Protecţia drepturilor copilului. Plasament în regim de urgenţă. Plasament la bunica paternă. Reintegrare în familie. Temeiuri
| Comentarii |
|
Chiar dacă măsura plasamentului în regim de urgenţă a fost dispusă ca urmare a abuzării minorului de către unul dintre părinţi, este preferabilă reintegrarea acestuia în familie atunci părinţii copilului, care de altfel oferă minorului condiţii materiale mai bune decât bunica paternă, menţin legătura cu minorul şi manifestă un interes susţinut pentru îmbunătăţirea relaţiei cu acesta,
22
familia participând la şedinţe de consiliere psihologică, iar copilul şi-a exprimat la rândul său dorinţa de a se reîntoarce la domiciliul părinţilor săi, dorind să îşi îmbunătăţească relaţia cu tatăl.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, decizia nr.241/R din 25 ianuarie 2008
Prin sentinţa civilă nr.619 din 25 septembrie 2007 a Tribunalului Cluj, s-a admis cererea formulată de petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, având ca obiect înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului la bunica paternă pentru minorul M.V.T. născut la data de 02.06.1992 în municipiul Cluj-Napoca, fiul intimaţilor M.V. şi M.C.M., privind şi intimata M.A., autoritatea tutelară Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi în consecinţă:
S-a dispus înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă a minorului M.V.T., cu măsura plasamentului la bunica paternă, M.A..
S-a dispus plata alocaţiei de plasament prevăzută de art. 119 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 către M.A., începând cu data de 25 septembrie 2007.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că minorul M.V.T. este un elev care nu a ridicat probleme de comportament, rezultatele obţinute la şcoală fiind foarte bune însă are o relaţie tensionată cu tatăl său din cauza comportamentului autoritar, posesiv şi uneori violent al acestuia din urmă. Ambii părinţi au recunoscut că tatăl a mai recurs la acte de agresivitate fizică în trecut, acestea culminând în data de 06.07.09.2007 când, minorul la fost legat la ambele picioare cu lanţuri şi două lacăte, fiind totodată bătut de tatăl său.
În urma acestui incident extrem, s-a dispus măsura plasamentului în regim de urgenţă la Centrul judeţean de intervenţie pentru copilul abuzat, începând cu data de 07.09.2007.
După stabilirea măsurii de plasament, au avut loc mai multe întâlniri între copil şi părinţii săi, la unele dintre acestea participând şi psihologul centrului. Părinţii s-au arătat disponibili să colaboreze pentru depăşirea situaţiei apărute şi învăţarea unor deprinderi de relaţionare cu copilul.
Bunica paternă este cea care are o relaţie armonioasă cu minorul şi deţine totodată condiţii locative corespunzătoare. Din punct de vedere financiar, veniturile lunare sunt neîndestulătoare însă fiul şi familia acestuia o sprijină în acest sens.
Ancheta socială efectuată în cauză de către autoritatea tutelară a considerat oportună instituirea plasamentului la familia extinsă, având în vedere interesul superior al minorului, la fel ca şi ancheta socială efectuată de petentă, care a concluzionat în sensul stabilirii plasamentului la bunica paternă, în acest sens au fost luate în considerare opinia copilului precum şi necesitatea trecerii unui interval de timp în care, cu ajutorul unui psiholog, membrii familiei Miron vor încerca să îşi consolideze relaţiile dintre ei.
Împotriva acestei sentinţe pârâţii M.C.M. şi M.V. au declarat recurs în termen legal solicitând instanţei admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul reintegrării copilului în familia sa naturală.
În motivarea recursului pârâţii au arătat că în situaţia plasamentului în regim de urgenţă dispus de către DGASPC Cluj aceasta era obligată să sesizeze instanţa judecătorească în termen de 48 ore de la data când a dispus această măsură. Însă această sesizare a avut loc la 14 zile şi nu în termenul legal prevăzut de Legea nr.272/2004.
Părinţii au dovedit că au resursele morale şi financiare pentru creşterea şi educarea copilului, asigurând acestuia o dezvoltare armonioasă. Măsura încredinţării
23
minorului la bunica paternă a fost dispusă ţinând cont exclusiv de opinia reclamantei şi fără a se observa caracterul izolat al incidentului la care minorul a asistat.
În drept se invocă dispoziţiile Legii nr.272/2004.
Intimata DGASPC Cluj prin întâmpinare a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate în sensul reintegrării copilului în familie.
În susţinerea poziţiei procesuale intimata a arătat că măsura plasamentului în regim de urgenţă a fost dispusă pe fondul unor neînţelegeri apărute în cadrul familiei între copil şi tatăl său, pe fondul unor abateri disciplinare ale copilului care întârzia acasă şi nu îşi informa părinţii cu privire la activităţile pe care acesta le desfăşura în timpul liber. Cazul a fost monitorizat de către asistentul social responsabil de caz, care prin raportul cu privire la ancheta psiho-socială nr.870/22.01.2008 a propus reintegrarea minorului în familia sa naturală.
Intimata M.A., prezentă personal în şedinţa publică din 25.01.2008 a arătat că este de acord cu admiterea recursului.
În probaţiune intimata DGASPC Cluj a depus înscrisul intitulat „raport cu privire la ancheta psiho-socială nr.870/22.01.2008.
Analizând hotărârea criticată prin prisma motivelor de recurs invocate şi a apărărilor formulate, Curtea reţine următoarele :
Astfel, prin dispoziţia nr.567/07.09.2007 a directorului DGASPC Cluj, s-a stabilit măsura de plasament în regim de urgenţă la Centul judeţean de intervenţie pentru Copilul Abuzat, începând cu data de 07.09.2007 pentru copilul M.V.T. născut la data de 02.06.1992 fiul lui M.V. şi al lui M.C.M.
Conform art.66 alin.1 şi 2 din Legea nr.272/2004, în situaţia plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, aceasta este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în termen de 48 ore de la data la care a dispus această măsură.
Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, care se va pronunţa, după caz, cu privire la menţinerea plasamentului în regim de urgenţă sau la înlocuirea acesteia cu măsura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului familia sa. Instanţa este obligată să se pronunţe şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti.
În speţă, sesizarea tribunalului de către DGASP Cluj cu privire la cererea de înlocuire a măsurii plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului la bunica paternă s-a realizat la data de 18.09.2007, la mult timp după împlinirea termenului legal de 48 ore de la data la care s-a dispus această măsură.
În recurs, intimata DGASPC Cluj a depus un nou raport cu privire la ancheta psiho-socială nr.870/22.01.2008, prin care se propune revocarea măsurii de plasament la bunica paternă M.A. şi reintegrarea copilului M.V.T. în familia naturală.
Din cuprinsul acestora rezultă că încă de la data instituţionalizării măsurii de protecţie părinţii copilului au menţinut legătura cu fiul lor prin vizitare la fiind conştienţi de faptul că problemele apărute pot fi rezolvate printr-o atitudine corespunzătoare a ambelor părţi. Părinţii copilului au fost interesaţi să participe la şedinţe de consiliere psihologică şi au manifestat disponibilitatea de a colabora cu reprezentanţii centrului în depăşirea situaţiei apărute şi învăţarea unor deprinderi de relaţionare cu copilul.
În discuţiile purtate cu bunica paternă M.A., aceasta consideră că locul copilului este alături de părinţii săi, cu atât mai mult cu cât acesta întâmpină unele dificultăţi în ceea ce priveşte acumularea cunoştinţelor şcolare iar dânsa, datorită vârstei înaintate nu poate să îl ajute aşa cum părinţii săi ar putea să o facă.
24
Copilul M.V.T. şi-a exprimat dorinţa de a se reîntoarce la domiciliul părinţilor săi, dorind să îşi îmbunătăţească relaţia cu tatăl cu condiţia ca şi acesta să înţeleagă aspectele unice legate de personalitatea şi caracterul său. De asemenea, a arătat că a participat la şedinţele de consiliere psihologică care l-au ajutat, dar ar dori să continue şedinţele cu psihologul centrului stabilindu-se în acest sens următoarele întâlniri.
Examinând motivele care au stat la baza măsurii adoptate de intimata DGASPC Cluj şi înscrisul nou depus în recurs, precum şi interesul superior al copilului, Curtea în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.304 şi art.304 pct.9
C.pr.civ., va admite recursul declarat de pârâţii M.C.M. şi M.V., va modifica sentinţa civilă nr.619/25.09.2007 a Tribunalului Cluj, în sensul că, în conformitate cu prevederile art.66 alin.2 şi art.2 alin.3 din Legea nr.272/2006, va respinge cererea formulată de reclamanta DGASPC Cluj şi va dispune reintegrarea copilului M.V.T., în familia sa, părinţii acestuia urmând să îşi exercite drepturile părinteşti.<
| ← Legea nr. 10/2001. Teren preluat abuziv. Persoană... | Cereri noi în recurs. Inadmisibilitate → |
|---|
