pârâtul ............... a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.

A fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta RNP Romsilva-Direcția Silvică Drobeta Tr.Severin.

Că, pentru a pronunța această sentință a reținut judecătorul cauzei că reclamanții ............... și ......... ......... au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră și pășuni alpine care au aparținut autorului lor ......... ......... și anume: teren situat în punctul Gârdomanul, teren situat în punctul Groapele Olanului și teren situat în punctul Vlăsia Mică, precum și obligarea pârâtului ............... să le restituie sumele încasate și care li se cuvin lor pentru aceste terenuri ca și subvenții de la APIA pentru anul 2011 și 2012.

În cauză au formulat cereri de intervenție în nume propriu ......... , ......... , ......... Maria, ......... ........., ....... , ......... ........., Sârbu și RNP ROMSILVA - Direcția Silvică Dr.-Tr.-Severin.

Prin decizia nr./10.02.2014 pronunțată în cauză de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă a fost admis recursul declarat de recurenții ..............., ......... ........., ......... ......... și ......... ......... împotriva sentinței civile nr.2........./06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013, iar această sentință a fost casată doar cu privire la capătul de cerere ce are ca obiect pretenții, fiind trimisă cauza spre rejudecare doar cu privire la soluț.........area acestui capăt de cerere.

Decizia nr./10.02.2014 a Tribunalului Gorj a menținut restul dispozițiilor sentinței civile nr.2........./06.11.2013 a Judecătoriei Motru.

Este adevărat că din probele cauzei nu rezultă modalitatea în care CLFF Padeș a soluț.........at cererile de reconstituire formulate de către părți, însă se poate reține din răspunsul CLFF Padeș înaintat instanței cu adresa nr./14.09.2017 că nu există o hotărâre de validare sau invalidare a CJFF Gorj cu privire la cererile reclamanților și pârâților.

Cu toate acestea, din considerentele sentinței civile nr.2........./06.11.2013, menținute cu privire la capetele de cerere vizând fond funciar, sentința fiind casată doar cu privire la capătul de cerere privind pretenții, respectiv obligarea pârâtului ............... să restituie reclamanților sumele încasate și care li se cuvin lor pentru terenuri cu titlu de subvenții de la APIA pentru anul 2011 și 2012, rezultă că reclamanții au solicitat la rândul lor reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri ce au aparținut autorului comun al reclamanților și pârâtului, defunctul ......... ..........

Din probele cauzei rezultă că reclamanții și pârâtul ............... au vocație la succesiunea autorului defunct ......... ........., că au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate care nu au fost soluț.........ate până în prezent, neexistând o hotărâre de validare sau invalidare a CJFF Gorj .

Art.641 alin.4 Cod civil prevede că orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun, actele de folosință cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare și locațiunile încheiate pe termen mai mare de trei ani, precum și actele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea bunului, nu se pot încheia de decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție.

Dispozițiile art.642 alin.1 Cod civil prevăd că actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art.641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimțit, expres ori tacit la încheierea actului.

În aceste condiții, s-a apreciazat că este inopozabil reclamanților contractul de comodat încheiat între pârâții ............... și ..............., situație față de care se a fost admisă în parte cererea reclamanților și s-a constatat inopozabilitatea contractului de comodat nr.499/01.07.2015 față de reclamanți.

În baza art.453 alin.2 teza finală C.p.civ.s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată și au fost obligați pârâții la 100 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

Pentru aceleași considerente mai sus expuse, a fost respinsă în rest cererea reclamanților.

Împotriva sentinței civile nr........../08.11.2017 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr................ au declarat apel reclamanții ..............., ............... și pârâții ............... și ................

Apelanții reclamanți au solicitat ca în urma admiterii apelului să fie schimbată în tot sentința și admisă în întregime cererea de chemare în judecată, iar, în subsidiar, să fie anulată sentința și trimisă cauza la instanța de fond pentru rejudecarea cererii cu evocarea fondului.

În motivarea apelului, reclamanții au arătat că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de constatare a nulității absolute pentru cauză imorală a contractului de arendă și a contractului de comodat, cu o motivare greșită, fără a avea în vedere argumentele expuse de reclamanți.

În acest sens, apelanții reclamanți au arătat, ca și la instanța de fond, că la numai 4 luni după încheierea actului sub semnătură privată între ei și pârâtul ............... (20.02.2012), acesta a transmis fără drept exploatația fiului său, prin contract de arendă, ascunzând acest lucru față de reclamanți, aceștia luând la cunoștință de contractul de arendă din dosarul nr........../263/2013 al Judecătoriei Motru, în care pârâtul s-a apărat că el nu a mai încasat sumele de bani de la APIA, ci a încheiat contract cu fiul său.

Că, existența cauzei imorale a contractului de arendă rezultă și din scopul cu care a fost încheiat, acela de a împiedica pe apelanții reclamanți să beneficieze de drepturile lor, pârâtul ............... încasând cu anul 2012 de la APIA, ca subvenție sute de mii de lei anual, iar prețul contractului fiind menț.........at ca fiind 300 kg de brânză, deci, există o vădită disproporție între contraprestații, ceea ce trădează un scop imoral și ilicit.

Că, potrivit art.1238 alin.2 Cod civil, atunci când ambele părți nu au avut în vedere la încheierea contractului dispozițiilor legale, intervine nulitatea absolută a contractului.

Apelanții reclamanți au arătat că aceleași motive de fapt și de drept le-au invocat și pentru nulitatea absolută a contractului de comodat pentru care, în plus, au învederat încheierea sa cu câteva zile înainte de rezilierea contractului de arendă, ceea ce denotă că părțile au urmărit să nu fie executată nici contraprestația constând în plata echivalentului a 300 kg brânză, cel de-al doilea contract fiind un contract cu titlu gratuit.

Referitor la solicitarea de constatare a inopozabilității față de reclamanți a contractelor de arendă și comodat încheiate între pârâți, pe motiv că nu a existat acordul expres sau tacit al tuturor coproprietarilor, apelanții reclamanți susțin că în mod greșit, instanța de fond a admis în parte cererea, doar cu privire la contractul de comodat, deși aceleași dispoziții erau aplicabile și pentru contractul de arendă, încheiat pe o durată de 6 ani (art.641 alin.4 Cod civil coroborat cu art.642 alin.1 Cod civil).

S-a susținut că reținerile instanței de fond, în sensul că nu se mai poate constata nulitatea sau inopozabilitatea contractului de arendă, întrucât acesta a fost reziliat, sunt greșite întrucât rezilierea intervine în cazul neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare succesivă și produce efecte numai pe viitor, iar nulitatea este o sancțiune ce intervine pentru nerespectarea unei dispoziții legale referitoare la încheierea valabilă a actului la momentul încheierii lui, iar inopozabilitatea actului juridic intervine în cazul nesocotirii unor cerințe de publicitate față de terți și permite terțului interesat să ignore actul juridic invocat de părțile acestuia.

Apelanții pârâți ............... și ............... au solicitat schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Apelanții pârâți susțin că netemeinicia acțiunii reclamanților decurge din faptul că doar pârâtul ............... a solicitat și declarat la Primăria Padeș suprafețele de teren ce au aparținut defunctului ......... C.........., plătind impozitul aferent acestor suprafețe, reclamanții nefiind înregistrați în registrul agricol cu terenul care să provină de la autorul ......... C.........., iar în considerentele deciziei nr........../2014 a Tribunalului Gorj s-a reținut că pentru anul 2013 pârâtul ............... nu a încasat nicio sumă de la APIA, deoarece și-a transferat exploatația către ............... și, întrucât contractul de arendă nr./22.06.2012 a fost reziliat la 06.07.2015, anterior introducerii acțiunii, solicitările reclamanților sunt netemeinice.

Apelanții pârâți susțin că instanța de fond a soluț.........at în mod greșit excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția inadmisibilității acțiunii generată de inexistența coproprietății și lipsei obiectului.

Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, apelanții pârâți au susținut că reclamanții nu și-au dovedit calitatea de moștenitori ai persoanei ce a deținut terenul, nu au depus nici un document din care să rezulte că sunt moștenitori ai lui ......... C.......... și coproprietari asupra terenului de 46,42 ha, actul sub semnătură privată intitulat declarație nefăcând dovada dreptului de proprietate și a calității de coproprietar.

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, pârâții au susținut că reclamanții nu sunt coproprietari ai terenului, nefăcând dovada dreptului de proprietate prin acte, conform înscrisurilor transmise de Comisia Locală de fond funciar Padeș, reclamanții nu au înscrise în registrul agricol terenuri gol alpin care să provină de la defunctul ......... C.........., ci doar ............... a solicitat reconstituirea terenului alpin după autorul ......... C.........., suprafața de teren a fost înscrisă la poziția de rol a lui ..............., iar din anul 2012 la poziția de rol a numitul ..............., aceștia achitând și impozitele aferente.

Pentru aceeași excepție, întemeiată pe lipsa obiectului, apelanții pârâți au arătat că anterior introducerii acțiunii din 23.03.2016, la 6.07.2015, a fost reziliat contractul de arendă nr./22.06.2012, astfel că se impune respingerea acțiunii reclamanților.

Că, reclamanții, după depunerea întâmpinării prin care pârâții le-au făcut cunoscută rezilierea contractului, deci lipsa obiectului cererii, nu au formulat răspuns la întâmpinare, prin care puteau complini sau modifica cererea, prin indicarea noului contract, fiind aplicabile disp.art.196 Cod proc.civilă privind nulitatea cererii, iar cererea ulterioară, prin care reclamanții au indicat numărul contractului nu a respectat termenul stabilit de art.204 Cod proc.civilă.

Referitor la certificatul de moștenitor invocat de reclamanți, apelanții pârâți au arătat că acesta se referă la masa succesorală de teren în suprafață de 2600 mp și nu la terenul de 46,42 ha și, întrucât reclamanții nu au calitatea de proprietari, nu există coproprietate asupra terenului, aspect tranșat definitiv prin sentința civilă nr.819/15.05.2014 a Judecătoriei Motru, acțiunea este lipsită de obiect.

La data de 05.03.2018 intimata pârâtă Agenția Naț.........ală de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a formulat întâmpinare pentru apelurile depuse de reclamanți și de pârâți, în temeiul art.471 alin.5 Cod proc.civ., precizând că își menține aceleași concluzii formulate la fondul cauzei și solicitând menținerea sentinței apelate în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a acesteia.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.471 alin 5, art.36 Cod proc.civ.și prevederile următoarelor acte normative incidente: Legea nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcț.........area Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, OUG 125/21.12.2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naț.........ale directe complementare, OUG nr.66/29.06.2011, privind prevenirea, constatarea și sancț.........area neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naț.........ale aferente acestora și HG nr.875/31.08.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr.66/2011.

La data de 06.03.2018, apelanții pârâți ............... și ............... au formulat întâmpinare pentru apelul depus de reclamanți, solicitând respingerea apelului și obligarea reclamanților apelanți la cheltuieli de judecată, învederând aceleași aspecte și argumente ca și în cererea proprie de apel.

La data de 06.03.2018, apelanții reclamanți ..............., ......... ........., ......... ......... și ......... ......... au formulat întâmpinare pentru apelul depus de pârâți, solicitând respingerea apelului și obligarea pârâților apelanți la plata cheltuielilor de judecată de la fond și din apel.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția autorității de lucru judecat, excepții invocate de apelanții pârâți prin cererea de apel, reclamanții apelanți au arătat că instanța de fond le-a respins în mod corect.

Cu privire la completarea cererii de chemare în judecată, apreciază că aceasta a fost legal făcută, în conformitate cu disp.art.204 Cod proc.civ.

În drept, au fost invocat disp.art.471 alin.5 și art.482 Cod proc.civ.

În dovedire, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și emiterea unei adrese către APIA pentru a fi comunicate sumele de bani încasate se ............... pe durata derulării contractelor de arendă și de comodat și cine încasează în prezent sume de bani cu titlu de subvenții pentru suprafețele de teren lăsate în urma autorului ......... C...........

La data de 27.03.2018 apelanții reclamanți ..............., ......... ........., ......... ......... și ......... ......... au depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de apelanții pârâți ............... și ..............., solicitând respingerea apărărilor formulate de aceștia prin întâmpinare și admiterea apelului propriu așa cum a fost formulat, cu obligarea apelanților pârâți la plata cheltuielilor de judecată efectuate la fond și în apel, învederând că își mențin aceleași aspecte și argumente ca și în cererea proprie de apel și în întâmpinarea formulată la apelul pârâților.

La data de 28.03.2018 apelanții pârâți ............... și ............... au depus la dosar răspuns la întâmpinările formulate de intimata Agenția Naț.........ală de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și de apelanții reclamanți ..............., ......... ........., ......... ......... și ......... ........., solicitând respingerea apelului formulat de reclamanți și menținerea ca temeinică și legală a soluției pronunțate de instanța de fond în privința lipsei calității procesuale pasive a intimatei Agenția Naț.........ală de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, învederând aceleași aspecte și argumente ca și în cererea proprie de apel Tribunalul, având în vedere criticile expuse prin cele două apeluri, apreciază că se impune analizarea cu prioritate a apelului pârâților, întrucât admiterea excepțiilor inocate prin acesta ar înlătura criticile expuse de apelanții reclamanți.

Verificând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată însă că apelul formulat de pârâți este neîntemeiat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Este neîntemeiată critica apelanților pârâți privind încălcarea dispozițiilor art.204 C.pr.civilă și analizarea acțiunii reclamanților și în ceea ce privește constatarea nulității absolute sau a inopozabilității față de reclamanți a contractului de comodat nr.499/01.07.2015.

Din înscrisul existent la fila 76 rezultă că reclamanții și-au completat cererea de chemare în judecată la 16.06.2016, cu privire la contractul de comodat încheiat între pârâți după rezilierea contractului de arendă nr./2012, prin încheierea de ședință din 16.06.2016 instanța luând act de depunerea cererii completatoare și acordând termen pentru formularea unui răspuns la această cerere.

Cum termenul din 16.06.2016 a fost primul termen de judecată, completarea cererii de chemare în judecată de către reclamanți s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art.204 C.pr.civilă, chiar dacă reclamanții nu au formulat răspuns la întâmpinare și nu au indicat în concret numărul contractului de comodat.

Apelanții pârâți au invocat ca excepții lipsa calității procesuale active a reclamanților și excepția inadmisibilității acțiunii, susținând că aceștia nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu și a stării de copropriette cu pârâtul ..............., respectiv că reclamanților nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate în procedura legii fondului funciar, că întreaga suprafață de teren este trecută la rolul agricol al pârâților, care au achitat singuri impozitele.

În raport de susținerile pe care le invocă apelanții pârâți, se constată că nedovedirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu și a stării de coproprietate nu pot fi încadrate ca excepții, ci apărări de fond, care pot duce, cel mult, la respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.

Însă, tribunalul constată că și ca apărări de fond, aceste susțineri ale apelanților pârâți sunt înlăturare de dispozitivul și considerentele reținute în decizia civilă nr........../17.10.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr........../263/2013*.

Astfel, prin decizia civilă nr........../17.10.2014 Tribunalul Gorj a admis recursul declarat de recurenții reclamanți ............... și ......... ......... și de recurentele interveniente ......... ......... și ......... împotriva sentinței civile nr.819/15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013* în contradictoriu cu intimații pârâți ..............., Comisia Locală Padeș pentru aplicarea Legii 18/1991 și Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991.

A casat sentința civilă nr.819/15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013* și, rejudecând cauza pe fond, a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții ............... și ......... ......... și intervenientele ......... ......... și ......... împotriva pârâtului ..............., obligând pârâtul ......... ......... la plata a câte 20377,33 lei către fiecare dintre reclamanții ............... și ......... ......... și la câte 5094,33 lei către fiecare dintre intervenientele ......... ......... și ......... , sume cuvenite reclamanților din totalul sumelor încasate de pârâtul ............... de la APIA în anul 2012, pentru suprafața de teren de 46,42 ha.

Instanța de recurs a reținut că prin acțiunea civilă promovată în dosarul nr........../263/2013 al Judecătoriei Motru reclamanții ............... și ......... ......... și intervenientele ......... ......... și ......... au chemat în judecată pârâtul ..............., solicitând ca prin sentința ce va pronunța să fie obligat acesta din urmă la plata sumelor reprezentând subvenții primite de pârât de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj pentru terenurile provenite de la autorul comun ......... ..........

Prin decizia civilă nr./10.02.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr........../263/2013 cauza a fost trimisă spre rejudecare instanței de fond, reținându-se că acest capăt de cerere formulat de cei doi reclamanți și cei doi intervenienți a fost respins în considerentele sentinței, însă în dispozitiv nu a fost soluț.........at în nici un fel și stabilindu-se, totodată, că în rejudecare urmează să se stabilească în mod concret temeiul de fapt și de drept, obiectul cererii și valoarea pretențiilor părților în raport de înscrisul încheiat între părți și intitulat,,Declarație"; și depus la dosarul cauzei, precum și de dispozițiile art.1270 Cod civil.

În rejudecare, reclamanții ............... și ......... ......... și intervenientele ......... ......... și ......... și-au precizat cererea de chemare în judecată (filele 28-30), arătând că solicită obligarea pârâtului ............... la plata diferenței de 46.324 lei (reclamanții ............... și ......... .........) pentru anii 2012 și 2013 și, respectiv, .........81 lei pentru anii 2012-2013 (......... ......... și .........), sumele reprezentând partea cuvenită din subvențiile primite de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj de către ..............., în conformitate cu înscrisul sub semnătură privată intitulat,,Declarație"; și încheiat la data de 20.02.2012 între părți.

Tribunalul a reținut că, după cum rezultă din înscrisul sub semnătură privată invocat de către reclamanți și intervenienți, pârâtul ..............., în calitate de titular al contului bancar în care se virează sumele acordate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj pentru cele patru suprafețe de teren individualizate în acest înscris (în punctul Groapele Olanului în suprafață de 11,82 ha, în punctul Vlăsia Mică în suprafață de 30,1 ha, în punctul Grădinaru în suprafață de 2,9 ha și în punctul La Zapadini în suprafață de 1,6 ha) se obligă să achite semnatarilor înscrisurilor cote din sumele primite.Astfel, ............... și ......... ......... au primit cota de 1/3 din suma încasată până la acel moment, iar ......... ......... și ......... au primit cota de 1/12 din suma încasată, pârâtul ............... obligându-se ca și sumele pe care le va încasa în continuare să le împartă cu aceștia în aceeași modalitate și aceeași proporție.

În cuprinsul acestui înscris se individualizează terenul pentru care se încasează subvențiile și se asumă obligația de a respecta, fără nici o modificare, convenția de împărțire a sumelor în aceeași modalitate, toate părțile prezentului litigiu semnând înscrisul intitulat,,Declarație";.

Tribunalul a reținut că obligațiile și drepturile părților nu sunt condiț.........ate în nici un mod de finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră provenite de la autorul ......... ........., în sensul obținerii unui titlu de proprietate sau dezbaterea masei succesorale pentru terenul cu vegetație forestieră, astfel încât cauza și obiectul prezentului litigiu sunt distincte de modul de soluț.........are și de finalizare a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră provenite de la autorul ......... ..........Este adevărat că sumele pentru care ............... este chemat în judecată în cauza de față reprezintă subvenții acordate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj pentru suprafața de 46,42 ha teren cu vegetație forestieră care provine de la autorul ......... ......... (concluzie nespecificată în mod expres în înscris, dar decurgând din faptul că părțile își calculează cotele cuvenite în raport de cotele legale pe care le-ar avea în succesiune autorului ......... .........) însă, după cum s-a arătat, obligația pârâtului ............... de a acorda semnatarilor convenției cotele stabilite aici din sumele încasate de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj nu este condiț.........ată de nici un alt fapt ulterior sau exterior, ci doar de primirea sumelor de bani de către ................

Că înscrisul Declarația reprezintă o convenție încheiată între părți cu respectarea condițiilor de validitate prevăzute de art.1178-1179 Cod civil, iar această convenție are puterea de lege între părțile contractante în conformitate cu dispozițiile art.1270 Cod civil și nu există nici un considerent pentru care aceasta să nu producă efecte juridice, că nu este întemeiată susținerea intimatului pârât conform căreia această convenție este lipsită de cauză, deoarece cauza este reprezentată de încasarea subvențiilor stabilite de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj pentru terenurile individualizate în înscris, fiind lipsit de relevanță motivul pentru care părțile au înțeles să-și împartă aceste sume în cotele indicate aici.De asemenea, nu reprezintă motiv de nevaliditate a înscrisului nici eventualul consimțământ dat din eroare de către ............... deoarece, potrivit dispozițiilor legale în materie (art.1182 C.civil și art.1207 Ccivil) eroarea ca viciu de consimțământ poate afecta convenția numai în situația în care poartă asupra unui element determinant al convenției, iar în speță nu s-a făcut o asemenea dovadă de către pârâtul chemat în judecată. Astfel, argumentul intimatului pârât ............... că la momentul la care a încheiat convenția nu avut cunoștință despre faptul că ceilalți semnatari ai convenției nu făcuseră dovada calității lor de moștenitori ai autorului ......... ......... și această eroare atrage nulitatea convenției nu poate fi primit deoarece, după cum s-a arătat, validitatea și executarea convenției este independentă de dezbaterea masei succesorale a autorului ......... ..........

În considerentele aceleiași decizii s-a reținut că înscrisul sub semnătură privată încheiat în anul 2012 între părți este fiind valid și produce efecte juridice, tribunalul reținând că acesta a născut în sarcina pârâtului ............... obligația de a achita reclamanților ............... și ......... ......... cota de câte 1/3 din sumele pe care le-a primit de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj după data de 20.02.2012 și intervenientelor ......... ......... și ......... cota de câte 1/12 din sumele pe care le-a primit de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj după data de 20.02.2012, urmând să fie calculată suma cuvenită fiecăreia dintre părți în raport de înscrisurile comunicate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură și existente în copie la fila 63 din dosarul de fond.

Că din aceste înscrisuri, dar și din contractul de arendare existent la filele 65-66 din dosarul de fond, rezultă că ............... a încasat sumele de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj doar pentru anul 2011 și pentru anul 2012 și începând cu anul 2013 acesta nu a mai încasat nici o sumă, astfel încât tribunalul a apreciat că înscrisul invocat de către reclamant naște obligații în sarcina pârâtului ............... doar pentru sumele încasate în perioada 2011-2012.În ceea ce privește sumele datorate de ............... și solicitate de reclamanți și interveniente, aceștia și-au precizat cererea de chemare în judecată în dosarul nr........../263/2013* (filele 28-30 și fila 43) în sensul că solicită aceste sume pentru perioada 2012-2013.

Acțiunea civilă a fost apreciată ca fiind întemeiată doar pentru perioada 2012, căci pentru anul 2011 nu s-au cerut aceste sume de bani (deși înscrisurile de la dosar atestă plăți realizate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Gorj către ...............), iar pentru anul 2013 pârâtul ............... nu a încasat nicio sumă, căci a încheiat contractul de arendă (înregistrat sub nr./22.06.2012 în evidențele Consiliului Local Padeș) prin care și-a transferat exploatația către ................

În același dosar, anterior casării, prin sentința civilă nr.2........./06.11.2013 Comisia Locală de Fond Funciar Padeș a fost obligată să soluț.........eze cererile de reconstituire formulate atât de reclamanții din prezenta cauză, cât și de pârâtul ..............., dispoziție menținută prin decizia nr.21/2014 a Tribunalului Gorj.

Pe lângă aspectele reținute cu putere de lucru judecat în considerentele deciziei nr........../2014 privind necondiț.........area drepturilor părților de a beneficia de sumele plătite pentru teren de către APIA de finalizarea provcedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, tribunalul constată că această procedură nu a fost finalizată nici în ceea ce privește cererea de reconstituire formulată de pârâtul ..............., practic atât reclamanții, cât și pârâtul ............... aflându-se în aceeași situație juridică, de persoană care a formulat cerere de reconstituire pentru terenul provenit de la autor, dar în favoarea căreia nu s-a validat sau invalidat dreptul de proprietate.

Deși apelanții pârâți susțin că lipsa calității de proprietari a reclamanților decurgând din lipsa titlului de proprietate și lipsa coproprietății sunt aspecte tranșate definitiv prin sentința civilă nr.819/2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013*, este evident că susținerea este nereală, deoarece sentința civilă nr.819/2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013* a fost casată prin decizia nr........../2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în același dosar, instanța de recurs stabilind, pentru aceste aspecte în sens contrar, așa cum rezultă din considerentele deciziei expuse mai sus.

Împrejurarea că în certificatul de moștenitor din 1957 privind pe defunctul ......... ......... nu este menț.........at și terenul în litigiu, explicabilă prin preluarea anterioară de către stat a terenurilor pădure, nu înlătură calitatea de moștenitor a reclamanților, care au formulat cerere de reconstituire și beneficiază de dispozițiile art.12 alin.2 teza a II-a din Legea nr.18/1991 și însăși pârâtul ..............., prin convențiile pe care le-a încheiat cu reclamanții în anul 2012 a recunoscut că terenul provine de la autorul ......... ........., ai cărui moștenitori sunt și reclamanții.

Nici împrejurările că întreaga suprafață de teren a fost înscrisă la registrul agricol al pârâtului și că acesta a achitat singur impozitele eferente nu înlătură drepturile reclamanților și nici starea de coproprietate, câtă vreme pârâtul nu este singurul beneficiar al reconstituirii dreptului asupra terenului, iar pentru plata exclusivă a impozitului, pârâtul are calea legală prevăzută de art.638 alin.2 C.civil în contra celorlalți coproprietari.

Critica apelanților pârâți privind inadmisibilitatea acțiunii pe motiv că la 06.07.2015 a fost reziliat contractul de arendare nr./2012 și astfel nu mai există obiectul acțiunii, este, de asemenea, neîntemaiată.Rezilierea contractului produce efecte doar pe viitor, iar reclamanții contestă încheierea contractului și implicit efectele acestuia de la data încheierii până la data rezilierii, chiar din considerentele deciziei civile nr........../2014 rezultând că pretențiile reclamanților pentru anul 2013 au fost respinse tocmai pe considerentul că pârâtul Semescu ......... nu a mai încasat sumele de la APIA pentru că a transmis exploatația fiului său ............... prin contractul de arendare nr./2012.

Față de cele arătate, în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civilă, tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat de pârâți.

Tribunalul apreciază neîntemeiată și solicitarea apelanților reclamanți privind constatarea nulității absolute a contractului de arendare și a celui de comodat, întrucât, potrivit art.636 C.Civil, pârâtul ..............., în calitate de coproprietar, are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația bunului, iar în situația folosirii exclusive a bunului fără acordul celorlalți coproprietari, datorează acestora despăgubiri.

În cauza de față, prin încheierea contractelor de arendare și ulterior de comodat în scopul exploatării agricole, nu a fost schimbată destinația terenului.Tribunalul constată că până la formularea prezentei acțiuni și reclamanții au fost de acord ca pârâtul, la al cărui rol agricol figura înscris terenul, să îl folosească pentru a obține plata sumelor de către APIA, care ulterior să fie împărțite între coproprietari.

Împrejurarea că, ulterior încheierii celor două contracte, pârâtul nu a mai achitat reclamanților sumele convenite prin convenția din anul 2012 atrage aplicare dispozițiilor art.636 alin.2 și art.641 alin.4 C.civil.

Astfel, pentru teza privind inopozabilitatea față de reclamanți a contractelor încheiate între cei doi pârâți, apelul este întemeiat.

Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a aplicat dispozițiile art.641 alin.4 și art.642 alin.1 C.civil cu privire la contractul de comodat nr.499/2015, constatând că acest act s-a încheiat cu titlu gratuit, este considerat act de dispoziție și este inopozabil coproprietarilor care nu au consimțit la încheierea lui.

Deși aceleași dispoziții legale erau aplicabile și în ceea ce privește contractul de arendare nr./2012, instanța de fond a respins în mod greșit acest capăt de cerere pe motivul rezilierii contractului.Întrucât rezilierea produce efecte doar pe viitor, motivul reținut de instanța de fond nu soluț.........ează solicitarea reclamanților pentru perioada cuprinsă între data încheierii și data rezilierii contractului.Ori, așa cum s-a mai arătat și în analizarea apelului pârâților, prin decizia nr........../2014 cererea reclamanților de a primi sume de bani aferente anului 2013 a fost respinsă tocmai cu motivare încheierii contractului de arendare nr./2012, în baza căruia sumele nu au mai fost încasate de ..............., ci de ................

Din conținutul contractului de arendare nr./22.06.2012 rezultă că a fost încheiat pe o perioadă de 6 ani, iar corobotrat cu declarația de reziliere din 06.07.2015, rezultă că a fost menținut pe o perioadă mai mare de trei ani.Rezultă astfel că nu există nici un dubiu privind încadrarea acestui act în categoria celor prevăzute de dispozițiilor art.641alin.4 C.Civil și aplicare sancțiunii prevăzute de art.642 alin.4 C.Civil.

Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat că nu mai este utilă cauzei solicitarea apelanților reclamanți ca APIA să comunice sumele încasate de pârâți, care să fie comparate cu prețul menț.........at în contract- 300 kg de brânză.

Deși încheierea contractului de arendare pe o perioadă mai mare de 3 ani încadrează actul în dispozițiile art.641 alin.4 teza I C.Civil (locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani), cu consecința aplicării dispozițiilor art.642 C.civil, tribunalul apreciază că pentru contractul de arendare nr./22.06.2012 dispozițiile art.642 alin.1 C.civil pot fi aplicate și prin reținerea că actul a fost încheiat cu titlu gratuit.

Aceasta pentru că, deși în forma scrisă se menț.........ează prețul de 300 kg brânză, potrivit art.1266 C.civil, contractul se interpretează după voința părților, iar la stabilirea voinței concordante se va ține seama de scopul contractului, precum și de comportamentul părților ulterior încheierii contractului.

Astfel, tribunalul reține că pârâții sunt tată și fiu, ceea ce prezumă încheierea actului cu titlu gratuit, nu s-a făcut nici o probă privind plata prețului menț.........at în contract, iar după pronunțarea deciziei nr........../2014, prin care pârâtul ............... a fost obligat să plătescă reclamanților o parte din sumele încasate de la APIA, deși contractul de arendare a fost încheiat pe o durată de 6 ani și termenul nu se încheiase, a fost reziliat și înlocuit cu un contract cu titlu gratuit, ceea ce conduce la ideea că și actul inițial a fost încheiat tot cu titlu gratuit.

Față de cele expuse, în temeiul art.480 alin.2 C.pr.civilă, tribunalul va admite apelul formulat de reclamanți, va schimba sentința în sensul constatării inopozabilității față de reclamanți și a contractului de arendare nr./22.06.2012, menținând restul dispozițiilor sentinței.

În baza art.453 C.pr.civilă, urmare a admiterii apelului reclamanților și respingerii apelului pârâților, vor fi obligați apelanți pârâți la 750 lei cheltuieli de judecată către apelanții reclamanți, constând în onorariu avocat și taxă judiciară în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții pârâți ............... și ..............., ambii domiciliați în comuna Padeș, sat Călugăreni, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr........../08.11.2017 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr................, în contradictoriu cu apelanții reclamanții ..............., domiciliată în comuna Padeș, sat , județul Gorj, ......... ........., domiciliat în Baia de Aramă, sat, județul Mehedinți, ......... ........., domiciliată în comuna Padeș, sat Călugăreni, nr.........., județul Gorj, ......... ........., domiciliată în comuna Padeș, sat Cloșani, județul Gorj și cu intimații pârâți Agenția Naț.........ală de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu sediul în municipiul Tg-Jiu, Str.Ecaterina Teodoroiu, nr.92, etaj 2, județul Gorj, și Centrul Zonal APIA Motru, cu sediul în municipiul Motru, str.Bradului, nr.2A, județul Gorj.

Admite apelul formulat de apelanții reclamanți ..............., ..............., împotriva sentinței civile nr........../08.11.2017 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr.................

Schimbă sentința în sensul constatării inopozabilității și a contractului de arendare nr./22.06.2012 față de reclamanți.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă apelanți pârâți la 750 lei cheltuieli de judecată către apelanții reclamanți.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 23.04.2018, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

............... Judecător,

...............

Grefier,

...............

Red.A.C./Tehnored.A.C.

J.fond D.C.B

27 Aprilie 2018/11 ex.

← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 ncpc/art....		Contestaţie la executare . Jurisprudență Contestaţie la executare →

Anulare act. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)