Rectificarea înscrierii în cartea funciară cu privire la titularul dreptului de proprietate. Dispoziţii legale aplicabile. Interpretarea dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Legea nr. 7/1996
| Comentarii |
|
În speţă, este dat motivul de rectificare prevăzut de dispoziţiile art. 304 alin. (1) pct. 2 - dreptul înscris a fost greşit calificat. Astfel, cum corect au sesizat instanţele de fond şi apel, deşi documentaţia aferentă cererii de înscriere în cartea funciară, respectiv înscrisurile pe care aceasta s-a întemeiat - Protocol f.n. încheiat în luna octombrie 1993 (fila 21 dosar fond) şi Hotărârea nr. 16/14.03.1994 a Consiliului Municipal Botoşani (fila 23 dosar fond) - fac dovada existenţei unui drept de administrare al RAJAE Botoşani asupra imobilului Baia publică şi spălătorie, din municipiul Botoşani, B-dul Mihai Eminescu, nr. 54, totuşi a fost înscris pentru SC (...) Botoşani un drept de proprietate asupra acestor imobile, conform încheierii nr. 6088/30.10.2000 (filele 52, 53, 98, 99 dosar fond). Interesul reclamantului de a promova acţiunea în rectificare este dat de sentinţa civilă nr. 632/12 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. 4172/2001 (f. 27-31 dosar fond), opozabilă Societăţii Comerciale (...) Botoşani şi intrată în puterea lucrului judecat. Contrar susţinerilor recurentului, din finalul motivelor de recurs, ipoteza reţinută nu este cea în care actul ce a stat la baza înscrierii în cartea funciară nu a fost valabil. Dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, care fac referire la existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care să se constate existenţa uneia din cele patru situaţii enumerate, nu se interpretează în sensul că instituie o condiţie de admisibilitate a acţiunii în rectificare, aceea ca persoana interesată să se afle deja în posesia unei hotărâri irevocabile pronunţată într-o acţiune în constatare. În raport de caracterul special al normelor cuprinse în Legea nr. 7/1996, interpretarea corectă a dispoziţiilor menţionate este aceea că orice persoană interesată poate cere OCPI rectificarea înscrierilor, pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care se constată existenţa unuia din cele patru cazuri prevăzute de legiuitor. Practic, printr-o hotărâre cum este cea pronunţată în speţă de prima instanţă, se dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară, rectificare care va fi realizată efectiv de OCPI.
Secţia I civilă, Decizia nr. 2423 din 15 noiembrie 2012
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani sub nr. 17975/193/25 noiembrie 2010, reclamantul Județul Botoșani reprezentat de președintele Consiliului Județean Botoșani a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele SC „(…)” S.A. și Direcția Generală de Finanțe Publice Botoșani, constatarea nulității absolute a înscrierii în cartea funciară nr. 51747-C1, ca titular al dreptului de proprietate asupra corpurilor de construcție ale Băii publice a (...) Botoșani; constatarea nulității absolute a procesului-verbal de sechestru nr. 1.12649 din 9.09.2005, emis de DGFP Botoșani; rectificarea cărții funciare nr. 51747-C1, în sensul radierii (...) Botoșani și înscrierii adevăratului titular al dreptului de proprietate - Județul Botoșani, precum și radierea procesului-verbal anterior menționat.
în motivarea cererii reclamantul a arătat că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 213/1998 și ale Constituției României, Baia publică și Spălătoria situate în B-dul Mihai Eminescu nr. 54 din municipiu aparțin domeniului public al județului Botoșani. în acest sens s-a pronunțat și Tribunalul Botoșani, prin sentința nr. 632/12.11.2001, în dosarul nr. 4172/2001 având ca obiect litigiul privind delimitarea domeniului public al județului Botoșani de domeniul public al municipiului Botoșani. De aceea, înscrierea (...) ca titulară a dreptului de proprietate asupra Băii publice/Spălătoriei, în baza Protocolului de predare-primire încheiat între DOMP-RA și RAJAC Botoșani este eronată, de vreme ce prin Hotărârea Consiliului Municipal nr. 16/14.03.1994 s-a transmis către RAJAC Botoșani (succedată de RAJACT Botoșani, de (...) Botoșani și de SC Apa Grup Botoșani) doar un drept de administrare, municipiul nefiind titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor în discuție. Procesul verbal de sechestru emis de D.G.F.P. Botoșani s-a întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (1) CPF, dreptul de proprietate asupra Băii publice neaparținând debitorului, ci având un caracter insesizabil, aparținând domeniului public.
în dovedire reclamantul a depus la dosar documentele invocate.
Prin întâmpinare, pârâta D.G.F.P. Botoșani a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât clădirea Băii Centrale și a Spălătoriei, asupra căreia s-a instituit sechestru la cererea sa, figurează în evidențele O.C.P.I. Botoșani ca aparținând debitoarei și chiar ipotecate în favoarea B.C.R. Botoșani. Imobilele în litigiu figurează în listele de inventar ale SC (…) (din anul 2008), iar reclamantul nu a formulat plângere împotriva încheierii de înscriere a dreptului acestei societăți și nici nu a solicitat rectificarea în momentul obținerii Sentinței nr. 632/2001.
în dovedire, a depus înscrisuri.
La termenul din data de 7.01.2011, în cauză a fost introdus, în calitate de pârât, și OCPI Botoșani. Reclamantul a invocat, la același termen, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții (fila 92).
Pârâta DGFP Botoșani a formulat completări la întâmpinare (fila 122), învederând că nulitatea procesului-verbal de sechestru poate fi constatată doar în condițiile stabilite de Codul de Procedură fiscală, situație în care acțiunea reclamantului se dovedește tardivă.
La rândul său, pârâta SC Apa Grup a formulat precizări scrise (fila 131), arătând că bunurile în litigiu aparțin domeniului public al județului Botoșani și că, în mod eronat, în cartea funciară nr. 51747-C1 apare înscrisă (...) Botoșani, în baza protocolului din octombrie 1993; că Hotărârea nr. 16/1994 a avut drept obiect doar transmiterea unui drept de administrare; că în documentația aflată la baza înscrierii inițiale se descrie situația juridică a imobilelor, respectiv dreptul de administrare al solicitantului. Potrivit planului de amplasament cuprins în documentația menționată, pretențiile reclamantului vizează corpurile de construcție notate cu nr. 2, 3, 4, 7, 8, 9 și 12. Parcelele notate cu nr. 5, 6 și 14 reprezintă teren aflat în proprietatea Municipiului Botoșani, iar parcelele nr. 1 și 13 reprezintă investiții în construcții nefinalizate, asupra cărora nu se emit pretenții în cauză; corpurile de construcții nr. 10 și 11 nu mai există fizic.
în dovedire, s-au depus la dosar documentele invocate.
Pârâta SC (…) a formulat și întâmpinare (fila 139), arătând că, potrivit documentelor prezentate de reclamant, dreptul de proprietate al acestuia vizează doar clădirea C2 - baie publică, având o suprafață construită de 474,44 mp. întocmirea cărții funciare nr. 5334/N s-a realizat în mod eronat, fără menționarea titularului dreptului de proprietate asupra terenului (municipiul Botoșani) și fără menționarea tuturor corpurilor de clădire identificate în documentația cadastrală. în privința sechestrului, a arătat că acesta se putea institui doar cu privire la dreptul de superficie al SC (…), nu și față de dreptul similar al reclamantului. Cu aceste argumente, pârâta a solicitat admiterea în parte a acțiunii, în limitele dreptului ce aparține reclamantului.
Prin concluziile scrise, reclamantul a învederat, suplimentar aspectelor deja expuse, că înscrierea clădirii compuse din baie publică, centru încasări, centrală termică și magazie s-a întemeiat pe unul și același document, privitor la transmiterea unui drept de administrare (protocol de predare și HCM nr. 16/1994). Pentru celelalte corpuri decât baia publică, pârâta SC (…) nu a dovedit că ar fi fost construite ulterior și că i-ar aparține. A mai arătat reclamantul că, în formularea celui de al doilea capăt de cerere, a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 173 alin. (3) CPF, că sechestrul instituit asupra bunurilor județului Botoșani este ineficient și inopozabil proprietarului, desființarea acestuia impunându-se în virtutea principiului anulării actului subsecvent, ca efect al anulării actului principal. Finalmente, a arătat că cel de al treilea capăt de cerere (în rectificare) are caracter subsidiar, grefându-se pe cele două cereri principale și vizând realizarea unei corelații între evidența OCPI și situația de fapt reală.
Judecătoria Botoșani, prin sentința civilă nr. 2446/15.04.2011, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. Botoșani; a respins excepția tardivității celui de-al doilea capăt de cerere, invocată de intimata D.G.F.P. Botoșani;a admis acțiunea și a dispus rectificarea Cărții funciare nr. 51747-C1 a municipiului Botoșani, în sensul menționării, ca obiect al intabulării solicitate de (...) Botoșani (actualmente SC Apa Grup SA), a dreptului de folosință asupra corpurilor de construcție ale Băii publice/Spălătoriei Botoșani, și, respectiv, a radierii sechestrului nr. 1.12649/9.09.2005 notat la solicitarea ANAF - DGFP Botoșani.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a O.C.P.I. Botoșani, prin decizia înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 72/2007 s-a reținut caracterul necontencios al înscrierilor în cartea funciară, iar pe de altă parte, absența oricăror dispoziții care să confere legitimarea procesuală pasivă a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară.
Excepția tardivității a fost respinsă cu motivarea că reclamantul a învederat expres (f. 92 dosar) că cererea sa nu este o contestație la executare, cenzurată de termenul de 15 zile.
Pe fondul cauzei s-a reținut că singurul titlu deținut de debitoarea R.A.J. Apa Botoșani, succesoarea în drepturi a RAJAC Botoșani, asupra imobilelor Baie publică și spălătorie, situate în Botoșani, B-dul. M. Eminescu, asupra cărora s-a instituit sechestrul la cererea creditoarei D.G.F.P. Botoșani este un titlu care confirmă doar un drept de administrare, reprezentat de Hotărârea nr. 16/14 martie 1994 a Consiliului Municipal Botoșani (f 23 dosar), existând o contradicție între evidențele O.C.P.I. și situația juridică reală a imobilului ce rezultă din cartea funciară.
în ceea ce privește calificarea demersului procesual al reclamantului, instanța a apreciat că, dată fiind existența Legii speciale nr. 7/1996, aceasta poate fi cea prevăzută de art. 34 din actul normativ, adică în rectificare, chiar dacă analiza caracterului său neevaluabil presupune și cercetări legate de fondul dreptului substanțial.
întrucât sentința civilă nr. 632/12.11.2001 produce efecte și în prezenta cauză, în ce privește stabilirea irevocabilă a situației dreptului înscris în cartea funciară, constatând calitatea de proprietar a reclamantului, prima instanță a apreciat că regimul juridic al bunului nu mai poate face obiectul unei noi analize judecătorești, fiind evident că pârâta SC (…) SA poate deține un dezmembrământ al dreptului de proprietate, astfel cum s-a arătat și în conținutul cererii de intabulare. Prin urmare, dreptul de proprietate al Județului Botoșani trebuie protejat, protecție ce se poate realiza prin înscrierea mențiunii corecte potrivit căreia SA (…) SA ar fi titulara unui drept de folosință, corecție ce va realiza un acord nu doar cu situația dreptului, ci și cu documentația anexată cererii de intabulare din octombrie 2000.
Odată rectificată mențiunea principală din cartea funciară nr. 51747-C1, este de admis că, într-adevăr, nu-și mai găsește justificare nici înscrierea sechestrului instituit de pârâta DGFP Botoșani, notare ce s-a realizat în considerarea aceleiași calificări eronate a dreptului pârâtei debitoare (fila 46).
în ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, instanța a reținut că, atâta vreme cât s-a dispus rectificarea solicitată, măsura indisponibilizării bunului a rămas fără efecte, organul fiscal fiind ținut a se îndrepta asupra altor bunuri. în plus, câtă vreme măsura indisponibilizării bunului s-a dispus în cursul executării silite, iar potrivit precizării reclamantului acțiunea formulată nu este o contestație la executare, solicitarea având ca obiect anularea procesului verbal de sechestru nu poate fi primită.
împotriva sentinței pârâta DGFP Județeană Botoșani a declarat apel, în termen legal, arătând că, potrivit celor înscrise în extrasul de carte funciară nr. 5334/N/22 septembrie 2005, imobilul în litigiu este proprietatea SC (...) Botoșani, fiind dobândit în baza protocolului de predare primire încheiat cu DOMP RA Botoșani în anul 1993 și Hotărârii nr. 16/14 martie 1994 a Consiliului Municipiului Botoșani și grevat de un drept de ipotecă rang I înscris sub nr. 6216/06.12.2000 în favoarea B.C.R. Botoșani.
Dreptul de proprietate al pârâtei S.C. (…) asupra imobilului în litigiu rezultă și din lista de inventar a mijloacelor fixe din 1 iunie 2008, semnată de reprezentanții legali ai acesteia, având nr. de inventar 2254. Prin sentința nr. 632/12.11.2001, pronunțată în dosarul nr. 4172/2001, instanța nu a dispus expres că imobilul reprezentat de Baia publică trece din domeniul public al municipiului Botoșani în domeniul public al județului Botoșani, ci doar a înlăturat poziția nr. 923, reprezentând acest imobil, din anexa Hotărârii Consiliului Local Botoșani nr. 146/29.06.2001.
Instanța de fond nu a avut în vedere că reclamantul nu a înțeles să conteste procesul verbal de sechestru, stând în pasivitate o mare perioadă de timp, respectiv până în anul 2008, când a fost dată Hotărârea Consiliului Județean nr. 35/24 aprilie 2008, fără a face demersurile legale în vederea obținerii dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul prezentei cauze. Prin urmare, câtă vreme nu s-a solicitat desființarea procesului verbal de sechestru, acesta nu poate fi înlăturat, fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, dovedindu-se că la momentul instituirii măsurii bunurile sechestrate erau proprietatea SC „(…)”SA Botoșani, iar sechestrul a fost înscris la Biroul de Carte funciară în favoarea D.G.F.P. Județeană Botoșani pentru o datorie de 20.691.608 lei și a rămas definitiv prin necontestare în termen.
în finalul cererii de apel s-a mai arătat că reclamantul nu se află în posesia unei hotărâri judecătorești care să fi constatat că actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea nu este valabil pentru a putea solicita rectificarea acestei înscrieri.
Prin decizia nr. 40 A din 3 aprilie 2012, Tribunalul Botoșani a respins ca nefondat apelul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele :
Prin protocolul de predare-primire încheiat în octombrie 1993, cu aprobarea Consiliului Județean Botoșani și a Primăriei Municipiului Botoșani (fila 21), DOM-P RA Botoșani a predat RAJAC Botoșani obiectivul Baia Publică Botoșani, cu valoarea elementelor de activ și pasiv redate în bilanțul contabil anexă, documentul în discuție făcând referire exclusivă la predarea bunului, fără a specifica situația juridică a acestuia ori natura transferului operat.
Prin Hotărârea nr. 16/14.03.1994 a Consiliului Municipal Botoșani (fila 23) s-a decis transmiterea, din administrarea Regiei Autonome DOM-P Botoșani în administrarea RAJAC Botoșani, a imobilului Baia publică și spălătorie, situat în Botoșani, B-dul Mihai Eminescu nr. 54.în temeiul acestor documente, pârâta a formulat cererea de înscriere în cartea funciară nr. 6088/30.10.2000, în care a arătat în mod corect că obiectul solicitării îl constituie dreptul de folosință asupra imobilului în litigiu, iar prin încheierea nr.6081 a Biroului de carte funciară s-a dispus, la aceeași dată, înscrierea dreptului de folosință asupra terenului și construcțiilor și nu a dreptului de proprietate.
Este adevărat că atât în extrasul de Carte Funciară nr. 5334/22 septembrie 2005 pentru informare, cât și în Extrasul de carte funciară s-a înscris „dreptul de proprietate” al pârâtei S.C. (...) Botoșani la rubrica intitulată „înscrieri privitoare la proprietate”, dar concomitent s-au menționat și documentele pe care se întemeiază această înscriere, fiind de fapt cele referitoare la dreptul de administrare, respectiv Hotărârea nr. 16/14 martie 1994 a Consiliului municipiului Botoșani și protocolul de predare primire încheiat la 31 octombrie 1993 cu DOMP - R.A. Botoșani.
Prin urmare, înscrierea este în contradicție cu cererea propriu-zisă a titularului, dispoziția judecătorului și documentația pe care s-a întemeiat solicitarea, încât se impune desființarea sa.
Pentru că Legea specială, a cadastrului și publicității imobiliare, nr. 7/1996, acordă persoanei interesate beneficiul acțiunii în rectificare tabulară, în mod corect judecătorul fondului a apreciat că demersul procesual al părții, având ca obiect o solicitare de acest gen, este unul admisibil, câtă vreme a dovedit îndeplinirea condițiilor textului. Astfel, interesul reclamantului a fost probat cu sentința civilă nr. 632 /12.11.2001, prin care Tribunalul Botoșani a stabilit irevocabil că bunurile în litigiu, înscrise în anexa Hotărârii 146/21.06.2001, aparțin domeniului public al județului. Ori, o hotărâre judecătorească se impune cu putere de lege, nefiind posibilă pronunțarea unei alte sentințe care să stabilească un alt regim juridic bunurilor din punctul de vedere al apartenenței dreptului de proprietate.
Pe de altă parte, câtă vreme reclamantul nu a obținut și radierea înscrierii măsurii sechestrului asigurator asupra bunului a cărui proprietar s-a dovedit a fi, critica apelantei privind neintroducerea unei astfel de cereri este în contradicție cu principiul disponibilității, care garantează oricărei părți libera alegere a cadrului procesual cu care dorește să investească o instanță de judecată, mai ales din punctul de vedere al obiectului și, în plus, nu justifică nici un interes procesual.
în ceea ce privește motivul de apel vizând ineficiența sentinței civile nr. 632/12.11.2001 privind proba greșitei înscrieri și necesitatea obținerii unei alte hotărâri judecătorești, care să constate că actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea în Cartea Funciară nu a fost valabil, tribunalul a apreciat, în primul rând, că nu se pune problema unei documentații înscrise greșit, după cum s-a arătat în precedent, actele deținute de pârâtă fiind menționate corect la rubrica înscrierilor respective, doar dreptul înscris fiind altul decât cel care rezultă din acte, iar pe de altă parte reclamanta se află în posesia unui titlu emis de o instanță, care statuează irevocabil, îndeplinind rigorile art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996 și care nu a fost desființat, hotărârile judecătorești având putere de lege și neavând nevoie de confirmări suplimentare.
împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Botoșani, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în motivarea recursului a arătat că instanțele nu au avut în vedere extrasul de carte funciara nr. 5334/N din 22.09.2005, în care la punctual B se precizează că „Imobilul descris mai sus - proprietatea SC (...) Botoșani, a fost dobândit în baza protocolului de predare primire încheiat cu DOMP RA Botoșani, în anul 1993, Hotărârea nr. 16/14.03.1994 a Consiliului municipiului Botoșani, înscris la Biroul de carte funciară sub nr. 6088/30.10.2000”, iar la punctul C - „imobilul este grevat de drept de ipoteca rang I înscris sub nr. 6216/6.12.2000 în favoarea BCR SA Botoșani….”.
Imobilul ce face obiectul cauzei a fost înscris în Cartea funciară LA 30.10.2000 ca fiind proprietatea societății de apă anterior apariției actelor normative indicate de Consiliul Județean.
Mai mult, nici o instituție bancară nu ar fi acceptat drept ipotecă rang I un bun care nu era proprietatea debitorului, însă, așa cum a arătat, BCR a înscris în anul 2000 în favoarea sa dreptul de ipotecă rang I asupra imobilului ce reprezintă Baia centrală și spălătoria.
Faptul ca imobilul reprezentat de Baia centrală și spălătorie este proprietatea SC Apa Grup SA rezultă și din lista de inventar a mijloacelor fixe, din data de 01.06.2008, semnată de reprezentanții legali ai acesteia, (având numărul de inventar 2254).
Prin Sentința nr. 632/12.11.2001, pronunțată în dosarul nr. 4172/2001, instanța nu dispune expres că imobilul reprezentat de Baia publică trece din domeniul public al municipiului Botoșani în domeniul public al județului Botoșani, ci doar înlătură poziția nr. 923, reprezentând acest imobil din anexa Hotărârii Consiliului Local Botoșani nr. 146/29.06.2001.
în cauză nu pot fi reținute nici dispozițiile anexei II pct. 3 din Legea nr. 213/1998, întrucât potrivit acestor prevederi, din domeniul public județean fac parte „rețelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal, precum și stațiile de tratare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente acestora”, corpurile de clădire ale Băii publice și spălătoriei neavând nici o legătură directă cu rețelele de apă, motiv pentru care consideră că aceasta nu este un bun public în înțelesul legii menționate anterior.
Mai mult, reclamantul avea posibilitatea de a formula plângere împotriva încheierii date de Oficiul de Cadastru, prin care a fost admisă cererea (...) Botoșani cu privire la imobilul ce reprezintă baia centrală, în condițiile în care societatea de apă era în subordinea Consiliului Județean.
Instanța de fond, cât și instanța de apel nu au avut în vedere că reclamantul putea introduce contestație și împotriva procesului verbal de sechestru la instanța judecătorească în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală, în condițiile în care Consiliul Județean a fost și este acționarul debitoarei SC (….) SA, iar în această calitate avea cunoștință de situația societății, precum și de toate actele încheiate de aceasta. Ori, reclamantul a stat în pasivitate o mare perioadă de timp, respectiv până în anul 2008, când a fost dată Hotărârea Consiliului Județean nr. 35/24.04.2008, fără a face demersurile legale în vederea obținerii dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul prezentei cauze și înscrierii în Cartea funciară, în condițiile în care în anul 2007 DGFPJ Botoșani a procedat și la vânzarea la licitație a clădirii compuse din baia centrală și spălătorie.
Nulitatea procesului verbal de sechestru poate fi solicitată doar în condițiile art. 46 din O.G. nr. 92/2003 cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art. 47, actul administrativ fiscal poate fi modificat sau desființat numai în condițiile Codului de procedură fiscală. în cauză, procesul verbal de sechestru este încheiat cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, neputând fi solicitată constatarea nulității absolute a acestuia. Procesul verbal nr. 1/12649 încheiat de DGFPJ Botoșani, prin care s-a procedat la sechestrarea bunurilor imobile, inclusiv a Băii centrale și spălătoriei care fac obiectul prezentei cauze ca fiind proprietatea debitorului SC (…) SA Botoșani pentru sumele datorate bugetului consolidat al statului, este temeinic și legal. Sechestrul s-a aplicat în prezența inginerului Florin Nicolau, în calitate de director general și a economistei (…), în calitate de director economic la SC (…) SA, care au și semnat procesul-verbal de sechestru, fără a arăta că Baia centrală nu ar fi proprietatea societății pe care o conduceau la acea dată.
DGFPJ Botoșani a emis procesul verbal de sechestru nr. 1/12649 cu respectarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, și nu cum greșit a precizat reclamantul, cu încălcarea dispozițiilor legale. La momentul instituirii măsurii, bunurile sechestrate erau proprietatea SC (…) SA Botoșani, iar sechestrul a fost înscris la Biroul de Carte funciară în favoarea DGFPJ Botoșani pentru o datorie de 20.691.608 lei și a rămas definitiv prin necontestare în termen.
Conform dispozițiilor legale, sechestrul se dispune asupra bunurilor mobile/imobile proprietate a debitorului și se înscrie la Biroul de Carte funciară, fiind opozabil tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Din extrasele de carte funciară emise începând cu anul 2005 se poate observa că bunurile imobile aflate sub sechestru sunt proprietatea SC (…) SA Botoșani, de unde rezultă că organele fiscale nu au încălcat prevederile legale în materie de executare silită.
în conformitate cu dispozițiile art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor în cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitiva și irevocabilă s-a constatat că actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. Ori, în cauză reclamantul nu face dovada existenței unei hotărâri judecătorești prin care instanța să fi constatat că actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea în cartea funciară nu a fost valabil.
în drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Legal citat, reclamantul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate de pârâtă, care în drept pot fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., curtea constată neîntemeiat recursul.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, 25.11.2010, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că : 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost calificat greșit; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”.
în conformitate cu dispozițiile art. 35 alin. (1) din actul normativ menționat, acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea în fond, este imprescriptibilă.
în speță, este dat motivul de rectificare prevăzut de dispozițiile art. 304 alin. (1) pct. 2 - dreptul înscris a fost greșit calificat.
Astfel, cum corect au sesizat instanțele de fond și apel, deși documentația aferentă cererii de înscriere în cartea funciară, respectiv înscrisurile pe care aceasta s-a întemeiat - Protocol f.n. încheiat în luna octombrie 1993 (fila 21 dosar fond) și Hotărârea nr. 16/14.03.1994 a Consiliului Municipal Botoșani (fila 23 dosar fond) - fac dovada existenței unui drept de administrare al RAJAE Botoșani asupra imobilului Baia publică și spălătorie, din municipiul Botoșani, B-dul Mihai Eminescu, nr. 54, totuși a fost înscris pentru SC (...) Botoșani un drept de proprietate asupra acestor imobile, conform încheierii nr. 6088/30.10.2000 (filele 52, 53, 98, 99 dosar fond).
Interesul reclamantului de a promova acțiunea în rectificare este dat de sentința civilă nr. 632/12 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. 4172/2001 (f. 27-31 dosar fond), opozabilă Societății Comerciale (...) Botoșani și intrată în puterea lucrului judecat.
Contrar susținerilor recurentului, din finalul motivelor de recurs, ipoteza reținută nu este cea în care actul ce a stat la baza înscrierii în cartea funciară nu a fost valabil. Dispozițiile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, care fac referire la existența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care să se constate existența uneia din cele patru situații enumerate, nu se interpretează în sensul că instituie o condiție de admisibilitate a acțiunii în rectificare, aceea ca persoana interesată să se afle deja în posesia unei hotărâri irevocabile pronunțată într-o acțiune în constatare. în raport de caracterul special al normelor cuprinse în Legea nr. 7/1996, interpretarea corectă a dispozițiilor menționate este aceea că orice persoană interesată poate cere OCPI rectificarea înscrierilor, pe baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care se constată existența unuia din cele patru cazuri prevăzute de legiuitor. Practic, printr-o hotărâre cum este cea pronunțată în speță de prima instanță, se dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară, rectificare care va fi realizată efectiv de OCPI.
Radierea notării în cartea funciară a procesului verbal de sechestru nr. 1.12649/9.09.2005 s-a impus în speță în baza principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), iar nu urmare a analizei condițiilor de fond sau formă a procesului verbal, respectiv a celor în care s-a dispus măsura.
în contextul dat, Curtea înlătură considerentele instanței de apel potrivit cărora reclamantul nu ar fi obținut și radierea înscrierii, considerente care sunt străine pricinii, dar care nu atrag casarea hotărârii atacate.
Față de cazul de rectificare reținut, susținerile recurentei privind dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilelor în discuție și, respectiv, valabilitatea procesului verbal de sechestru și a înscrisurilor pe care acesta s-a întemeiat nu au relevanță în prezenta cauză.
| ← Contestaţie în anulare îndreptată atât împotriva deciziei... | Răspunderea civilă delictuală pentru distrugerea operei de... → |
|---|
