Reclamanţi cu domiciliul în străinătate. Limitele mandatului
Comentarii |
|
Potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (2) şi (3) C.proc.civ., mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliul şi nici reşedinţa în ţară, dreptul de reprezentare se presupune dat.
În speţă, cum rezultă din chiar acţiunea iniţială, cât şi din conţinutul procurii prezentate de mandatar la prima instanţă, reclamanţii se găsesc în ipoteza reglementată de dispoziţiile art. 67 alin. (3) C.proc.civ., având domiciliul în Germania. Prin urmare, dreptul de reprezentare se presupune dat.
Secţia civilă, Decizia nr. 19 din 26 ianuarie 2011
Prin cererea dresată Tribunalul Suceava, înregistrată sub nr. 8379/86/05.08.2010, reclamanţii R.H.D. şi V., prin mandatar S.M., au solicitat anularea dispoziţiei nr. 1814/01.07.2010 emisă de Primarul municipiului Suceava şi restituirea în natură a imobilului – apartament situat în municipiul Suceava, str. S., nr. 4 (fostă G.E., nr. III), bl. G 5, sc. A, ap. 8, care a fost preluat abuziv de stat.
Prin precizările formulate la data de 25.10.2010, reclamanţii, prin mandatar, au arătat că înţeleg să renunţe la judecata cererii de restituire în natură a imobilului, fiind de acord să primească despăgubiri.
Învestit cu soluţionarea cauzei, Tribunalul Suceava prin sentinţa civilă nr. 1863/30.11.2010 a respins-o pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a mandatarului S.M.
Instanţa a reţinut că procura autentificată sub nr. 347/05.02.2009 de Consulatul General al României de la München este una generală, încât nu-i conferă mandatarului un drept de reprezentare, în sensul dispoziţiilor art. 67 alin. (2) şi (3) C.proc.civ.
Împotriva sentinţei au declarat recurs în termen legal reclamanţii, prin mandatar S.M., arătând că prima instanţă a interpretat greşit conţinutul procurii prezentate, care a fost dată special pentru această cauză şi a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 67 C.proc.civ.
De altfel, o procură similară a prezentat aceleiaşi instanţe într-un alt dosar şi a fost apreciată ca atare.
A prezentat o nouă procură dată de reclamanţi, autentificată sub nr. 14/04.01.2011 de Consulatul General al României de la München.
Critica formulată de reclamanţi se încadrează în motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ. şi este întemeiată.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (2) şi (3) C.proc.civ., mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.
Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliul şi nici reşedinţa în ţară, dreptul de reprezentare se presupune dat.
În speţă, cum rezultă din chiar acţiunea iniţială, cât şi din conţinutul procurii prezentate de mandatar la prima instanţă, reclamanţii se găsesc în ipoteza reglementată de dispoziţiile art. 67 alin. (3) C.proc.civ., având domiciliul în Germania. Prin urmare, dreptul de reprezentare se presupune dat.
Mai mult, din cuprinsul procurii prezentate, rezultă cu prisosinţă că dreptul de reprezentare în prezenta cauză i-a fost dat mandatarului S.M. „anume”, conform dispoziţiilor art. 67 alin. (2) C.proc.civ., câtă vreme vizează efectuarea demersurilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 pentru redobândirea imobilului individualizat prin adresă în faţa autorităţilor române enumerate, printre care se regăseşte şi „justiţia”.
Voinţa mandanţilor reclamanţi a fost confirmată şi prin procura autentificată la data de 4.01.2011, depusă la dosar în recurs în care s-a specificat în mod expres numărul dosarului pendinte şi faptul că mandatarul este împuternicit să facă toate demersurile necesare pentru redobândirea dreptului de proprietate sau pentru obţinerea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul în litigiu.
← Dobândirea dreptului de proprietate asupra „terenului... | Competenţa instanţelor române în materie de divorţ. Art. 3... → |
---|