Principiul inviolabilitătii dreptului de proprietate. Urmărirea silită asupra bunurilor imobile

C. civ., art. 1718 Legea nr. 58/1998, art. 72 alin. (2) C. proc. civ., art. 376, art. 488, art. 494

Dispoziţiile legale criticate au ca scop asigurarea executării prestaţiei la care debitorul este obligat, fară a aduce atingere dreptului de proprietate al acestuia.

Obligaţia de natură patrimonială stabilită în sarcina debitorului este o consecinţă a angajării răspunderii juridice contractuale sau delictuale a acestuia, iar la procedura executării silite se recurge numai în situaţia în care debitorul obligaţiei stabilite prin hotărâre sau titlu executoriu nu execută de bunăvoie prestaţia la care este obligat.

C.C., decizia nr. 246 din 10 mai 2005 (M. Of. nr. 636 din 20 iulie 2005)

Nota 1: Legea bancară nr. 58/1998, ulterior sesizării Curţii Constituţionale a fost republicată (M. Of. nr. 78 din 24 ianuarie 2005) cu un nou titlu, şi anume Legea privind activitatea bancară, iar ca urmare a renumerotării textelor, art. 56 alin. (2) a devenit art. 79 alin. (2), având acelaşi conţinut.

Nota 2: în acelaşi sens, a se vedea şi decizia Curţii Constituţionale nr. 474 din 22 septembrie 2005 (M. Of. nr. 990 din 8 noiembrie 2005).

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1718 din C. civ., art. 376, art. 488 şi art. 494 C. proc. civ., precum şi cele ale art. 56 alin. (2) din Legea bancară nr. 58/1998.

în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 1718 C. civ., precum şi cele ale art. 488 şi ale art. 494 C. proc. civ., contravin prevederilor constituţionale ale art. 44, ale art. 53 şi ale art. 136, întrucât, prin reglementarea unei posibilităţi de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în patrimoniul altei persoane fizice sau juridice, fără a fi în discuţie vreun caz de excepţie care să impună restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, se anulează pur şi simplu dreptul de proprietate privată, ocrotit prin Constituţie. De asemenea, autorii excepţiei apreciază că textele criticate sunt neconstituţionale şi datorită faptului că sunt adoptate prin legi ordinare, deşi, pentru situaţiile în care sunt reglementate excepţii de la principiul inviolabilităţii dreptului de proprietate privată, Constituţia instituie obligaţia adoptării unei legi organice. Totodată, autorii excepţiei arată că dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Legea bancară nr. 58/1998, precum şi cele ale art. 376 C. proc. civ. sunt neconstituţionale şi contravin art. 124 şi 126 din Constituţie, deoarece acordă băncilor posibilitatea de a executa silit, chiar în mod arbitrar, obligaţiile de restituire a unor sume de bani înscrise în contractele de credit şi garanţie, fără ca aceste obligaţii de plată să fie stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Examinând excepţia, Curtea a constatat că, în argumentarea criticii de neconstituţionalitate potrivit căreia textele deduse controlului reglementează posibilităţi de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în acela al alteia, iar prin aceasta „se anulează pur şi simplu dreptul de proprietate privată, ocrotit de Constituţie”, autorii excepţiei utilizează o premisă greşită, rezultat al absolutizării exerciţiului dreptului de proprietate.

Dispoziţiile legale criticate au ca scop asigurarea executării prestaţiei la care debitorul este obligat, fară a aduce atingere dreptului de proprietate al acestuia.

Obligaţia de natură patrimonială stabilită în sarcina debitorului este o consecinţă a angajării răspunderii juridice contractuale sau delictuale a acestuia, iar la procedura executării silite se recurge numai în situaţia în care debitorul obligaţiei stabilite prin hotărâre sau titlu executoriu nu execută de bunăvoie prestaţia la care este obligat.

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Principiul inviolabilitătii dreptului de proprietate. Urmărirea silită asupra bunurilor imobile