Principiul securităţii raporturilor juridice şi aplicarea normelor mai favorabile în cazul unei neconcordanţe între dreptul intern şi dreptul internaţional
| Comentarii |
|
Art.20 din Constituţia României
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, drepturile recunoscute printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai pot fi rediscutate, chiar dacă s-a schimbat cadrul legal, pentru aplicarea principiului securităţii raporturilor juridice
Chiar dacă un act normativ ulterior a fost declarat ca fiind constituţional, dar este de natură să anuleze, să întârzie sau să împiedice efectele unei hotărâri definitive, se va aplica cu prioritate reglementările internaţionale potrivit art.20 din Constituţia României.
(Decizia civilă nr. 2765/10.12.2012)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, la data de 24.08.2011, contestatorul B.C.A. a chemat în judecată intimata C.J.P. Argeş, solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se desfiinţeze decizia de revizuire a pensiei nr. 312509/22 iulie 2011, emisă de intimată şi să se menţină în plată pensia de serviciu stabilită în baza Legii nr.217/2008 şi să plătească diferenţele rezultate în urma revizuirii..
În motivarea contestaţiei s-a arătat că în 2009 i-a fost stabilită contestatorului o pensie de serviciu recalculată în baza Legii 119/2010.
După recalcularea pensiei, instanţa a pronunţat o hotărâre irevocabilă prin care a obligat intimata să păstreze în plată pensia de serviciu, astfel că a doua operaţie de revizuire a drepturilor a fost de natură să încalce autoritatea de lucru judecat.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestaţiei, cu argumentul că revizuirea drepturilor la pensie s-a făcut în baza OUG nr.59.2011.
Tribunalul Argeş, prin sentinţa civilă nr.885/22.05.2012 a admis cererea de chemare în judecată, în sensul că a anulat decizia nr.312509/22.07.2011 şi a menţinut în plată pensia de serviciu a contestatorului, obligând intimata să-i plătească diferenţele de drepturi, începând cu 01.08.2011.
Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, instanţa de fond a reţinut că revizuirea pensiei de serviciu, în baza OUG nr.59/2011 a fost de natură să încalce autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr.624/05.04.2011, rămasă irevocabilă prin decizia nr.1187/20.06.2011, pronunţată de această Curte, prin care s-a păstrat în plată pensia de serviciu stabilită în favoarea contestatorului, în baza Legii nr.217/2008.
Împotriva hotărârii a formulat recurs intimata, criticând-o pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în dezvoltarea căruia s-a arătat că revizuirea pensiei s-a făcut în baza OUG nr.59/2011, Statul având puterea deplină să revină asupra cuantumului pensiei stabilit iniţial, întrucât dreptul la pensie nu poate fi considerat un drept câştigat şi garantat pentru viitor potrivit normelor europene, ci un drept acordat doar în limita posibilităţilor economice.
Prin decizia nr. 2765/10.12.2012, Curtea de Apel Piteşti a respins, ca nefondat, recursul declarat de intimata C.J.P. Argeş, împotriva sentinţei civile nr.885 din 22 mai 2012, pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul nr.3945/109/2011, intimat fiind contestatorul B.C.A.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a reţinut următoarele:
Prin decizia nr.312509/04.03.2009 a fost stabilită în favoarea intimatului o pensie de serviciu în baza Legii nr.217/2008, privind pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, al cărui cuantum s-a recalculat în baza Legii nr.119/2010.
Intimatul a criticat operaţia de recalculare a pensiei, cererea sa fiind admisă prin sentinţa civilă nr.624/05.04.2011, pronunţată de Tribunalul Argeş, rămasă irevocabilă, prin care s-a apreciat că intervenţia statului de reducere a cuantumului pensiei a fost de natură să încalce dreptul acestuia dinainte, fiind astfel păstrată în plată pensia de serviciu stabilită iniţial.
După pronunţarea hotărârii evocată, în baza OUG nr.59/2011, cuantumul pensiei a fost din nou redus în procedura revizuirii reglementată de acest act normativ.
Cu privire la efectele OUG nr.59/2011, respectiv a încălcării autorităţii de lucru judecat s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr.215/13.03.2012 prin care a recunoscut că hotărârile pronunţate trebuie să fie executate de către autorităţile publice, drepturile la pensie să fie puse în plată aşa cum s-a stabilit de către instanţele de judecată, însă această obligaţie a subzistat numai până la intrarea în vigoare a OUG nr.59/2011, considerată fiind ca un act nou faţă de Legea nr.119/2010, care reglementează procedura de recalculare a pensiilor, motiv pentru care, prin aplicarea sa nu s-a încălcat autoritatea de lucru judecat.
Executarea hotărârilor judecătoreşti reprezintă o componentă a dreptului la un proces echitabil garantat de art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel că într-un stat de drept efectele hotărârii nu pot fi anulate, întârziate sau împiedicate să se producă.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, drepturile recunoscute printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai pot fi rediscutate chiar dacă s-a schimbat cadrul legal, pentru apărarea principiului securităţii raporturilor juridice.
Soluţiile pronunţate de către cele două curţi cu privire la autoritatea de lucru judecat sunt contradictorii, fiindcă, pe de o parte, Curtea Constituţională reţine că un act normativ nou trebuie să fie aplicat şi situaţiilor juridice recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, fără a se reţine că, în acest mod, este încălcată autoritatea de lucru judecat.
Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului apără prin soluţiile sale securitatea raporturilor juridice, indiferent de cadrul legal existent, după data pronunţării hotărârilor, autoritatea de lucru judecat neputând fi rediscutată, chiar dacă au fost adoptate după pronunţarea hotărârilor definitive norme juridice noi.
Potrivit art.20 din Constituţia României „(1) (…) drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”
Dispoziţiile privind deciziile Curţii Constituţionale, care au un caracter obligatoriu în cauza de faţă, nu sunt favorabile contestatorului, motiv pentru care, potrivit principiului constituţional evocat, se vor aplica cu prioritate soluţiile pronunţate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care dau eficienţă autorităţii de lucru judecat, respectiv a principiului stabilităţii raporturilor juridice, indiferent de cadrul legal adoptat după pronunţarea hotărârilor definitive.
Adoptarea OUG nr.59/2011 a fost de natură să reducă efectele hotărârii definitive prin care s-a constatat dreptul contestatorului la plata pensiei în cuantumul stabilit iniţial potrivit Legii nr.217/2008, intervenţia statului prin acest act normativ fiind de natură să încalce grav principiul securităţii raporturilor juridice, aşa după cum în mod corect a apreciat şi instanţa de fond.
Pentru toate aceste argumente, în baza art.312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
Drept civil
<
| ← Răspunderea disciplinară | Aplicarea legii civile în timp în acţiunile privitoare la... → |
|---|
