Pretenții. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Prejudicii, daune

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul GORJ Decizie nr. 562/2018 din data de 26.04.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000562

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 562

Ședința publică din 26 Aprilie 2018

Completul compus din:

Președinte .........

Judecător .........

Grefier .........

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta-pârâtă ......... împotriva sentinței civile nr.......... pronunțată de Judecătoria Orșova în dosarul nr., în contradictoriu cu intimata-reclamantă ......... și intimatul-pârât ..........

La apelul nominal efectuat în ședință publică au lipsit părțile, intimata reclamantă ......... fiind reprezentată de avocat ..........

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat ........., pentru intimata reclamantă ........., depune la dosarul cauzei, în copie: sentința civilă nr.......... pronunțată de Judecătoria Orșova în dosarul nr..........; cerere de intervenție formulată de ......... în dosarul nr......../274/2017 al Judecătoriei Orșova; încheierea nr......../E/2017/13.12.2017 emisă de BEJ .......; procura generală autentificată sub nr.......... din 12 septembrie 2016 de BNP ..........

Învederează apărătorul intimatei reclamante că a depus aceste înscrisuri pentru a dovedi poziția procesuală a apelatului pârât, care este oscilantă. Mai susține că în practicaua sentinței nr.......... din 25.10.2017 s-a menționat că pârâtul solicită a fi obligat în solidar cu ......... la plata sumei solicitate de reclamanta din respectivul dosar, astfel încât solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, fiind utile soluționării cauzei.

Tribunalul pune în discuție cererile de probatorii formulate de apelantă prin cererea de apel, respectiv proba cu înscrisurile reprezentate de declarațiile părților date în dosarul penal și proba cu interogatoriu.

Avocat ........., pentru intimata reclamantă ........., nu se opune probei cu înscrisuri, însă cu privire la proba cu interogatoriu, susține că reclamanta nu se poate deplasa, deoarece soțul intimatei este bolnav cu grad de handicap, așa cum reiese din adeverința nr. și este necesară prezenta soției pentru a-l îngriji, fiind astfel în imposibilitate de a se prezenta.

Deliberând asupra probelor solicitate, tribunalul încuviințează apelantei și intimatei ......... proba cu înscrisuri, iar cu privire la proba cu interogatoriu, solicitată de apelantă, tribunalul apreciază că nu este utilă această probă, față de ansamblul materialului probator administrat în cauză, înscrisuri, declarații de martori și interogatoriul luat pârâtului în dosarul instanței de fond.

Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul declară încheiată cercetarea judecătorească în apel, deschide dezbaterile și acordă cuvântul părților.

Avocat ........., pentru intimata reclamantă ........., a solicitat respingerea apelului, menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală. Arată că, așa cum susține apelanta, demolarea s-a făcut de o echipă de muncitori, însă întrunirea elementelor răspunderii civile delictuale coroborate cu dispozițiile art.1349 cod civil nu presupun doar acțiunea făptuitorului prin fapte materiale concrete de acționare cu forță și puteri proprii, precizând că este culpa pârâtei ........., deoarece demolarea s-a făcut la îndemnul ei, iar din declarațiile martorilor audiați rezultă acest lucru, îndemnul demolării s-a făcut de către concubina pârâtului ........., respectiv pârâta, invocând dispozițiile art. 1357 alin.1 Cod civil. În concluzie, pentru considerentele expuse în scris și oral solicită respingerea apelului, menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică, iar cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față:

Prin sentința civilă nr.......... din 25.10.2017 pronunțată de către Judecătoria Orșova în dosarul nr., a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta ......... în contradictoriu cu pârâții ......... și .........; au fost obligați pârâții ......... și ........., în solidar, la plata sumei de 6696,45 lei către reclamanta ......... și s-a luat act de precizarea avocatului reclamantei că își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că este investită cu cererea reclamantei ......... prin care solicită obligarea pârâților ......... și ......... să-i restituie țigla, lateralele din țiglă, olanele, grinzile și frizele din lemn rezultate din decopertarea acoperișului de la imobilul casă de locuit amplasat pe terenul supus ieșirii din indiviziune sau obligarea acestora, în solidar, la plata contravalorii acestora.

Sub aspectul stării de fapt, Judecătoria Orșova a reținut că reclamanta ......... și pârâtul ........., care este nepotul său, au fost coproprietari asupra unui teren intravilan de 411 mp situat în satul Dubova, comuna Dubova, iar pe acest teren au edificat o casa de locuit, în baza autorizației nr.......... emisă de Primăria Dubova.

Costurile construcției au fost suportate de reclamantă, iar la începutul anului 2016 pârâta ......... a intrat într-o relație de concubinaj cu nepotul reclamantei, pârâtul ........., și la 25.05.2016 cei doi pârâți s-au deplasat la casa construită de reclamantă și, ajutați de o echipă de muncitori, au decopertat acoperișul din țiglă, materialele rezultate: lateralele din țiglă, olanele, grinzile și frizele din lemn au fost ridicate și transportate la un imobil deținut de pârâta ......... în Dubova pentru a fi folosit la acesta.

Din probele administrate în fața instanței: înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului .............., instanța a reținut că cererea reclamantei ......... este întemeiată în parte, urmând să o admită pentru considerentele ce succed:

Din înscrisurile reprezentate de autorizația de construire nr.......... emisă de Primăria Dubova, certificatul de urbanism nr.......... emis de aceeași instituție, instanța reține că reclamanta și pârâtului ......... au început construirea unei case în localitatea Dubova (f.8-10, 12-14).

Înscrisurile depuse de reclamantă: aviz de însoțire din 20.09.2016, factura nr........44/21.10.2015, coroborate cu mijlocul material de probă reprezentat de planșele foto, interogatoriul pârâtului și depozițiile martorilor ........., ........., ........., ......... (f.6,7,54,55,103-107,95-98,99,100,101,102,115), relevă că reclamanta este cea care a cumpărat materialele de construcție: țiglă, olane, BCA, fier, ciment, cherestea, grinzi pentru acoperiș, și a suportat costul manoperei cu edificarea acoperișului.

Martorii ........., ........., ......... și ......... au declarat că pârâții au fost cei care au demolat acoperișul cu o echipă de muncitori, toate materialele rezultate fiind transportate în Dubova, la un imobil pe care pârâta ......... l-a primit de la un unchi de-al său.

Pârâtul ......... în concluziile finale puse la dezbateri a solicitat admiterea acțiunii, recunoscând astfel că starea prezentată de reclamantă este reală, el și pârâta ......... fiind cei care au demolat și ridicat materialele din acoperiș, transportându-le la altă locație din Dubova, deținută de pârâta ..........

Potrivit art.1349 alin.(1),(2) Cod civil: ,,Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

În completarea art.1349, codul civil la art.1357 prevede că: ,, Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă,,.

Din acest text legal se desprind condițiile răspunderii delictuale pentru fapta proprie: existența unei fapte ilicite; cauzarea unui prejudiciu, chiar și nepatrimonial; legătura de cauzalitate dintre acestea; vinovăția sau culpa autorului faptului ilicit.

Existența faptei ilicite poate fi reținută în cazul în care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.

Sub acest aspect urmează a fi analizate faptele ilicite invocate de reclamantă.

Faptele ilicite au fost definite ca fiind acele "conduite ale omului prin care se încalcă normele dreptului obiectiv sau regulile de conviețuire socială", "acțiunea sau inacțiunea care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane" (L. Pop, Drept civil, Teoria generală a obligațiilor, voi. I, Ed. Fundației "Chemarea" lași, 1993, p. 216). Termenul de ilicit, prin el însuși, evocă ideea de comportare interzisă sau contrară unei norme juridice (M. Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Ed. Academiei, București, 1972, p. 140).

Cele mai multe fapte ilicite sunt comisive - acțiuni -, dat fiind că legea, de regulă, impune tuturor obligația de a se abține de la orice faptă prin care s-ar putea aduce atingere drepturilor subiective și intereselor legitime ale altora (M. Eliescu p. 141).

Din perspectiva calificării iminenței faptei, condiția se referă la componenta materială, la manifestarea exterioară a elementului obiectiv al faptei ilicite, la acțiunea interzisă.

Din probele evocate anterior, instanța a reținut că pârâții au comis o faptă ilicită prin demolarea acoperișului de la casa reclamantei și transportarea materialelor rezultate la o altă locație, prin aceasta producând un prejudiciu reclamantei, între cele două existând o legătură de cauzalitate, iar prejudiciu trebuie reparat.

Din probe nu se poate individualiza gradul de contribuție al pârâților în producerea prejudiciului, astfel încât în cauză operează art.1370 Cod civil, privind răspunderea solidară față de victimă.

Astfel, pe baza probelor administrate, instanța a apreciat că pârâții prin faptele menționate au adus atingere dreptului la proprietate al reclamantei.

În ceea ce privește prejudiciul suferit de către reclamantă ca urmare a faptei ilicite a pârâților și a efectului negativ cauzat, instanța a apreciat că acesta există, fiind legat de lezarea dreptului său la proprietate, este actual și sigur, și poate fi evaluat în raport de gravitatea încălcării dreptului subiectiv.

Prin urmare, fapta prejudiciabilă pretinsă de reclamantă există, iar aceasta fapta are un caracter ilicit, fiind încălcate dispozițiile art.1349 Cod proc. civilă.

Cu privire la petitul principal, restituirea materialelor, instanța a reținut din depozițiile martorilor, că acestea au fost transportate la un imobil construcție aflat în posesia pârâtei pentru a fi folosite la acest imobil, iar o parte din materiale s-au distrus cu prilejul demolării acoperișului și al transportului la noua locație, astfel încât, pentru repararea integrală a prejudiciului, instanța a apreciat că restituirea în natură și în totalitate nu este posibilă, așa încât a admis petitul subsidiar, de fi obligați pârâții în solidar la plata contravalorii acestor materiale.

Reclamanta deși a precizat suma de 9466 lei ca fiind valoarea pentru repararea prejudiciului material, instanța a apreciat valoarea în funcție de factura fiscală, avizul de însoțire și bonul fiscal depuse la dosar, considerând că obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 6696,45 lei către reclamanta ........., așa cum rezultă din acestea, este aptă de a repara prejudiciul integral, suma fiind suficientă, rezonabilă și justificată, din suma menționată în factură eliminând contravaloarea sacilor de ciment, parte din fierul striat și BCA, care au rămas încorporate în acoperiș și nu au fost demolate și ridicate de pârâți (f.6-7).

Potrivit art. 1381 alin. (1) Cod civil "orice prejudiciu dă dreptul la reparație"; de unde rezultă că nu interesează natura daunei, întinderea sau importanța ei; din moment ce există o daună, prejudiciul se naște si trebuie reparat, iar potrivit art.1385 cod civil reparația trebuie să fie integrală.

Instanța a luat act că reclamanta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ........., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată față de această parte, cu obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, apelanta a arătat că în mod greșit instanța a reținut în sarcina sa săvârșirea faptei ilicite invocate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, respectiv că aceasta ar fi demolat acoperișul casei, iar materialele rezultate le-ar fi utilizat la imobilul deținut în aceeași localitate.

Or, așa cum a susținut și reclamanta în acțiunea cu care a învestit instanța, și cum rezultă și din declarațiile martorilor, lucrările de demolare a acoperișului au fost realizate de o societate sau de muncitori calificați angajați de nepotul reclamantei, coproprietarul construcției (aspect recunoscut de acesta la interogatoriu, întrebarea nr.3).

De altfel, din nici o probă administrată nu rezultă vreo faptă materială a pârâtei din cele descrise de reclamantă, cu alte cuvinte pârâta nici nu a angajat muncitorii care s-au ocupat de demolare (ci, în mod firesc, coproprietarul) și nici nu a desfășurat vreo activitate faptică de demolare, astfel că reținerea primei instanței, în sensul că pârâții au demolat acoperișul împreună cu o echipă de muncitori, nu numai că nu are nici un suport probator, dar nici nu demonstrează care a fost în concret participația pârâtei la realizarea faptei ilicite.

Mai mult, instanța nu a motivat reținerea faptei ilicite în vreun fel, ci doar a făcut o referire generică la martorii audiați, în condițiile în care din nici una din declarații nu reiese vreo activitate faptică a pârâtei referitor la demolarea acoperișului.

Împrejurarea invocată de reclamantă și reținută de prima instanța cum că s-ar fi folosit materiale din cele rezultate din demolare la casa sa din Dubova, sunt nereale, bazându-se și pe o premisă greșită, respectiv aceea că o parte din materiale au fost transportate la locuința sa, premisă căreia instanța i-a dat o greșită relevanță juridică, asimilând-o cu o faptă ilicită.

A mai susținut pârâta că la acel imobil unde au fost aduse resturile de materiale nu locuiește doar ea, ci și celălalt pârât, așadar eventualele resturi de materiale nu au fost aduse de către pârâtă sau la pârâtă, ci de către celălalt coproprietar la imobilul unde acesta locuiește, faptul că el nu este proprietar în sensul legii fiind irelevant.

De altfel, în legătură cu acest aspect, nu numai că atitudinea reclamantei este oscilantă, dar este și vădit de rea credință, fiind mai mult decât evident că reclamanta încearcă să obțină despăgubiri nu de la autorul faptei ilicite, nepotul ei, ci de la pârâtă.

Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.349 C.pr.civ., referitoare la mărturisire reținând împotriva pârâtei mărturisirea făcută de celălalt pârât, care are evident interese contrare, fără să observe că mărturisirea, având caracter personal, face dovadă doar împotriva celui care a făcut-o fiind inadmisibil că o pretinsă recunoaștere a unei părți să fie opusă alteia.

În dovedire, apelanta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu.

Cererea de apel a fost legal timbrată (chitanță, fila 20, dosar de apel).

Au fost înaintate, în cadrul probei cu înscrisuri, opt planșe foto.

La data de 15.02.2018, intimatul pârât ......... a formulat întâmpinare, arătând că este de acord cu cele susținute de către pârâta ......... prin cererea de apel.

A arătat că, împreună cu bunica sa, reclamanta în cauză, deține o casă în comuna Dubova, construită cu banii săi, obținuți din vânzarea unui apartament (ce fusese cumpărat cu banii obținutți din vânzarea bunurilor dobândite de la tatăl său, prin moștenire), iar la începutul anului 2016 a rugat-o pe reclamantă să îi permită să finalizeze casa cu intenția de a o folosit în scop turistic, pentru a nu mai fi nevoit să lucreze în străinătate.

În acest sens, a discutat cu reprezentanții Primăriei Dubova, care au învederat că nu se poate face recepția casei, deoarece mansarda nu figurează în proiectul casei și că îi trebuie o extindere de proiect ori să dărâme mansarda.

A mai susținut că proiectantul i-a cerut mulți bani pentru extinderea de proiect, așa că a optat pentru dărâmarea mansardei, cu menținerea parterului și a etajului și împreună cu tatăl unui prieten, care deține firmă de construcții, au demolat acoperișul casei, o parte din materiale fiind distruse, iar o parte a rămas întreagă.

În timpul demolării acoperișului a venit bunica sa care a chemat poliția, iscându-se un real scandal, iar în acel moment a venit și pârâta la fața locului, care de altfel nu a participat în nici un fel la activitățile de desfacere a acoperișului construcției, acestea fiind făcute de muncitori la indicațiile sale.

A arătat că în acea perioadă pârâtul locuia în locuința proprietatea pârâtei, locuind și în prezent acolo.

A mai arătat că este adevărat faptul că o parte din țiglă a fost transportată la locuință ca să nu fie furată, cum s-a întâmplat cu lemnul și că nici un material din acoperiș nu a fost folosit de către pârâtă, aceasta cumpărându-și țigla de la un depozit de construcții deținut de numitul Vâșcă Marius și că în ziua în care s-a judecat procesul la fondul cauzei, pârâtul era certat cu pârâta ......... și se întorsese acasă la bunica sa, iar în dimineața procesului a mers la judecătorie și a declarat minciuni împotriva pârâtei ........., altfel bunica sa îi făcea bagajele și îl scotea afară din casă.

Despre martorii audiați la fondul cauzei, care sunt rude și prieteni apropiați, a precizat intimatul pârât că nu a fost nici unul în ziua demolării la fața locului, aceste persoane fiind martorii bunicii sale în toate procesele care le are.

La data de 19.02.2018, intimata reclamantă ......... a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului declarat, ca nefondat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.

A arătat că, deși apelanta susține că personal nu a săvârșit fapte materiale, stricto sensu, prin care să fi demolat acoperișul imobilului deținut în coproprietate, întrunirea elementelor răspunderii civile delictuale nu presupun doar acțiunea făptuitorului prin fapte materiale concrete de acționare cu forță și puteri proprii, precizând că în ceea ce o privește pe pârâta ......... este suficientă cea mai ușoară culpă în producerea prejudiciului, pentru ca instanța să-și formeze opinia pentru admiterea în parte a acțiunii.

Prin urmare, nu era necesar ca pârâta să angajeze personal firma care efectiv a decopertat construcția și a luat și transportat la adresa sa materialele rezultate din demolare, din moment ce nefiind coproprietară pe casă, cum susține, a fost prezentă fizic la fața locului în momentul desfășurării manoperei păgubitoare, dar mai cu seamă transportul și uzul acestor materiale pentru acoperișul altei construcții, conduce la concluzia săvârșirii unei fapte ilicite, cu intenție.

Chiar faptul în sine de demolare a unei construcții fără autorizație de demolare este o faptă ilicită.

De asemenea, din declarațiile martorilor audiați ......... și ......... rezultă existența unei faptei ilicite săvârșite cu intenție și ca fiind în totală contradicție cu realitatea susținerea apelantei potrivit căreia nu a folosit materialele rezultate din demolare.

Argumentul că ar avea chitanțe, facturi cu care și-a cumpărat o parte din materialele de pe acoperiș, nu este de natură să înlăture minciuna susținută de apelantă și nici nu conduce la concluzia că nu se face vinovată de săvârșirea faptei sale.

De altfel, nu se contestă faptul că pârâta și-a cumpărat propriile materiale, dar aceasta le-a folosit și pe cele rezultate din demolarea acoperișului reclamantei.

De altfel, pârâta nu a făcut aceste apărări înaintea primei instanțe, deși a fost legal citată la fondul cauzei, inclusiv cu mențiunea personal la interogatoriu, iar faptul că aceasta nu a înțeles să uzeze de drepturile sale procesuale îi este exclusiv imputabil.

De asemenea, a mai învederat că între pârâtă și reclamantă există și alte litigii, apelanta din cauză fiind lipsită de scrupule și onestitate, iar pârâții se află într-o relație de concubinaj, fiind irelevant din punct de vedere juridic faptul că pârâtul ......... nu este și el proprietar al imobilului în care locuiesc împreună cu pârâta și nu exonerează pârâta de răspundere civilă delictuală.

În urma probatoriului administrat s-a stabilit că ambii pârâți se fac vinovați de producerea prejudiciului, fapt pentru care s-a dispus obligarea lor la plata prejudiciului de 6696,45 lei.

A mai apreciat reclamanta că în mod corect judecătorul fondului a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art.358 Cod de procedură civilă față de neprezentarea pârâtei la interogatoriu și față de toate aceste motive a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Prin încheierea de ședință din data de 19.03.2018, având în vedere că, prin sentința civilă nr.......... pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr.........., s-a admis cererea de strămutare formulată de petenta ......... cu privire la cauza civilă ce face obiectul dosarului nr. și s-a dispus strămutarea cauzei la Tribunalului Gorj, Tribunalul Mehedinți a scos cauza de pe rol și a înaintat-o la Tribunalul Gorj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 29.03.2018, fiind acordat termen de judecată la data de 26.04.2018, cu citarea părților, măsurile dispuse la acest prim termen de jduecată regăsindu-se în practicaua prezentei.

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova, sub nr., reclamanta ......... a solicitat obligarea pârâților ......... și ......... să-i restituie țigla, lateralele din țiglă, olanele, grinzile și frizele din lemn rezultate din decopertarea acoperișului de la imobilul casă de locuit amplasat pe terenul supus ieșirii din indiviziune sau obligarea acestora, în solidar, la plata contravalorii acestora, temeiul cererii de chemare în judecată reprezentându-l răspunderea civilă delictuală.

Împotriva sentinței civile nr.......... din 25.10.2017, a declarat apel pârâta ........., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin apelul declarat, pârâta a criticat exclusiv soluția de obligare a sa la plata sumei de 6696,45 lei către reclamanta ........., apreciind că această soluție este rezultatul aprecierii eronate a materialului probator administrat în cauză. Dezvoltând, pârâta a susținut că nu se face vinovată de săvârșirea vreunei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii reclamantei, pârâtul ......... fiind exclusiv vinovat de producerea prejudiciului reclamantei, prin aceea că a angajat muncitorii care au demolat acoperișul construcției și au transportat resturile de materiale rămase la locuința pârâtei, acest din urmă demers fiind justificat prin aceea că pârâtul Baiaș locuia în imobilul proprietatea pârâtei, fiind concubini.

În analiza apelului formulat, tribunalul subliniază prioritar faptul că, în conformitate cu disp. art.477 alin.1 C.pr.civ., efectul devolutiv al apelului este limitat la ceea ce s-a apelat (tantum devolutum quantum appellatum), ceea ce înseamnă că tribunalul va proceda doar la analizarea problemelor de fapt și de drept expres sau implicit criticate de către apelant, rejudecând în fapt și în drept doar ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei instanțe. Ceea ce nu s-a apelat intră în puterea lucrului judecat, nemaiputând face obiectul analizei de către instanța de apel.

În speță, nu a fost apelată soluția de obligare a pârâtului ......... la plata sumei de 6696,45 lei, ceea ce înseamnă că aceasta nu poate face obiectul analizei în prezentul dosar de apel.

Analizând apelul declarat de pârâta ......... împotriva soluției de obligare a sa, în solidar cu celălalt pârât, la plata sumei de 6696,45 lei, tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Ceea ce a intrat în puterea lucrului judecat prin neapelare este faptul că în sarcina pârâtului ......... s-a angajat răspunderea civilă delictuală pentru fapta ilicită proprie constând în demolarea acoperișului de la casa reclamantei și transportarea materialelor rezultate la o altă locație, fiind definitiv obligat la repararea prejudiciului astfel cauzat reclamantei.

Deși atât apelanta pârâtă ........., cât și intimatul pârât ......... au susținut în apel că pârâtul este singurul vinovat de producerea prejudiciului în dauna reclamantei, tribunalul apreciază că o astfel de susținere nu poate fi primită.

Astfel, sunt avute în vedere răspunsurile pârâtului ......... la interogatoriul susținut la propunerea reclamantei în primă instanță (răspunsul la întrebarea nr.2), depoziția martorului ........., care a declarat că ambii pârâți au venit împreună cu numitul ......... și au procedat la demolarea acoperișului casei, țigla fiind transportată la o casă din Dubova pe care pârâta ......... ar fi primit-o de la un unchi al său, depoziția martorului ........., care a declarat că pârâții au venit cu o echipă de muncitori și au demolat acoperișul casei, țigla și materialul lemnos fiind transportate la casa pârâtei ......... din Dubova, precum și neprezentarea pârâtei ......... la interogatoriul încuviințat, atitudine procesuală care valorează, în condițiile art.358 C.pr.civ., început de dovadă în folosul reclamantei, care a propus interogatoriul. De altfel, transportul resturilor de materiale la locuința pârâtei a fost confirmat de către pârâtă în cuprinsul cererii de apel, însă a fost justificat prin aceea că și celălalt pârât locuia la acel moment în același imobil, în calitate de concubin, drept pentru care transportul materialelor s-a făcut exclusiv în folosul pârâtului .......... Tot din perspectiva materialului probator, se reține că aprecierea, din punct de vedere probator, a răspunsurilor pârâtului ......... la interogatoriu se circumscrie obligației judecătorului de a proceda, conform art.264 C.pr.civ., la examinarea tuturor probelor administrate, a fiecăreia în parte și a tuturor în ansamblul lor, apreciindu-le liber, potrivit convingerii sale.

În concluzie, se reține participarea pârâtei ......... la săvârșirea faptei ilicite constând în demolarea acoperișului de la casa reclamantei și transportarea materialelor rezultate la o altă locație, faptă prin care s-a cauzat un prejudiciu reclamantei, ce se impune a fi reparat, drept pentru care este legală și temeinică soluția sa de obligare în solidar cu pârâtul ..........

În același sens, se au în vedere disp. art.1369 alin.1 C.civ., potrivit cărora ";Cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună știință, a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul faptei";. Astfel, în materia răspunderii civile delictuale, dacă delictul este imputabil mai multor persoane, cum este cazul în speță, acestea sunt ținute solidar pentru despăgubire. Principiul devine eficient atunci când se stabilește că paguba rezultă din unul și același fapt prejudiciabil, săvârșit de mai multe persoane care au acționat în baza unei înțelegeri comune (unitate de rezoluție delictuală).

Mai mult, potrivit disp. art.1370 C.civ., ";Dacă prejudiciul a fost cauzat prin acțiunea simultană sau succesivă a mai multor persoane, fără să se poată stabili că a fost cauzat sau, după caz, că nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor răspunde solidar față de victimă";. Răspunderea solidară operează și în situația în care prejudiciul a fost cauzat de fapta ilicită săvârșită de mai multe persoane, prin acțiuni simultane ori succesive, fără a se putea stabili cu certitudine care dintre acestea este autor și care dintre ele ar putea fi excluse din categoria celor care au acționat în producerea prejudiciului. Instanța, cu concursul victimei, care trebuie să dovedească existența prejudiciului, va trebui să identifice grupul de suspecți din cadrul căruia în mod cert unul este autorul faptului prejudiciabil, urmând a stabili în sarcina tuturor o răspundere solidară în repararea prejudiciului produs.

În concluzie, prin probele administrate în primă instanță reclamanta a dovedit existența prejudiciului ce i-a fost cauzat, precum și faptul că cei doi pârâți au participat la săvârșirea acțiunii păgubitoare, fără a se putea stabili în concret gradul de contribuție al fiecărui pârât la producerea prejudiciului, drept pentru care în mod corect prima instanță i-a obligat pe cei doi pârâți, în solidar, la plata sumei de 6696,45, reprezentând repararea prejudiciului cauzat reclamantei ..........

Pentru considerentele expuse, văzând și disp. art.480 alin.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta-pârâtă ........., cu domiciliul în Dubova, ..............., județul Mehedinți, și domiciliul procesual ales în .............., județul Mehedinți, împotriva sentinței civile nr.......... pronunțată de Judecătoria Orșova în dosarul nr., în contradictoriu cu intimata-reclamantă ........., domiciliată în Dubova, județul Mehedinți și intimatul-pârât ........., domiciliat în Dubova, str. Principală, nr.97, județul Mehedinți, ca nefondat.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, recurs care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 26 Aprilie 2018, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

......... Judecător,

.........

Grefier,

.........

Red. L.M.P/ thred. L.M.P./F.Ș.

6 ex/25 Mai 2018

Jud.F: I.C.U.

← Acţiune în constatare grupa a ii a de muncă		Suspendare executare art.484,507,512,700,718 ncpc/art.... →

Pretenții. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Prejudicii, daune

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretenții. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Prejudicii, daune