Principii ce guvernează procesul civil. Principiul disponibilităţii. Dreptul părţilor de a determina limitele procesului este, în principiu, neîngrădit, instanţa neavând posibilitatea de a introduce din oficiu o altă persoană în proces. Pârâtul nu poate s
| Comentarii |
|
Limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual sunt fixate de reclamant. În baza rolului activ, instanţa poate pune în discuţia părţilor necesitatea lărgirii cadrului procesual, prin introducerea în proces a altor persoane. Instanţa nu poate însă, din oficiu, să dispună introducerea în proces a părţilor, pentru că altfel s-ar încălca principiul disponibilităţii.
Secţia civilă, Decizia nr. 296 din 11 mai 2011
Prin decizia civilă nr. 266/2010 a Tribunalului Galați s-a respins apelul declarat de M.G. pentru lipsa calității procesuale active a acestuia. S-au admis apelurile declarate de pârâții Primarul Mun. Galați, Primăria Mun. Galați și M.C. S-a anulat sentința civilă nr. 7815/2010 a Judecătoriei Galați și-n rejudecare s-a respins acțiunea față de pârâta P.G. pentru lipsa calității procesuale pasive. S-a respins acțiunea față de pârâtul M.C. pentru lipsa calității procesuale pasive exclusive.
Pentru a se pronunța această decizie s-au reținut următoarele:
Limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual sunt fixate de reclamant. în baza rolului activ, instanța poate pune în discuția părților necesitatea lărgirii cadrului procesual, prin introducerea în proces a altor persoane. Instanța nu poate însă, din oficiu, să dispună introducerea în proces a părților, pentru că altfel s-ar încălca principiul disponibilității.
în cauză, reclamanții au pornit acțiunea în contradictoriu cu Primăria, reprezentată prin primar și cu pârâtul M.C. Primăria Mun. Galați a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar prin încheierea din 02.06.2010, excepția a fost admisă, dar s-a dispus, din oficiu, citarea în continuare a P.M.G. Nu există nici o solicitare a reclamanților de modificare a cadrului procesual.
Instanța este ținută să se pronunțe numai cu privire la persoanele care au fost chemate în judecată de reclamant, deoarece nici o dispoziție legală nu permite posibilitatea de a se introduce în proces din oficiu, alte persoane indicate de părți.
în mod nelegal, instanța s-a pronunțat în contradictoriu cu Primarul mun. Galați. Acest aspect este de natură să aducă atingere și intereselor pârâtului M.C., interesat să obțină pronunțarea unei hotărâri pe excepție, dar și principiului egalității armelor.
Practic, instanța înțelege să corecteze o acțiune deficitar pornită.
Or, soluția care trebuia să fie pronunțată era respingerea acțiunii față de această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.
în consecință, singura parte care figura ca pârâtă este M.C., iar obiectul cauzei este anularea unei dispoziții a primarului.
Art. 47 C.proc.civ. reglementează litisconsorțiul sau coparticiparea procesuală care, în conformitate cu poziția părților, poate fi, activă, pasivă sau mixtă.
în principiu, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, însă, sunt situații în care, fie în baza legii, fie datorită naturii raportului juridic dedus judecății, când raportul de drept material litigios creează o dependență procesuală între coparticipanți, astfel încât orice posibilitate de fracționare este exclusă, declanșarea, continuarea și finalizarea procesului civil nu se poate realiza decât în comun, existând litisconsorțiu necesar, care este guvernat de regula dependenței procesuale relative a coparticipanților.
în acest sens, poate fi edificator art. 48 alin. (2) C.proc.civ., potrivit căruia, „dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziții legale, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanților sau pârâților, actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviințate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură folosesc celorlalți”.
Deși din cuprinsul art. 48 alin. (2) C.proc.civ. nu rezultă expres, prin aceste dispoziții se reglementează posibilitatea derogării de la principiul independenței procesuale, ce guvernează litisconsorțiul simplu, sau, altfel spus, poate să rezulte un litisconsorțiu necesar și, în raport de natura acțiunii, care poate fi apreciat ca o varietate a litisconsorțiului necesar ce rezultă din natura raportului juridic.
Acțiunea în constatarea nulității absolute a unui act dă naștere unui litisconsorțiu necesar pasiv, obligatoriu și unitar, deoarece instanța trebuie să constate nevalabilitatea actului față de ambele părți, căci pronunțarea unei hotărâri uniforme reprezintă o necesitate juridică obiectivă în materia nulității absolute a actelor juridice, nefiind de conceput ca același act să fie valabil pentru o parte și nevalabil pentru o alta.
Prin urmare, pârâtul M.C. nu are calitate procesuală pasivă exclusivă în acțiunea având ca obiect nulitatea unui act juridic bilateral.
împotriva deciziei civile nr. 266/2010 a Tribunalului Galați au declarat recurs reclamantele invocând următoarele motive:
1. în mod greșit instanța de apel a apreciat că reclamantele prin acțiunea formulată nu au înțeles să cheme în judecată Mun. Galați prin Primar.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată - care cuprinde două capete de cerere - reclamanții au înțeles să se judece:
a) în capătul de cerere privind constatarea calității de proprietar asupra imobilului - cu Primăria Mun.Galați;
b) în capătul de cerere prin care s-a solicitat „desființarea în parte a Dispoziției nr. 3139/25.10.2006 emisă de Primarul mun. Galați cu acesta din urmă.
Din sintagma „desființarea în parte a Dispoziției nr. 3139 emisă de Primarul Galați” rezultă faptul că reclamanții au înțeles să se judece cu emitentul acestui act administrativ.
2. La termenul din 25.05.2010, pârâtul M.C., prin apărător, a sesizat necesitatea introducerii în cauză, în calitate de pârât, a Mun. Galați și a solicitat instanței citarea acestuia prin Primar.
Existând o solicitate în acest sens, instanța nu a dispus din oficiu citarea Mun. Galați, ci la cererea expresă a pârâtului M.C.
Prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 0 C.proc.civ. s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Galați.
Examinând actele și lucrările dosarului prin decizia civilă nr. 269/R/2011 a Curții de Apel Galați s-a constatat că recursul nu este fondat.
Procesul civil este guvernat de o serie de principii generale, printre care și principiul disponibilității.
Prin principiul disponibilității se înțelege faptul că părțile pot determina nu numai existența procesului, prin declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a se pune capăt procesului înainte de a interveni o hotărâre pe fondul pretenției supusă judecății, ci și conținutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual, în privința obiectului și a participanților la proces, a fazelor și etapelor pe care procesul civil le-ar parcurge.
Dreptul părților de a determina limitele procesului este, în principiu, neîngrădit, instanța neavând posibilitatea de a introduce din oficiu o altă persoană în proces. Posibilitatea de a lărgi sfera procesului având-o numai părțile: reclamantul și pârâtul prin chemarea în judecată a altei persoane sau prin chemarea în garanție, pârâtul prin arătarea titularului dreptului.
în speță, prin cererea de chemare în judecată reclamanții precizează clar că ei au chemat în judecată pe pârâții: M.C. și Primăria Mun.Galați. Nu putem îmbrățișa teoria recurentelor precum sintagma „solicit să desființați Dispoziția nr. 3139/2006 emisă de Primarul Mun. Galați” echivalează cu chemarea în judecată și a acestuia din urmă atâta vreme cât în petitul acțiunii existau mențiuni clare în ceea ce privește persoanele chemate în judecată.
Primarul Mun. Galați nu se află printre pârâții desemnați de reclamante.
La termenul din 25.05.2010 apărătorul reclamantelor precizează o dată-n plus că petitul acțiunii e foarte clar: s-a chemat în judecată Primăria Mun. Galați prin Primar.
E adevărat că pârâtul M.C. prin apărătorul său a solicitat să se constate necesitatea introducerii în cauză a Primarului Mun. Galați ca emitent al Dispoziției nr. 3139/2006, dar:
1) nu a formulat o cerere în acest sens;
2) un pârât nu poate solicita introducerea în cauză a unui alt pârât.
Potrivit dispozițiilor art. 57 C.proc.civ. prin intermediul cererii de chemare în judecată a unei alte persoane, nu se poate obține introducerea în proces a unui nou pârât, ci trebuie să fie vorba de un terț care ar putea să formuleze aceleași pretenții ca și reclamantul.
Aceste considerente demonstrează faptul că nici cel de-al doilea motiv de recurs nu poate fi primit.
Din analiza actelor dosarului de fond se constată că instanța a dispus din oficiu introducerea pârâtului Primarul Mun.Galați cu încălcarea principiului disponibilității consacrat de art. 129 C.proc.civ.
(Judecător Luminița Cristea)
| ← Adopţie iniţiată de soţia celui care a devenit tatăl unui... | Recurs. Motivele de recurs vizând cererea principală nu pot fi... → |
|---|
