Motivarea dată sentinţei atacate nu îndeplineşte cerinţele art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă 1865, necesare pentru exercitarea controlului judiciar şi reflectă o necercetare corespunzătoare a fondului cauzei
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I Civilă Decizie nr. 407/A din data de 06.10.2015
Prin sentința civilă nr. 536/31.03.2015, pronunțate de către Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 3717/307/2009, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat. A fost respinsă acțiunea civilă înaintată de reclamanta J Maria în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Municipiul Sighetu Marmației reprezentat prin Primar, Instituția Prefectului Județului Maramureș, S G, D M, D L, D P D, D A și D V I. În temeiul dispozițiilor art. 19 alin. 1 din OUG 51/2008, cheltuielile avansate de stat, respectiv taxă timbru în cuantum de 1358 lei, rămân în sarcina acestuia. În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâți în cuantum de 1500 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată sub dosar nr. 3717/307 din 18 nov 2009, reclamanta J Maria a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Municipiul Sighetu Marmației reprezentat prin Primar, Instituția Prefectului Județului Maramureș, S G, D M, D L, D P D, D A și D V I pentru ca instanța, prin hotărârea ce o va pronunța: să constate că dreptul ei de proprietate dobândit prin uzucapiune asupra terenului situat în Sighetu Marmației, str. Pescarilor, nr. 40, jud. Maramureș, în partea privind nr. top. 2590/2/1/2, nr. top. 2591/2/1/2, nr. top. 2590/2/1/3 și nr. top. 2591/2/1/3, face parte din c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, iar în ce privește suprafața de 144 m.p. atestată sub nr. top. 2599, face parte din c.f. nr. 9296, Sighetu Marmației, nr. top. actual 2599/4/2/2/2; să dispună întabularea dreptului de proprietate a reclamantei, în partea privind nr. top. 2590/2/1/2, nr. top. 2591/2/1/2, nr. top. 2590/2/1/3 și nr. top. 2591/2/1/3, în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, prin dezmembrare, precum și în c.f. nr. 9296 nr. top. 2599/4/2/2/2 prin dezmembrare; obligarea pârâtei D M, a-i preda în deplină proprietate și posesie, terenul situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, în suprafață de 1265 m.p. identificat prin expertiza lui KT, din dosar nr. 14/307/2002, a Judecătoriei Sighetu Marmației între reperii: 49-52-51-48-47-C-D-E-46-70-72-36-35-34-33-32-50-49 din anexa nr. 1, la expertiză (val. 2000 lei); obligarea pârâtei D M, a o despăgubi cu suma de 1000 lei, contravaloarea folosirii terenului, situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, în suprafață de 1265 m.p. pe anii: 2007, 2008 și2009.
In fapt, prin sentința civilă nr. 1520/17 aprilie 2003, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2335/R/2006, a Curții de Apel Cluj, s-a constatat dobândirea de către reclamantă a dreptului de proprietate, prin uzucapiune, privind terenul în suprafață de 1684 m.p. situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș.
De asemenea, prin sentința civilă nr. 538/26 martie 2007, rămasă irevocabilă, s-a admis acțiunea formulată de reclamantă, anulându-se certificatul de moștenitor nr. 35/28.02.2005, în partea privind suprafața de 229 m.p. și respectiv 85 m.p. din c.f. nr. 16.669 nr. top. 2590/2/1/1 și 2591/2/1/1, cu rectificarea de c.f. referitoare la aceste nr. topografice și repunerea în situația anterioară.
Cererea de intervenție formulată de numiții D V (decedat) și D M (pârâtă) în cauza de sub dosar nr. 14/307/2002 a fost respinsă. Deoarece D V a decedat la 12 octombrie 2004, pârâții D au fost chemați în judecată în calitate de moștenitori, D M fiind chemată și în nume personal. Numerele topografice discutate în prezenta cauză provin din c.f. nr. 919 Sighetu Marmației.
Astfel, conform situației tabulare atestată în c.f nr. 919 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2 și 2591/2, au fost dezmembrate (B13) în nr. top. 2590/2/1, 2590/2/2, 2591/2/1 și 2591/2/2.
Nr. top. 2590/2/1 și 2591/2/1, au fost transcrise în c.f. nr. 16.669 Sighetu Marmației (Bl4 din c.f. nr. 919 și respectiv Bl din c.f. nr. 16.669), în favoarea Statului Român.
Ulterior nr. top. 2590/2/1 s-a dezmembrat în nr. top. 2590/2/1/1 (905 m.p.), 2590/2/1/2 (518 m.p.), 2590/2/1/3 (1374 m.p.), iar nr. top. 2591/2/1, s-a dezmembrat în nr. top. 2591/2/1/1 (85 m.p.), nr. top. 2591/2/1/2 (93 m.p.) și nr. top. 2591/2/1/3 (191 m.p.) a se vedea înscrierile de sub B5 din c.f nr. 16669 .
Asupra nr. top. 2590/2/1/1 și 2591/2/1/1, s-a înscris dreptul de proprietate a numiților D V și D M (B6), iar celelalte nr. top., anume: 2590/2/1/2, 2590/2/1/3, 2591/2/1/2 și 2591/2/1/3, au fost retranscrise în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației (B9).
Situația actuală sub aspect de c.f. pentru nr. topografice nr. 2590/2/1/2, 2590/2/1/3, 2591/2/1/2 și nr. top. 2591/2/1/3, nu corespunde cu cea anterioară avută în vedere la pronunțarea sentinței, ceea ce împiedică operarea în c.f. a proprietății reclamantei, sub aspect de uzucapiune determinând acțiunea prezentă, sub cererile de constatare și întabulare.
Aceeași situație o prezintă și suprafața de 144 m.p. teren, din c.f. 9296 Sighetu Marmației, nr. top. 2599/4/2/2/2.
Ca o consecință a constatării de mai sus, a solicitat și întabularea în cartea funciară.
Suprafața de 1684 m.p. constatată ca fiind proprietatea reclamantei, drept dobândit prin uzucapiune prin sentința civilă nr. 1520/17 aprilie 2003, a fost folosită de către pârâta D M, cu rea credință, în opoziție și cu sentința civilă nr. 2160/28 oct 1996, procesul verbal din 27 mai 1997, sentința penală nr. 217/13 aprilie 1998, decizia penală nr. 325/A/14 iulie 1998, sentința penală nr. 66/1.II.2000 și procesul verbal de executare din 18.VI.2001.
De menționat că prin sentința civilă nr. 538/26 martie 2007, rămasă definitivă prin decizia nr. 65/R/2008, a Curții de Apel Cluj, s-a anulat certificatul de moștenitor nr. 35/28.02.2005, emis în urma decesului lui D V (fostul soț și tată a pârâților), pentru suprafața de 229 m.p.și respectiv 85 m.p., radiindu-se din cartea funciară dreptul de proprietate a pârâților D.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă, art. 480 și 485 Cod civil.
Prin precizare la acțiune, a chemat în judecată Statul Roman, prin Municipiul Sighetu Marmației, reprezentat prin Primar,
Pârâții D M, D L, D P D, D A și D V I prin întâmpinare au solicitat respingerea acțiunii .
Reclamanta îi cheamă în judecată ca moștenitori ai defunctului D V,decedat la 12.10.2004,dar o asemenea calitate la momentul introducerii acțiunii nu există. Chemându-i în judecată aceștia capătă calitatea de pârâți și nu de moștenitori.
În motivare arată că, pentru primul capăt de cerere vizând constatarea dreptului de proprietate asupra parcelei din C.F. 919 nu se arată suprafață, iar a doua are 144 mp.
Această cerere nu este fondată întrucât reclamanta nu îndeplinește condițiile pentru a uzucapa, întrucât au existat mai multe probleme de posesie asupra acestor imobile.
Datorită tulburării de fapt și de drept în exercitarea posesiei, aceasta nu este utilă. Reclamanta nu a posedat niciodată terenul în mod public, netulburat, continuu și sub nume de proprietar.
De asemenea, nu se invocă temeiul de drept al acțiunii.
U privire la cererea de revendicare a suprafeței de 1265 mp, reclamanta nu indică datele de cf, iar dacă este vorba despre terenul care face obiectul primului capăt de cerere, la momentul introducerii acțiunii, reclamanta nu era proprietar.
Ultimul petit vizează despăgubirile civile , cerere nefondată întrucât reclamanta nu este proprietara sau posesoarea de bună credință asupra terenului. De altfel,reclamanta solicita despăgubiri de 1000 lei pe anii 2007,2008 si 2009),dar nu explică dacă suma este pentru fiecare an în parte sau pentru toți 3 anii indicați mai sus.
Trebuie pusă în discuția părților și excepția lipsei căutații procesuale pasive a celorlalți pârâți, despre a căror prezență în proces reclamanta nu explică nimic.
Prin răspuns la întâmpinare arată că sentințele la care a tăcut trimitere în cuprinsul acțiunii s-au pronunțat în contradictoriu și cu aceștia, precum și cu Statul Român reprezentat prin Consiliul local Sighetu Marmației, Prefectura Județului Maramureș și numitul Sollossy G.
Avându-se în vedere prezenta acțiune, în legătură cu calitatea în care urmează a sta în judecată, înțelege să formuleze precizări în sensul de a-i chema în judecată pe Statul Român prin Municipiul Sighetu Marmației, reprezentat prin Primar; Instituția Prefectului Județului Maramureș, S G, D M, D L, D P-D, D A Ștefan și D V - I.
Astfel, Statul Român, figurează intabulat și la ora actuală asupra terenului dobândit prin uzucapiune, fiind chemat în judecată în legătură cu cererile de sub pct. a și b din acțiune.
Instituția Prefectului Județului Maramureș, Sollossy G, D L, D P D, D A, D V-Ioan, pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunța în cauză, iar D M, în legătură cu cererile de sub pct. c și d din acțiune.
La cererile formulate sub pct. a și b din acțiune, înțelege să formulăm următoarele precizări:a se constata că dreptul de proprietate, dobândit de reclamantă prin uzucapiune, asupra terenului, situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș cu referire la nr. top. 2590/2/1/2 (419 m.p.) după dezmembrare, nr. top. 2591/2/1/2 (66 m.p.) după dezmembrare, nr. top. 2590/2/1/3 (694 m.p.) după dezmembrare și nr. top. 2591/2/1/3 (132 m.p.) după dezmembrare, face parte din c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, iar în ce privește suprafața de 144 m.p. atestată sub nr. top. 2599, face parte din c.f. nr. 9296 Sighetu Marmației, nr. top. actual 2599/4/2/2, după dezmembrare, ținându-se seama de expertiza ce va fi efectuată în cauză; să se dispună întabularea dreptului de proprietate al reclamantei, cu referire la nr. top. 2590/2/1/2 (419 m.p.) după dezmembrare, nr. top. 2591/2/1/2 (66 m.p.) după dezmembrare, nr. top.2590/2/1/3 (694 m.p.) după dezmembrare și nr. top. 2591/2/1/3(132 m.p.) după dezmembrare în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, precum și în c.f. nr. 9296 Sighetu Marmației, nr. top. 2599/4/2/2/2 (144 m.p.)după dezmembrare.
Referitor la pct. d, nu consideră a se impune precizări, despăgubirile fiind indicate global pe anii 2007, 2008 și 2009.
Sentința civilă nr. 1520/17 aprilie 2003 a rămas irevocabilă astfel că există o hotărâre care atestă irevocabil, dobândirea proprietății de către reclamantă, asupra terenului situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, în suprafață de 1684 m.p.
Sub pct. a din acțiune, n-a formulat o nouă cerere de dobândire a proprietății prin uzucapiune.
Deoarece pentru numerele top. indicate în cererea de sub pct. a din acțiune, s-a indicat greșit cartea funciară, 16.669 în loc de 919 și respectiv nr. 9296, din care cauză imobilul nu s-a putut intabula în cartea funciară, a formulat prezenta acțiune, prin cererile de sub pct. a și b .
Nefăcându-se nici propunere de dezmembrare pentru nr. top. indicate în acțiune, a fost și este încă un impediment în operarea în c.f. a proprietății.
De menționat că cererea de îndreptare a erorii materiale, formulată în cauză, a fost respinsă, prin încheierea din 11 iunie 2009, aflată la dosar.
Revendică de la pârâta D Măria, suprafața de 1265 m.p. (diferența de suprafață până la 1684 m.p. se află în folosința reclamantei) în temeiul sentinței civile nr. 1520/17.04.2003, rămasă irevocabilă, hotărâre, care este opozabilă pârâtei, fiind parte în cauză, în calitate de intervenientă.
Conform dispozițiilor art. 28 din legea nr. 7/1996, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale, sunt opozabile față de terți, fără înscriere în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită și uzucapiune. In acest mod este formulat și art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938.Or, pârâta D M a fost parte în cauza de sub dosar nr.1049/2002.
În ședința publică din 8 iunie 2010, reprezentantul pârâților invocă excepția autorității de lucru judecat având în vedere că s-a reconstituit dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive , instanța s-a pronunțat în ședința publică din 26 octombrie 2010, fila 143.
La data de 28 ianuarie 2014, reclamanta își majorează pretențiile la suma de 5316 lei potrivit expertizei.
Prin completare de acțiune și precizări la acțiune solicită rectificarea situației tabulare, sub aspect de suprafață, a imobilelor, în natură teren cuprins în c.f nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafață de 518 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafață de 93 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f nr.16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafață de 191 m.p. în sensul de a se înscrie, în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 suprafața de 419 m.p. în loc de suprafața de 518 m.p.; în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 suprafața de 66 m.p. în loc de suprafața de 93 m.p. și în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 suprafața de 132 m.p. în loc de suprafața de 191 m.p.; a se constata că dreptul de proprietate dobândit de reclamantă, prin uzucapiune, conform sentinței civile nr. 1520/17.04.2003, rămasă irevocabilă, este asupra terenului situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață totală de 1684 m.p. face parte din: c.f nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafață de 419 m.p., c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmației, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmației, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației în suprafață de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafață de 66 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 în
suprafață de 132 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafață de 694 m.p., prin dezmembrare și c.f. nr. 9296 Sighetu Marmației, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafață de 59 m.p. prin dezmembrare; a se dispune întabularea dreptului de proprietate al reclamantei, asupra terenului situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață totală de 1684 m.p., în: c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafață de 419 m.p.; c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmației, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmației, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, în suprafață de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafață de 66 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafață de 132 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafață de 694 m.p. prin dezmembrare și c.f. nr. 9296 Sighetu Marmației, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafață de 59 m.p. prin dezmembrare; a fi obligată pârâta D M, a preda, în deplină proprietate și posesie pe seama reclamantei terenul situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață de 1551 m.p., suprafață identificată prin expertiza ing. Kalmar Tiberiu, completare nr. 1, reperii 1-16-15-18-26-20-91-13-12-72-71-70-42-84-17-48-47-C-D-E-46-A-45-G-F-H-14-3-1; obligarea pârâtei D M, a o despăgubi pe reclamantă, cu suma de 5316 lei, contravaloarea folosinței terenului,situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață de 1265 m.p. pe anii 2007-2012.
In fapt, consideră că necesitatea completării de acțiune, este determinată și de situația juridică, sub aspect de suprafață, raportat la situația de carte funciară a nr. top. 2590/2/1/2; 2591/2/1/2; 2591/2/1/3, a suprafeței și suprafața reală de carte funciară așa cum reiese din expertiză.
Pârâții, prin note de ședință invocă excepția inadmisibilității precizării și completării de acțiune,rugăm a se reține ca temei de drept al acesteia dispozițiile art.132 alin.1 și 2 Cod procedură civilă (1865).
La momentul promovării acțiunii -18 noiembrie 2009-reclamanta cunoștea care este regimul juridic al imobilului în litigiu, regim juridic care se răsfrânge asupra tuturor capetelor de cerere.
Hotărârile judecătorești invocate în cuprinsul acțiunii și, ulterior,prin precizările făcute la data de 27.04.2010 și,respectiv,27 mai 2014, erau definitive și puteau fi puse în executare, astfel că toate datele necesare promovării unei acțiuni coerente îi erau la îndemână reclamantei.
După 5 ani de proces se introduc date noi de CF în aceste precizări și completări, precum și un capăt de cerere nou, cel referitor la rectificarea de CF.
Chiar și în condițiile pronunțării unei hotărâri judecătorești ulterior promovării acțiunii, darămite înainte de acest momente,completarea și modificarea("precizarea") acțiunii nu este permisă după consumarea primei zi de înfățișare,în raport de dispozițiile art. 132 Cod procedură civilă.
Excepțiile de la regulă sunt prevăzute limitativ în alin.2 al aceluiași articol, dar reclamanta nu se găsește în niciuna dintre situațiile prevăzute la pct.1-4.
Reclamanta a depus și ea note scrise apreciind că excepția inadmisibilității precizării și completării de acțiune, formulată de pârâți, nu este întemeiată.
Cererile de sub pct. b, c, d și e, din completarea și precizarea la acțiune, au fost formulate și anterior. Se confundă cererea în sine, cu precizările la aceasta, decurgând din expertiza efectuată în cauză și care se referă la totalitatea numerelor topografice. Or, prin aceasta, nu s-a produs o modificare de acțiune, ci s-au menținut aceleași cereri, la care s-au adus precizări, decurgând din probațiunea efectuată în cauză.
In ce privește cererea de rectificare de carte funciară, într-adevăr această cerere, este formulată după prima zi de înfățișare. Insă, rectificarea solicitată se referă la c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2, 2591/2/1/2; 2591/2/1/3, proprietar de c.f. fiind Statul Român, care nu s-a opus formulării acestui capăt de cerere, după prima zi de judecată.
Cum pârâții D n-au vreun drept vizând rectificarea de carte funciară, proprietatea Statului Român, apreciază că solicitarea acestora este neîntemeiată.
Analizând actele dosarului, instanța a reținut următoarele:
Raportat la excepția autorității de lucru judecat instanța reține că potrivit precizărilor reclamantei, în prezenta cauză se solicită pe lângă alte cereri, a se constata că dreptul de proprietate dobândit de reclamantă, prin uzucapiune, conform sentinței civile nr. 1520/17.04.2003, rămasă irevocabilă, este asupra terenului situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în
suprafață totală de 1684 m.p. și face parte din c.f nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafață de 419 m.p., c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmației, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmației, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației în suprafață de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafață de 66 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafață de 132 m.p; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafață de 694 m.p., prin dezmembrare; c.f. nr. 9296 Sighetu Marmației, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafață de 59 m.p. prin dezmembrare.
Obiectul dosarului 1049/2002 al Judecătoriei Sighetu Marmației, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1520/17 aprilie 2003 a avut ca obiect, printre altele, constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață totală de 1684 m.p. care face parte din: c.f nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafață de 419 m.p.; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top 2591/2/1/2, în suprafață de 66 mp; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top 2590/2/1/1, în suprafață de 229 mp; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top 2591/2/1/1, în suprafață de 66 mp; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top 2590/2/1/3, în suprafață de 694 mp; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top 2591/2/1/3, în suprafață de 132 mp și c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top 2599, în suprafață de 144 mp.
În primul rând s-a constatat că nu există identitate de părți, cauză și obiect, condiția triplei identități nefiind îndeplinită, astfel că excepția invocată cu privire la acest capăt de cerere va fi respinsă.
Pe fondul acestui petit, instanța a constatat că nu este vorba despre o constatarea a dobândirii unui drept de proprietate, ci despre o încercare de a modifica dispozițiile unei hotărâri irevocabile în condițiile în care căile de atac promovate și cererea de îndreptare a erorii materiale au fost respinse.
Astfel, constatându-se dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului cu datele de carte funciară din sentința civilă nr. 1520/17.04.2003, nu se poate admite solicitarea reclamantei de a se constata oarecum că imobilul asupra căruia i s-a recunoscut dreptul de proprietate are alte date de carte funciară.
Această solicitare, dacă s-ar admite ar avea același efect ca o hotărâre de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune însă fără a parcurge etapele și probațiunea specifice unui astfel proces.
De asemenea nici dispozițiile privind de rectificarea carte funciară prev. de art. 26 din Legea 7/1996 care prevăd că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită și uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înțelege să dispună de ele nu sunt aplicabile întrucât în speță de pe o parte uzucapiunea a fost constatată asupra unor terenuri, iar opozabilitatea prevăzută de acest tex de lege se invocă față de alte terenuri, cu alte date de carte funciară .
Potrivit art. 34 din Legea 7/1996 orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Niciuna din situațiile prevăzute de lege nu poate fi invocată în susținerea acțiunii, toate situațiile prevăzând modificări și neconcordanțe ulterioare dobândirii dreptului de proprietate .
Având în vedere soluția adoptată, instanța a respins celelalte cereri, care sunt accesorii petitului de rectificare a cărții funciare. Astfel, odată cu respingerea acestei cereri nu se mai întrunesc condițiile necesare pentru acțiunea în revendicare.
Argumentul invocat de pârâți referitor la faptul că la momentul introducerii acțiunii, reclamanta nu era proprietar, nu este temeinic, în situația în care s-ar fi admis primul capăt de cerere, acțiunea în revendicare fiind admisibilă sub rezerva dovedirii posesiei terenului de către pârâți.
Nici argumentul potrivit căruia reclamanta îi cheamă în judecată pe pârâți ca moștenitori ai defunctului D V, dar o asemenea calitate la momentul introducerii acțiunii nu exista nu este întemeiat, fiind evidentă calitatea de pârâți a succesorilor defunctului, acesta neputând fi chemat inițial în judecată pentru ca apoi să fie introduși moștenitorii, deoarece, decedat fiind la momentul introducerii acțiunii, nu ar fi avut capacitate de folosință.
Acțiunea nu putea fi îndreptată decât împotriva succesorilor defunctului, care în mod corect au fost chemați în judecată ca și pârâți în virtutea calității lor de succesori.
Prin Încheierea din 9 februarie 2010 s-a admis în parte cererea reclamantei de acordare a ajutorului public judiciar sub forma reducerii cu 50%, aceasta fiind scutită de la plata a jumătate din taxa timbru stabilită, astfel că suma de 1358 lei, pentru care i s-a admis cererea va rămâne în sarcina statului potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din OUG 51/2008.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâți în cuantum de 1500 lei.
Împotriva sentinței civile nr. 536/31.03.2015, în termenul prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă 1865, a formulat apel apelanta-reclamantă J M-fila 2 din dosarul Tribunalului.
Prin motivele de apel, apelanta-reclamantă J M a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă 1865, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și a se dispune rectificarea situației tabulare, sub aspect de suprafață, a imobilelor, în natură teren cuprins în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafață de 518 m.p.; c.f nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafață de 93 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafață de 191 m.p. în sensul de a se înscrie, în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 suprafața de 419 m.p. în loc de suprafața de 518 m.p.; în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 suprafața de 66 m.p. în loc de suprafața de 93 m.p. și în c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 suprafața de 132 m.p. în loc de suprafața de 191 m.p.; a se constata că dreptul de proprietate dobândit de reclamantă, prin uzucapiune, conform sentinței civile nr. 1520/17.04.2003, rămasă irevocabilă, asupra terenului situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață totală de 1684 m.p. face parte din c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafață de 419 m.p., c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmației, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmației, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației în suprafață de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafață de 66 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafață de 132 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafață de 694 m.p., prin dezmembrare și c.f. nr. 9296 Sighetu Marmației, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafață de 59 m.p. prin dezmembrare; a se dispune întabularea dreptului de proprietate al reclamantei, asupra terenului situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață totală de 1684 m.p., în: c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafață de 419 m.p.; c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmației, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmației, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, în suprafață de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafață de 66 m.p.; c.f nr. 919 Sighetu Marmației, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafață de 132 m.p.; c.f nr. 919 Sighetu Marmației transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafață de 694 m.p. prin dezmembrare și c.f nr. 9296 Sighetu Marmației, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafață de 59 m.p. prin dezmembrare; a fi obligată pârâta D Măria, a preda, în deplină proprietate și posesie pe seama reclamantei terenul situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață de 1551 m.p., suprafață identificată prin expertiza ing. Kalmar Tiberiu, completare nr. 1, reperii 1-16-15-18-26-20-91-13-12-72-71-70-42-84-17-48-47-C-D-E-46-A-45-G-F-H-14-3-1; obligarea pârâtei D Măria, a o despăgubi pe reclamantă, cu suma de 5316 lei, contravaloarea folosinței terenului, situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, jud. Maramureș, în suprafață de 1265 m.p. pe anii 2007-2012 și obligarea pârâților D Măria, D L, D P D, D A și D V Ioan, în solidar, la cheltuieli de judecată în sumă de 4422 lei.
Apelanta solicită obligarea intimaților D Măria, D L, D P D, D A și D V Ioan, în solidar la cheltuieli de judecată în apel.
În motivele de apel, apelanta-reclamantă J M a arătat că în opinia sa, hotărârea atacată este nelegală, în cauză făcându-se, după aprecierea apelantei, o aplicare greșită a legii.
Apelanta arată că prin sentința civilă nr. 1520 din 17 aprilie 2003, rămasă irevocabilă, s-a constatat dobândirea de către apelanta-reclamantă, prin uzucapiune, a dreptului de proprietate, privind imobilul, în natură teren, situat în Sighetu Marmației, str. P, nr. 40, dintre vecinii: Simion V, D V și D Măria, în suprafață de 1684 m.p., cu datele de identificare din sentință, dispunându-se întabularea dreptului de proprietate, în cartea funciară, respingându-se cererea de intervenție formulată în cauză de intervenientii D V si D Măria. Deci, apelanta a devenit proprietară asupra imobilului arătat mai sus, prin uzucapiune. Insă, în urma unor schimbări vizând situația tabulară privind suprafața de 1684 m.p. teren, dobândit prin uzucapiune, acesta n-a putut fi înscris în cartea funciară, situație reliefată și în expertiza efectuată de expert K T și în completarea nr. 1, la raportul de expertiză a aceluiași expert. In acest context expertul K T localizând suprafața de 1684 m.p. teren, dobândit de apelantă prin uzucapiune, a arătat corespondentul de c.f. al acestei suprafețe, cu situația tabulară actuală și totodată suprafețele reale ale numerelor top, ce ar trebui să fie reflectate în cartea funciară.
Reclamanta, prin acțiunea formulată, n-a solicitat o noua constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, privind suprafața de 1684 m.p., ci corespondentul dintre această suprafață dobândită și cartea funciară, urmare a operării în c.f. a dispozițiilor din sentința nr. 1520 din 17.04.2003 referitoare la rectificarea de carte funciară, ocazie cu, care s-a creat nr. cadastral 58249 Sighetu Marmației din c.f. convertită 58249 Sighetu Marmației.
Numerele topografice, asupra cărora apelanta a solicitat constatarea, rectificarea de carte funciară și întabularea, sunt înscrise în c.f. pe seama Statului Român care n-a avut opoziție la această înscriere în cartea funciară.
In motivarea respingerii acțiunii instanța de fond, are în vedere faptul că prin cererile formulate, reclamanta ar încerca modificarea unor dispoziții irevocabile din sentința civilă nr. 1520 din 17 aprilie 2003, apreciere care este neîntemeiată în contextul în care solicitarea de rectificare, constatare și întabulare, vizează situația actuală, c.f. nr. 919 Sighetu Marmației provenind din transcrierea din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmației, cuprins în sentința anterioară, carte funciară din care s-a convertit și cartea funciară nr. 58249 Sighetu Marmației, fapt arătata și în cuprinsul cererilor formulate.
Or, aceste modificări de carte funciară, privind suprafața de teren dobândită prin uzucapiune, nu se pot materializa decât prin solicitarea de rectificare formulată, constatare și întabulare, a aceleiași suprafețe faptice, în corespondență cu situația reală de c.f., în opinia apelantei.
Conform dispozițiilor art. 35 din legea nr. 7/1996, în cazul în care cuprinsul cărții funciare, nu corespunde în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia, înțelegându-se prin rectificare, radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă de-a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Ceea ce s-a solicitat sub aspect de rectificare, a fost înscrierea suprafețelor reale ale unora dintre numerele topografice, în raport cu suprafața actuală, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 36 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 (fost art. 34 din aceiași lege).
Soluția instanței de fond, în aprecierea apelantei, este nefondată și sub aspectul celorlalte cereri respinse de instanța de fond, urmare a respingerii cererii de rectificare de carte funciară. In fapt, fiind în litigiu aceeași suprafață de teren, dobândită prin uzucapiune, iar sentința civilă nr. 1520 din 17.04.2003, fiind opozabilă pârâtei D M, aceasta trebuia obligată la predarea în proprietatea apelantei-reclamante, a suprafeței de teren, pe care aceasta o deține din terenul proprietatea reclamantei-apelante și totodată aceasta trebuia obligată la despăgubirile solicitate, folosind fără drept suprafața de 1551 m.p. din terenul proprietatea reclamantei.
Apelanta are în vedere în acest sens dispozițiile art. 480 din vechiul Cod civil, precum și dispozițiile art. 28 din Legea nr. 7/1991, menționând, raportat la sentință că nu se discută în prezenta cauză de un alt teren, decât cel asupra căruia s-a constatat dobândirea proprietății prin uzucapiune conform sentinței civile nr. 1520 din 17.04.2003.
Analizând sentința civilă nr. 536/31.03.2015 a Judecătoriei Sighetu Marmației pe baza motivelor de apel formulate și în conformitate cu dispozițiile art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă 1865, tribunalul constată următoarele:
Examinând considerentele sentinței civile nr. 536/31.03.2015, tribunalul reține că prima instanță, fără a fi pus în discuție în timpul desfășurării procesului, constată în motivare că: "în cauză nu este vorba despre o constatare a dobândirii unui drept de proprietate, ci despre o încercare de a modifica dispozițiile unei hotărâri irevocabile în condițiile în care căile de atac declarate și cererea de îndreptare a erorii materiale au fost respinse";, aspect ce reflectă neînțelegerea obiectului cauzei deduse judecății, cu consecința necercetării fondului cauzei raportat la obiectul acesteia.
Excepția invocată vizând inadmisibilitatea modificării de acțiune depusă la dosar la 23 mai 2014 raportat la art. 132 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă 1865, nu a fost soluționată de către instanță, din considerentele sentinței, care îmbracă un caracter contradictoriu, putându-se deduce că și modificarea de acțiune ar fi fost respinsă, cu o motivare constând în reproducerea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Respingerea celorlalte capete de cerere nu este motivată în considerentele sentinței.
Motivarea dată sentinței atacate nu îndeplinește cerințele art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă 1865, necesare pentru exercitarea controlului judiciar și reflectă o necercetare corespunzătoare a fondului cauzei.
În conformitate cu dispozițiile art. 281 pct. 5 Cod procedură civilă 1865, hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Hotărârea judecătorească trebuie să fie rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, a dispozițiilor legale incidente și a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logico-juridic care trebuie să se reflecte în motivarea sentinței.
Prima instanță avea a analiza și a răspunde motivat tuturor cererilor, excepțiilor și apărărilor formulate de părți.
Motivarea sentinței nu reflectă însă o examinare corespunzătoare a tuturor chestiunilor supuse analizei.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în mod constant în jurisprudența sa că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, nu poate trece drept efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt în mod real ascultate, adică în mod real și concret examinate de către instanță. Astfel spus, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de probă și al argumentelor părților.
Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 261 Cod procedură civilă 1865, are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerentele de drept.
În cauză hotărârea atacată nu răspunde acestor exigențe legale, deoarece nu examinează în mod efectiv cererile, apărările și susținerile părților, concluzia primei instanțe nu ține seama de obiectul cauzei deduse judecății și nu este precedată de o examinare a chestiunilor de fapt și de drept ridicate de părți.
În raportul de expertiză efectuat în cauză, domnul expert K T arată că nu poate efectua propuneri pentru întăbularea în cartea funciară a parcelelor în litigiu deoarece în timpul derulării acestui proces civil, pe o porțiune în suprafață de 1555 mp (a se vedea anexa 2-porțiunea hașurată cu linie albastru cyan și linie roșie) se întabulează numitul G I.
Expertul menționează că parcela numitului G I este întabulată în baza Titlului de proprietate nr. 1974/46, prin documentația vizată sub nr. 8576/2009 atribuindu-se parcelelor un nr. cadastral nou atribuit 51793 în suprafață totală de 8440 mp ( a se vedea anexa 3 și4).
Porțiunea ce se suprapune numai scriptic, în suprafață de 1555 mp, peste parcela în litigiu, nr. top 2590/2/1/3 și top 2591/2/1/3 și peste 2599/4/2/2/2 face parte din parcela nr. top vechi 2588/3 și din top vechi 2589/2/1, parcele identificate greșit ca numere topografice. Această documentație cadastrală vizată sub nr. 8576/2009 nu ține cont de identificarea parcelelor topografice, de schițele anterioare.
Părțile din litigiu au arătat în teren parcelele măsurate fără a avea un alt litigiu cu numitul G I, expertul presupune că această suprapunere este doar scriptică, din coordonatele stereo 70, expertul arătând că nu se pot executa mai departe alte planuri de amplasament și delimitare pentru parcelele în litigiu.
Având în vedere concluziile expuse în raportul de expertiză de către domnul expert K T, existând posibilitatea ca pe terenul în litigiu să fi fost emis un titlu de proprietate, nr. 1974/46, numitului G I, se impunea ca prima instanță să pună în discuție dacă reclamanta nu înțelege să îl cheme în judecată pe numitul G I. Acest aspect nu poate fi elucidat în calea de atac a apelului, raportat la dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă 1865.
Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă 1865 în formularea în vigoare la momentul introducerii acțiunii, tribunalul va admite în parte apelul declarat, va desființa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
| ← Procedura specială a evacuării. Menţiune greşită în... | Acţiunea în evacuare este admisibilă nu doar în cazul în... → |
|---|
