Probe. Coroborarea mărturisirii mamei cu depoziţiile martorilor
| Comentarii |
|
în cercetarea paternităţii, mărturisirea este admisibilă ca mijloc de probă. Doar recunoaşterea mamei, că soţul ei nu este tatăl copilului născut în timpul căsătoriei, nu poate înlătura prezumţia de paternitate. Numai coroborarea acestei mărturisiri cu alte probe - depoziţiile martorilor, expertize medico-legale - poate să conducă la formarea convingerii instanţei.
Judecătoria Făgăraş, sentinţa civilă nr. 835 din 2 mai 2001, în Practică judiciară adnotată, p. 111-112
Prin acţiunea înregistrată cu nr. 701/2001, reclamantul S.M. a chemat-o în judecată pe pârâta S.M., pentru tăgăduirea paternităţii.
In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a fost căsătorit cu pârâta, iar în timpul despărţirii în fapt, care datează din anul 1996, pârâta a intrat în concubinaj cu un alt bărbat, relaţie din care a rezultat minora A., născută la 12 februarie 2000.
Căsătoria părţilor a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. 398/2001.
Instanţa a reţinut că din răspunsul la interogatoriu al pârâtei rezultă că reclamantul nu este tatăl minorei, iar potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, tatăl copilului este numitul H.O., persoană la care pârâta şi locuieşte.
In consecinţă, a fost admisă acţiunea, s-a constatat că reclamantul nu este tatăl minorei şi s-a dispus efectuarea cuvenitelor menţiuni în actul de naştere al acesteia.
Notă: Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se introduce împotriva copilului care, dacă este sub 14 ani, va fi reprezentat de mama sa. Aceasta va participa la proces în dublă calitate: în nume propriu şi ca reprezentant legal al copilului. Citarea mamei se impune, întrucât aceasta este cea mai în măsură să apere interesele copilului şi să ajute instanţa la stabilirea adevărului (art. 54 alin. ultim C. fam.).
Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se prescrie în termen de 6 luni de la data când tatăl a cunoscut naşterea copilului [art. 55 alin. (1) C. fam.].
In raport de dispoziţiile legale citate, credem că, din considerentele hotărârii, s-ar fi impus să rezulte verificările efectuate de instanţă sub acest aspect şi eventualele probe administrate cu privire la împrejurarea că reclamantul a cunoscut despre naşterea copilului la o dată ulterioară (minora s-a născut la data de 12 februarie 2000, iar acţiunea a fost formulată în anul 2001, deci după împlinirea termenului de prescripţie, dacă acesta este calculat de la data naşterii copilului).
| ← Schimbarea numelui copilului pe cale administrativă.... | Copil născut în timpul căsătoriei. Inadmisibilitatea... → |
|---|
