Recalcularea pensiilor militare în temeiul OUG 1/2011, nu constituie încălcarea dispoziţiilor Protocolului nr. 1 la CEDO
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Sentinţă civilă nr. 403 din data de 27.02.2013
Prin contestația formulată, contestatoarea P.D. solicită în contradictoriu cu Casa de Pensii a Serviciului Român de Informații și Comisia de Contestații din cadrul Serviciului Român de Informații anularea HCC nr. 851/19.11.2011 emisă de Comisia de Contestații din cadrul SRI și a deciziei de revizuire nr. 86114/22.09.2011 emisă Casa de Pensii Sectorială a SRI, s-a solicitat și suspendarea executării deciziei de revizuire.
În motivare se arată că potrivit Deciziei nr. 86114/24.11.2003 are calitatea de pensionar militar având o pensie în cuantum de 2963 lei lunar.
Contestatoare arată că prin Decizia de revizuire nr. 86114/22.09.2011, în mod nelegal și netemeinic, s-a dispus diminuarea substanțială a veniturilor din pensie.
Mai susține că împotriva acestei decizii, a formulat contestație, iar prin Hotărârea nr. 851/19.12.2011, a fost respinsă contestația sa ca fiind neîntemeiată.
În motivarea Hotărârii nr. 851, contestatoarea apreciază că ar fi stabilite corect, baza de calcul ca de altfel și drepturile de pensie revizuite.
Critică decizia de revizuire precum și hotărârea prin care s-a respins contestația sa împotriva deciziei de revizuire, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, din următoarele considerente:
1. Hotărârea nr. 851/19.12.2011, nu răspunde la toate criticile pe care le-a adus deciziei de revizuire, ceea ce presupune ca aceasta din urmă nu a fost cercetată.
2. Decizia de revizuire produce efecte retroactive încălcând un principiu încă în vigoare, acela al neretroactivității. De asemenea contestatoare arată că decizia sa de revizuire este emisă la data de 22.09.2011 și operează asupra pensiei începând din ianuarie 2011.
3. decizia de revizuire este prematură și lipsită de un suport temeinic.
Contestatoare consideră că pensia sa fiind obținută anterior Legii nr. 119/2010, înainte de a fi revizuită și numai dacă se impunea, ar fi trebuit recalculată
Art. 1 din OUG nr. 1/2011 precizează că se revizuiesc pensiile pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu pe economie.
Apreciază contestatoare că aceasta presupune o transformare a pensiei sale și schimbare bazei de calcul, măsuri care nu se puteau lua decât printr-o decizie care ar fi trebuit să-i fie comunicată, cu prevederea unei căi de atac.
Mai arată că nu i s-a emis o astfel de decizie, iar revizia operează astfel incorect, asupra unei sume stabilite cine știe cum și pe care nu a avut posibilitatea să o conteste.
Contestatoare face precizarea și subliniază că revizuirea nu se poate adresa în cazul său direct împotriva pensiei stabilite dinainte de 2010, ci eventual ar fi trebuit să privească o altă decizie de recalculare și transformare a pensiei care în cazul său lipsește.
Atacând pensia primară, decizia de revizuire este anulabilă.
4 . Prin decizia de revizuire se încalcă un drept de proprietate al reclamantei.
Prestațiile sociale intră sub incidența art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Dreptului Omului, fiind asimilate concepției de "bun";.
Dreptul de proprietate este garantat, iar bunurile sunt incluse în acest mod sub o anumită protecție.
Pentru că există multe controverse pe aceste teme, este nevoită să-și susțină punctul de vedere potrivit căruia, noțiunea de drepturi sociale ca bun, nu reprezintă numai noțiunea de drept fără dreptul substanțial conținut.
Prin Protocolul nr. 1 la Convenției Europene a Dreptului Omului, s-a prevăzut ca orice persoana fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauze de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat ca noțiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat, că are o valoare economică, astfel încât, dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia, unui bun ce intră sub incidența proprietății private (cauza Buchen contra Cehiei din 2002).
Altfel cum la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, deținea un bun, adică un cuantum de pensie asupra căruia își exercita dreptul de proprietate.
Prin intervenția statului, i-a fost atins bunul, deci proprietate sa, chiar dacă se încearcă a se susține că de fapt dreptul său de pensie a fost conservat.
5. Neretroactivitatea legii.
În decizia de revizuire, precum și în hotărârea de respingerea a contestației, se invocă dispozițiile OUG nr. 1/2011.
Art. 15 alin.2 din Constituția României și art. 6 alin. 1 din Codul civil statuează că legea dispune numai pentru viitor, deci nu retroactivează.
În accepțiunea contestatoarei, acest principiu trebuie interpretat în sensul că, legea nouă este aplicabilă numai situațiilor juridice apărute după intrarea ei în vigoare.
Pentru a stabili situația de retroactivitate a legii, contestatoarea arată că are în vedere criteriul drepturilor câștigate.
În accepțiunea contestatoarei, o lege este retroactivă dacă aduce atingere drepturilor câștigate sub imperiul legii vechi.
Mai consideră contestatoare că se aduce atingere elementului material din categoria elementelor constitutive ale dreptului subiectiv, câștigat sub legea veche.
În momentul stabilirii dreptului său de pensie, legea în vigoare a stabilit că a câștigat acest drept, pe tot restul vieții, cuantificând dreptul său într-o sumă de bani.
A schimba categoria de pensie și a diminua acest cuantum, înseamnă a leza dreptul său de proprietate stabilit printr-o decizie, sub imperiul unei legi.
Prin Decizia VI/1999 a Înaltei Curți, pronunțată într-un recurs în interesul legii, s-a stabilit ca ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior ( dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi) nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi.
Acest principiu vizează siguranța raporturilor sociale, consacrând suveranitatea legii.
În această interpretare logică, se constată că prin intervenția legii noi, s-a realizat o ingerință în exercitare dreptului său.
6. Netemeinicia calcului
Cu privire la drepturile câștigate, practica CEJ, a stabilit că, dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie reduse.
Contestatoarea arată că în situația în care s-ar admite legalitatea deciziei de revizuire, solicită instanței să observe că aceasta ar fi netemeinică, stabilind în mod eronat un cuantum de pensie nou.
Mai susține că nu au fost luate în considerare toate criteriile de stabilire a pensiei și toate documentele justificative.
Mai mult chiar, în situația în care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior.
De asemenea, contestatoare arată că se poate aprecia ca fiind justă o recalculare prin raportare la situația economic-financiară a statului, dar în aceasta accepțiune, consideră ca fiind aplicabil principiul potrivit căruia dispozițiile legale noi, se vor aplica numai persoanelor care vor înscrie la pensie după intrarea în vigoare a actului normativ nou, fără a se aduce atingere drepturilor de pensie anterior stabilite.
În cazul său, contestatoarea arată că nu au fost luate în considerare toate veniturile lunare realizate, precum și sporurile pentru ore suplimentare, conform Legii nr. 57/1974, aferente perioadei în care a lucrat ca civil.
Din punctul său de vedere, la stabilirea bazei de calcul trebuie să se aibă în vedere toate înscrisurile care demonstrează existența unor venituri cu caracter permanent.
Totodată, apreciază că nu a fost stabilit în mod corect stagiul de cotizare și nici pensia aferentă unui stagiu de cotizare mai mare decât cel complet.
Stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, dar stagiul total de cotizare realizat în cazul său a fost de 36 ani 4 luni și 19 zile, context în care se impunea acordarea unui alt nivel al cuantumului pensiei, pentru ca stagiul minim de cotizare este o condiție legală pentru pensionare, dar cel care stabilește cuantumul pensiei, este totalul stagiului de cotizare realizat.
La dosar s-au depus adeverința nr. 17672/2003, 1316/2010, decizia de revizuire nr. 86114/2011 cu tabelele privind elementele care au condus la stabilirea pensiei, HCL nr. 851/2011, decizia nr. 86114/2003, adeverința nr. 23694/28.12.2011, copia cărții de muncă.
Prin întâmpinarea depusă se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, urmând ca instanța să înlăture criticile privind recalcularea pensiei stabilită în baza Legii nr. 164/2001 întrucât dispozițiile Legii nr. 119/2010 și OUG nr. 1/2011 au fost supuse examenului constituționalității sens în care Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile criticate sunt constituționale - decizia nr. 29/2011 a Curții Constituționale.
Prin completarea la întâmpinare, s-a invocat lipsa de obiect întrucât în speță s-a emis decizia nr. 86114/22.09.2012 cu un cuantum majorat celui anterior respectiv 2441 începând cu data de 01.10.2011.
În cauză s-a încuviințat efectuarea unei expertize contabile la termenul din 10.10.2012, sens în care s-a dispus achitarea onorariului de expert de către contestatoare.
La termenul următor respectiv, 13.02.2013, s-a renunțat la această probă.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului constată.
Prin decizia nr. 86114/22.09.2011 s-a revizuit în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 1/2011 drepturile de pensie ale contestatoarei.
Urmare a modificărilor legislative intervenite prin apariția Legii nr. 119/2010, începând cu data de 01.01.2011, prin utilizarea algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare a fost determinat punctajului mediu anual rezultând un alt cuantum al drepturilor bănești cuvenite pensionarului.
În urma identificării tuturor veniturilor realizate lunar pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, la data de 22.09.2011, în baza O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost emisă decizia de revizuire nr. 86114 prin care au fost stabilite drepturile de pensie revizuite începând cu data de 01.01.2011.
Nemulțumită de cuantumul drepturilor bănești stabilite ca urmare a deciziei de revizuire, cea în cauză a formulat contestație. Contestația a fost respinsă prin Hotărârea Comisiei nr. 851/19.12.2011.
Instanța va înlătura apărările privind neluarea în calcul a tuturor veniturilor, sporurilor întrucât în dosar nu s-a dorit efectuarea unei expertize, iar afirmațiile sunt făcute la general fără a preciza în concret perioada fără a fi depuse acte pentru perioada ulterioară ieșirii la pensie în temeiul Legii nr. 164/2001.
Dispozițiile legale privind revizuirea pensiilor militare au format obiectul excepțiilor de neconstituționalitate sens în care s-au emis deciziile nr. 29/2011, 871/25.06.2010, 1377/18.10.2011 și nr. 919/2011 ale Curții Constituționale prin care s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor criticate.
Așadar aceste acte normative sunt în vigoare producând efecte juridice obligatorii.
Curtea Constituțională a constatat prin Decizia nr.871/2010 că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii.
Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă reflectă cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială.
In cazul pensiilor militare. întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la
De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 a statuat că pensia de serviciu constituie "o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, suplimentul mai sus amintit se constituie în compensația parțială menționată.
Această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.
În acest sens, trebuie observat că dispozițiile din Constituție se referă distinct la dreptul la pensie față de cel la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, dar pe care Legea fundamentală nu le nominalizează.
Prin urmare, în ceea ce privește aceste din urmă drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcție de politica socială și fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum și asupra cuantumului și condițiilor de acordare.
Se poate spune că, față de acestea, Constituția instituie mai degrabă o obligație de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres.
Având în vedere condiționarea posibilității statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, așa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul că acestor prestații ale statului nu li se opune contribuția asiguratului la fondul din care se acordă aceste drepturi, precum și caracterul succesiv al acestor prestații, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fit considerată ca instituind o obligație "ad aeternum" a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.
Relevante în acest sens sunt și Deciziile Curții Constituționale nr. 458/2003 și 2Q4/2004, în care s-a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare".
Textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, și numai în ceea ce; privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul j efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări.
De asemenea, dispozițiile legilor în cauză nu se răsfrânge asupra prestațiilor dejaj obținute anterior intrării lor în vigoare.
Instanța reține că în cauză nu s-au încălcat dispozițiile privind dreptul de proprietate -art. 1 din primul Protocol adițional la CEDO, Curtea stabilind în practica sa că " noțiunea de bun privește prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor neînsemnând o expropriere";.
Instanța constată că în cazul dedus judecății diminuarea cuantumului pensiei nu este de natură a afecta substanța dreptului.
Așadar nu este exclusă de normele CEDO, libertatea legiuitorului de a adopta noi dispoziții legale, chiar cu efect retroactiv, pentru a reglementa pe viitor drepturile care decurg din legislația în vigoare.
Cauza Hasani vs Croația-hotărârea 12X/2010, Domalewski- versus Polonia-Hotărârea 15.06.1999.
În speță s-a respectat criteriul proporționalității, conceptul de limită excepțională fiind apreciat de către CEDO prin raportare la lipsirea în totalitate de pensie de mijloacele de subzistență, ceea ce nu este cazul în speță.
Raportat la actele dosarului, pensia contestatoarei este în cuantum de 2441 lei cu mult peste cuantumul pensiei medii de 740 lei din sistemul public.
Criticile generic formulate "că nu s-au luat în calcul toate veniturile";urmează a fi înlăturate din actele dosarului rezultând luarea în considerare a tuturor veniturilor realizate de contestatoare";.
În situația în care contestatoarea va identifica acte privind realizarea unor venituri mai mari ore posibilitatea potrivit art. 2 din OUG nr. 1/2011 să solicite revizuirea pensiei în sensul acesta fiind dispozițiile art. 18, 19, din OUG nr. 1/2011.
Împrejurarea că în speță nu s-a comunicat o decizie de recalculare în temeiul Legii nr. 118/2010 nu este de natură a conduce la admiterea contestației, contestatoarea nefăcând dovada încasării unor drepturi în temeiul acestei legi.
De asemenea revizuirea efectuată potrivit OUG nr. 1/2011 a pensiilor a căror cuantumuri au fost mai mari sau mai mici decât cele aflate în plată se face potrivit art. 5-7 din OUG nr. 1/2011 începând cu 01.01.2011 ca data de modificare a cuantumului.
Raportat la considerentele expuse, instanța va respinge excepția lipsei de obiect.
În ce privește suspendarea executării deciziei contestate, instanța urmează a constata că prin încheierea de ședință din 28.03.2012 a înțeles să renunțe la judecată.
În consecință instanța urmează să respingă contestația privind decizia de revizuire 86114/22.09.2011 și HCC nr. 851/19.12.2011. se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
| ← Eroare obstacol. Lipsă consimţământ.. Jurisprudență Contracte | Pretenţii. Jurisprudență Plăţi → |
|---|
