Recurs. Încălcarea dreptului la un proces echitabil. Reaprecierea probelor în calea de atac a recursului.
| Comentarii |
|
Dreptul la un proces echitabil cuprinde toate garanţiile pe care le instituie art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, una din componentele garanţiilor unui proces echitabil fiind principiul egalităţii armelor. Acesta semnifică tratarea egală a părţilor pe toata durata desfăşurării procedurii în fata unui tribunal, fără ca una din ele sa fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces, ceea ce impune ca fiecărei părţi sa i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-şi susţine cauza, de a lua cunoştinţa de toate piesele dosarului şi de a-şi propune şi administra toate probele necesare în apărare în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie de net dezavantaj în raport cu „adversarul” ei.
Secţia I civilă, Decizia nr. 242 din 2 mai 2012
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Brăila sub nr. 12358/196/2010, reclamanții A.R. și A.E. au chemat în judecată pe pârâta C.U.P.D. Brăila solicitând despăgubiri constând in contravaloarea lucrărilor de reparație si punere in siguranța a imobilului situat in B, str. M. nr. 23, inclusiv a costurilor proiectului de execuție si a autorizației de construcție pentru lucrările ce se vor impune a fi executate, cu plata cheltuielilor de judecata, precum si a celor efectuate in dosarul de asigurare a dovezilor nr. 1203/196/2010.
în motivarea cererii, reclamanții au arătat ca sunt proprietarii imobilului situat in B str. M. nr. 23 compus din casa si teren, locuință aflată in perfecta stare de folosința, bine întreținută, fără degradări si cu acoperiș si sisteme de aducțiune si evacuare a apei corespunzătoare.
Pe data de 25.01.2010 au constatat ca imobilul a început sa se crape in mai multe locuri, pardoselile s-au umflat si deformat, iar unele uși nu se mai închideau, aceleași degradări suferind si locuințele învecinate.
Pe data de 27.01.2010 au constatat ca atât căminul tehnic de apa din curtea imobilului, cat si rețeaua stradala de canalizare, atât cea centrala cat si cea de lângă bordura străzii erau pline cu apa pana la cca. 35 cm de suprafața solului, aspect sesizat paratei care s-a prezentat la fata locului cu muncitori si specialiști in depistarea pierderilor de apa in canalizare si au scos cca. 20 tone de apa din canalizare cu vidanjele, fără a reuși însă sa elimine cauza, astfel încât nivelul apei a crescut imediat.
A doua zi, constatând agravarea degradărilor produse, au solicitat Judecătoriei Brăila, in conformitate cu prevederile art. 239 Cod procedura civilă, delegarea unui executor judecătoresc pentru a constata situația de fapt, cerere încuviințata si soluționata in 29 ianuarie.
în aceeași zi, lucrătorii paratei, efectuând săpături in dreptul imobilelor de la nr. 19-21, au constatat o avarie deosebit de mare la conducta stradala de aducțiune a apei, pe care au remediat-o si au desfundat si canalizarea.
Reclamanții au mai arătat că anterior, in decembrie 2009, au constatat ca o echipa de specialiști de la C.U.P.D. Brăila a săpat lângă gura de canalizare de la intersecția str. M cu b-dul A.I.C., la cca. 50 m de casa acestora, probabil fără a elimina cauza acumulărilor de apa din canalizare.
Au mai precizat că au formulat si o cerere de asigurare a dovezilor înregistrata pe rolul Judecătoriei Brăila sub nr. 1203/196/2010 in cadrul căreia s-a admis efectuarea unei expertize tehnice, si un studiu GEO, potrivit căreia, singura cauza de producere a degradărilor imobilului a constituit-o ex-filtrarea de apa din conductele stradale ale paratei, apa care s-a infiltrat in solul de sub casa si din vecinătatea ei, sol care fiind de natura luto-nisipoasa s-a prăbușit din cauza propriei greutăți crescute artificial si a sarcinii construcției, deoarece rezistenta acestui sol in stare de umiditate scade foarte mult; prețul estimativ pentru punerea in siguranța a construcției a fost stabilit estimativ pentru suma de 96.209 lei.
Reclamanții au încercat soluționarea pe cale amiabila a litigiului, notificând parata sa achite cel puțin prețul stabilit conform expertizei, însa încercarea acestora nu a dat rezultate. în drept au fost invocate art. 998-999 C.civ..
Prin întâmpinare parata a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive, arătând ca proprietara de drept a rețelei publice de apa este UAT a MB potrivit art.21 din Legea nr. 215/2001, parata având un drept de administrare.
Pe fondul cauzei a susținut că nu sunt întrunite cel puțin doua din condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998-999 C.civ., respectiv nu exista fapta ilicita a reprezentanților companiei si nici legătura de cauzalitate intre prejudiciul suferit de proprietarii imobilului.
A mai susținut ca răspunderea presupune săvârșirea unei fapte cu vinovăție, iar lipsa vinovăției înlătura răspunderea, chiar daca fapta a fost săvârșită si prin ea însăși a fost cauzat un prejudiciu.
Prin încheierea pronunțata in ședința publica din 7.12.2010 instanța a respins excepția lipsei calității procesual pasive a paratei.
Prin sentința civilă nr. 5521/6.07.2011 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 12538/196/2010 a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și a fost obligată pârâta la plata sumei de 158.685 lei despăgubiri si 10959,3 lei cheltuieli de judecata către reclamanți.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții A.R. si A.E. sunt proprietarii imobilului situat in B str. M. nr. 23 compus din casa si teren. Din declarațiile martorilor audiați in cauza instanța a reținut ca locuința reclamanților se afla intr-o stare normala de folosința, fiind puternic afectata in urma unor avarii produse la canalizarea stradala la începutul anului 2010.
în data de 27.01.2010 ora 12:45 reclamantul A.R. s-a prezentat la sediul companiei parate CUP „D” B reclamând înfundarea canalizării stradale si fisurarea grava a imobilului proprietate privata ca urmare a acestui fapt.
în ceea ce privește rapoartele încheiate de angajații paratei cu privire la intervenția din 28.01.2010, instanța a reținut că acestea cuprind mențiuni contradictorii; astfel, pe de o parte, cel întocmit de către ing. A.G. - sef secție canalizare (f. 98 dosar) arata ca „rețeaua stradala prezenta un nivel mai ridicat de ape uzate fata de cota normala, fără ca acest nivel să ajungă pe racordul imobilului cu nr. 23, fiind descoperit pe tronson un blocaj format din cârpe, vata, grăsimi, in dreptul imobilelor nr. 27-29, acesta ducând la creșterea nivelului si implicit la o curgere mai lenta a apei uzate”, iar in cel întocmit de ing. N.M. - sef secție apa (f.1010 dosar) se arata ca „ după execuția săpăturii pe traseul conductei DN 250 mm fonta la adresa din str. M nr. 30 s-a constatat ca aceasta prezenta o ruptura, drept pentru care s-a remediat defecțiunea prin montarea unui colier Dn 250 mm”
Prin încheierea pronunțata în ședința camerei de consiliu din data de 12.02.2010 in dosar nr. 1203/196/2010 având ca obiect asigurare de dovezi s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice in specialitatea construcții care a constatat următoarele:
Construcția in cauza, situata in B str. M. nr. 23, are un regim de înălțime parter, structura de rezistenta fiind formata din pereți portanți din zidărie de cărămida, planșee de lemn, acoperiș șarpanta lemn, fundații superficiale. Potrivit concluziilor, s-au identificat degradări constând in fisuri, crăpături la pereții portanți din lemn, neplaneități pronunțate la pardoseli; in curte crăpături, fisuri, caverne; degradările au caracter generalizat, afectând întreaga structura de rezistenta a clădirii care nu corespunde condițiilor de rezistenta, stabilitate, siguranța in exploatare, conform Legii nr.10/1995. S-au stabilit drept cauze ale degradărilor operațiunea de migrare a apei dinspre strada spre interiorul curții, apa provenind din avariile canalului colector stradal, prin stratul de umplutura, neconsolidat, in grosime de aproximativ 1,5 m, alcătuit din pământ vegetal cu conținut mare de materii organice, moloz, resturi de cărămizi, care a funcționat ca un dren, permițând accesul apei la pământurile sensibile la umezire, umezirea acestora peste valorile de echilibru si tasarea terenului.
S-au stabilit costuri in suma de 96.209 lei pentru readucerea clădirii in stare de siguranța si pentru redarea normalei funcționalități.
încheierea instanței nu a fost atacata cu recurs, devenind irevocabila sub aspectul constatării stării lucrurilor cu privire la care s-a solicitat administrarea dovezilor.
în aceste condiții instanța a reținut ca fiind pe deplin dovedite susținerile reclamanților relative la cauza producerii degradărilor la imobilul din str. M. nr. 23, respectiv operațiunea de migrare a apei dinspre strada spre interiorul curții datorata rupturii existente pe traseul conductei DN 250 mm fonta la adresa din str. M. nr. 30 care a condus la ridicarea nivelului apei in căminul stradal, astfel cum rezulta din coroborarea celor consemnate in raportul de expertiza efectuat in procedura asigurării dovezilor de către expert N.G. (f.4 raport de expertiza din dos. 1203/2010) cu raportul încheiat de ing. N.M. - sef secție apa si cu declarațiile martorilor audiați in cauza care au observat producerea degradărilor la imobilul reclamanților in urma evenimentelor din 27-28 ianuarie 2010. (f.1010 dosar)
Instanța a înlăturat susținerile pârâtei în sensul că in zona str. M. nu s-a produs nicio avarie la colectorul stradal (spărtura, fisura), întrucât acestea sunt contrazise chiar de raportul încheiat de angajatul propriu, iar cu privire la cauza producerii avariei in viziunea acesteia - pierderi pe instalația interioara de apa si de canalizare (pe proprietatea reclamantului), s-a reținut că in expertiza primara care a avut ca obiectiv stabilirea cauzei producerii degradărilor la imobil, s-a luat in considerare si aceasta ipoteza, care a fost însa înlăturata întrucât s-a efectuat la fata locului proba scurgerii apelor de la WC, in canalizarea din curte, „iar in căminul din curte s-a evidențiat o șuviță de apa de aproximativ 5% din jetul principal, curgând pe lângă conducta de apa”, expertul concluzionând ca aceasta scurgere nu poate influenta umiditatea terenului, cu atât mai puțin cavernele dinspre strada si caverna menționata, arătându-se, de asemenea, ca tasările ar fi trebuit sa apară in decursul anilor si nu brusc, in momentul când s-au anunțat avarii la colectorul stradal.
Instanța a reținut totodată ca in procedura asigurării dovezilor s-a efectuat un studiu geo de către ing. T.G. care a concluzionat ca umiditatea terenului este mult crescuta fata de valorile normale pentru aceasta zona, scade treptat odată cu creșterea adâncimii, iar valorile cele mai ridicate de umiditate sub adâncimea de 3 m s-au înregistrat in forajele F2 si F 3, situata mai aproape de strada, ceea ce indica prezenta in teren a unor cantități mari de apa infiltrata din strada către curți. Aceste concluzii ale studiului geo efectuat întăresc ideea producerii unor mari deversări de apa la canalul colector stradal care a condus la deteriorarea imobilului reclamantului.
Cu privire la cele doua expertize tehnice imobiliare efectuate in cauza s-a reținut că acestea au avut ca obiective exclusiv stabilirea soluțiilor tehnice de consolidare si punere in situația anterioara si al costurilor acestora, întrucât cauza producerii degradărilor a fost determinata, cu putere de lucru judecat, prin încheierea de asigurare de dovezi pronunțata in dos. nr. 1203/196/2010 devenita irevocabila prin neatacare cu recurs.
în ceea ce privește expertiza efectuata de dna expert G.A.M., aceasta a fost înlăturată întrucât nu se coroborează cu celelalte probe administrate in cauza si face o simpla apreciere subiectiva a cauzei. Astfel, pe de o parte prin raportul de expertiza se analizează alte obiective, respectiv alte cauze ale producerii degradărilor decât cele încuviințate de către instanța si nu ia in considerare studiul geo efectuat in cauza întrucât nu este datat. Cu privire la obiectivele stabilite de instanța s-a reținut ca raportul prezintă foarte sumar soluțiile tehnice de consolidare si punere in situația anterioara a imobilului, iar preturile prezentate in deviz sunt infime.(ex-demontarea sobelor si șemineurilor din placi de ceramica-22,74 lei, uși din lemn simple interioare sau exterioare - 10,99 lei). Mai mult decât atât s-a reținut ca avariile constatate prin acest raport de expertiza sunt mai reduse decât cele reținute prin raportul de expertiza inițial, fiind greu de crezut ca degradările s-au ameliorat in timp (ex. la încăperea nr. 4, curtea imobilului, instalațiile interioare, baia, bucătăria).
Prin raportul de expertiza efectuat in cauza de ing. D.S. s-a arătat ca imobilul prezintă următoarele degradări (f. 13 raport de expertiza): fisuri/crăpături verticale si înclinate după direcții oarecare-in buiandrugii din zidărie de cărămida situați deasupra golurilor de uși si ferestre; fisuri/crăpături ale montanților din zidărie de cărămida plina, acestea fiind orientate diferit; deplanări ale montanților rupți, cu deplasări măsurate in secțiune de cca. 2-2,5 cm; deplanările sunt diferite in pereții de contravântuire (pereții transversali) ceea ce conduce la concluzia ca aceasta locuința a suferit in urma avariei din strada o tasare generala cu avarii mai însemnate pe zona centrala a imobilului cu ruperi ale buiandrugilor si tasări de 3-5 cm către curte si către imobilul vecin, in urma cărora s-au produs si ruperi ale zidăriei montanților.
S-a arătat ca imobilul are o vechime de 79 ani, este inclus pe lista monumentelor istorice din România, stabilindu-se soluțiile tehnice pentru consolidare atât a infrastructurii, cat si a suprastructurii, iar potrivit devizelor pe categorii de lucrări cuprinse in secțiunea tehnica si financiara anexat raportului a rezultat un cost general de 158.685 lei.
în ceea ce privește criticile formulate de către parata la cel de-al doilea raport de expertiza efectuat in cauza, instanța le-a înlăturat ca neîntemeiate întrucât, practic, s-a solicitat ca expertul sa răspundă unor obiective care nu au fost încuviințate de către instanța, relativ la o cauzalitate suplimentara a producerii degradărilor, aflata in interiorul curții reclamanților sau la nerespectarea cerințelor minime pentru pământuri sensibile la umezire la construirea imobilului si deficiente ale structurii existente.
Instanța de fond a reținut că principiul general in materia răspunderii civile delictuale este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita.
Reținând în drept incidența art. 998-999 C.civ., prima instanța a apreciat că reclamantul a dovedit prin mijloacele de probă administrate în cauză existența prejudiciului, in suma de 158.685 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de reparații si punere in situația anterioara a imobilului situat in B, str. M nr. 23, a faptei ilicite a paratei CUP „D” B care nu a luat masurile necesare pentru menținerea in funcțiune a canalului colector stradal, împrejurare care a condus la producerea unei avarii si la deteriorarea imobilului reclamantului, raportul de cauzalitate rezultând din săvârșirea faptei, precum si vinovăția in săvârșirea acesteia constând in neglijenta cu care a acționat. Pe cale de consecință a admis cererea și a obligat pârâtul la plata sumei de 158.685 lei cu titlu de despăgubiri.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
1. S-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin. (1) din CEDO întrucât prima instanță a respins proba cu expertiză tehnică în instalații pe motiv că nu este utilă cauzei având în vedere perioada lungă de timp scursă de la data producerii avariilor, dar a încuviințat proba cu expertiză tehnică imobiliară deși aceeași perioadă de timp s-a scurs și pentru imobil. S-a susținut că neadministrarea probei cu expertiză tehnică în instalații a afectat atât stabilirea corectă a faptelor, cât și calitatea hotărârii judecătorești pronunțate.
2. Prima instanță a apreciat în mod greșit că expertiza tehnică imobiliară efectuată de expert G.A.M face o simplă aprecierea subiectivă a cauzei. Aceasta nu a analizat alte cauze ale producerii degradărilor decât cele ce au fost încuviințate, ci doar a făcut observații cu privire la existența unor cauze pe care la asigurarea de dovezi expertul le-a omis.
3. Expertiza tehnică imobiliară efectuată de expert D.S. a fost criticată pentru soluțiile de punere în siguranță a imobilului, dar și pentru suma evaluată ca fiind exagerată față de reparațiile ce sunt necesar a fi efectuate.
Prin măsurile pe care le-a propus, expertul a dorit să pună imobilul într-o situație mult superioară celei în care a fost întrucât nu s-a ținut cont de gradul de uzură a casei și s-au propus măsuri de îmbunătățire a tuturor camerelor, s-a considerat necesară montarea de uși și geamuri noi, deși acestea nu au fost deteriorate, ci nu se mai puteau închide perfect din cauza fisurilor din pereți.
Apelanta a mai susținut că suma de 158.685 lei este cu mult exagerată față de valoarea de impozitare a imobilului în evidențele AFP B -99.786.12 lei. Pentru că prima instanță a respins cererea de acordare a uni termen pentru a prezenta relații de la CNP cu privire la valoarea orientativă a imobilului, a fost în imposibilitate de a proba valoarea imobilului în litigiu este mai mică valoarea reparațiilor stabilite de către expertul judiciar.
Apreciind că toate apărările formulate au fost respinse ca neîntemeiate de către prima instanță, pârâta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 217 din 5.12.2011 a Tribunalului Brăila apelul pârâtei a fost respins ca nefondat, aceasta fiind obligată la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, sub un prim aspect, că dreptul la un proces echitabil cuprinde toate garanțiile pe care le instituie art. 6 paragraf 1, o componentă a garanțiilor unui proces echitabil fiind principiul egalității armelor, a cărui încălcare o reclamă apelanta în cadrul primului motiv de apel.
Acest principiu semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața instanței, și impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a a-și susține cauza în condiții în care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu cealaltă parte, de a dispune de aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele poziției lor.
Instanța a reținut că apelantei - pârâte i s-a dat posibilitatea, ca și reclamanților, de a propune probe în susținerea poziției procesuale. Dreptul la un proces echitabil nu semnifică încuviințarea ab inițio a tuturor probelor propuse de către părți, astfel că nici faptul respingerii probei cu expertiza tehnică în instalații de către prima instanță nu echivalează cu nerespectarea acestui principiu. Modul în care instanța de fond a evaluat încuviințarea acestei probe a fost argumentat pe inutilitatea administrării față de perioada lungă de timp scursă de la data producerii avariilor-aproximativ 1 an de zile, dar și în contextul celorlalte probe solicitate așa cum rezultă din încheierea dată în ședința publică din 7.12.2010. Argumentarea primei instanțe este susținută și de expertiza inițială din cadrul asigurării de dovezi care a exclus ca și cauză a degradărilor o defecțiune la instalația interioară a reclamanților-intimați (fila 4 raport de expertiză dosar nr. 1203/196/2010). Observând și faptul că încuviințarea probei cu expertiză tehnică imobiliară s-a admis la solicitarea ambelor părți, Tribunalul a constatat că apelantei - pârâte i s-a permis să își susțină poziția în condiții egale cu reclamanții, prin administrarea probelor a căror încuviințare se face cu respectarea criteriilor prevăzute de normele de procedură, astfel că nu se poate reține incidența art. 6 paragraf 1 CEDO.
Cu privire la înlăturarea expertizei efectuată de expert G.A.M., Tribunalul a reținut că susținerile apelantei nu sunt întemeiate întrucât expertiza în discuție nu respectă criteriul obiectivității avut în vedere de către prima instanță.
împotriva deciziei civile nr. 217 din 5.12.2011 a Tribunalului Brăila a declarat recurs pârâta reluând întocmai criticile formulate și prin motivele de apel.
Astfel, în esență, recurenta a susținut că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 alin. (1) din CEDO, în condițiile în care instanțele au apreciat că doar expertiza imobiliară era utilă în cauză, nu și cea în instalații solicitată de ea. A susținut că neadministrarea probei cu expertiză tehnică în instalații a afectat atât stabilirea corectă a faptelor, cât și calitatea hotărârii judecătorești pronunțate.
Pentru aceleași motive arătate și în fața instanței de apel, recurenta a susținut că în mod greșit a fost înlăturată expertiza G., apreciind, totodată, că expertiza efectuată de expert D.S. nu poate fi luată în considerare întrucât a supraevaluat suma necesară reparării imobilului reclamanților și, prin măsurile pe care le-a propus, expertul a dorit să pună imobilul într-o situație mult superioară celei în care a fost.
Apreciind că toate apărările formulate i-au fost în mod neîntemeiat respinse, pârâta a solicitat admiterea recursului și schimbarea în tot a hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 242 din 2.05.2012, C.A. Galați a respins recursul ca nefondat.
Critica ce vizează soluționarea cauzei cu încălcarea dreptului la un proces echitabil rezultând din aceea că instanțele au apreciat că doar expertiza imobiliară era utilă în cauză, nu și cea în instalații solicitată de recurentă a fost înlăturată pentru următoarele considerente:
Dreptul la un proces echitabil cuprinde toate garanțiile pe care le instituie art.6 paragraf 1, una din componentele garanțiilor unui proces echitabil fiind principiul egalității armelor, a cărui încălcare este reclamată de pârâtă prin motivele de recurs.
în jurisprudența CEDO principiul egalității armelor semnifică tratarea egală a părților pe toata durata desfășurării procedurii în fata unui tribunal, fără ca una din ele sa fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu impune ca fiecărei părți sa i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu „adversarul” ei.
înțeles în acești termeni, principiul discutat permite aprecierea modului în care instanța înțelege să mențină „echilibrul” necesar desfășurării unui proces echitabil, în special în privința comunicării între părți a tuturor pieselor dosarului care vor servi la adoptarea deciziei sale, a posibilității părților din proces de a lua cunoștința de toate piesele dosarului și de a-și propune și administra toate probele necesare în apărare.
în speță, Curtea a constatat că atât reclamanții cât și pârâții au propus probe în susținerea poziției lor procesuale, probe care, este adevărat, au fost admise doar în parte.
Dar, împrejurarea că proba cu expertiza în instalații propusă de pârâtă a fost respinsă nu poate fi apreciată ca fiind o încălcarea a dreptului la un proces echitabil întrucât nu orice probă propusă de părți trebuie, în mod obligatoriu, și încuviințată.
Instanța este suverană în a aprecia asupra utilității administrării probelor, aceasta pronunțându-se cu privire la încuviințarea probelor prin încheiere motivată, atât în caz de admitere cât și în caz de respingere.
în speță, așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 7.12.2010, Curtea a constatat că instanța și-a îndeplinit întocmai această obligație în sensul că, respingând proba cu expertiza în instalații propusă de pârâtă, a arătat motivele pentru care a apreciat că, în contextul celorlalte probe și raportat la aspectele speței ce urmau a fi lămurite pe această cale, de ce aceasta nu este utilă cauzei.
Pe de altă parte, s-a constatat că proba cu expertiza tehnică imobiliară administrată în cauză a fost solicitată atât de reclamanți cât și de către pârâtă, la stabilirea obiectivelor acestei expertize instanța ținând cont de propunerile ambelor părți. Rezultă, așadar, că pârâtei i s-a permis, în egală măsură ca și reclamanților, să-și susțină poziția procesuală și să propună probe, probe care au fost admise în mare măsură (înscrisuri, expertiză imobiliară), așa încât respingerea solicitării acesteia de a i se încuviința și o expertiză în instalații nu poate echivala cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, cu atât mai mult cu cât, instanța s-a pronunțat cu privire la acest aspect în conformitate cu normele de procedură civilă.
în ceea ce privește celelalte critici formulate de pârâtă prin motivele de recurs, critici care vizează în exclusivitate modul în care au fost apreciate probele administrate în cauză, mai precis expertiza G. și expertiza efectuată de expert D.S., Curtea a constatat că acestea nu pot forma obiect de analiză în recurs întrucât, potrivit dispozițiilor art. 304 C.proc.civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate reglementate la punctele 1 - 9 ale textului legal menționat, or, aprecierea probelor este un aspect de netemeinicie a hotărârii atacate ce nu mai poate fi analizat în recurs după abrogarea dispozițiilor art. 304 punctul 11 C.proc.civ.
| ← Recurs. Nemotivarea hotărârii de către instanţa de apel... | Acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de... → |
|---|
