revendicare mobiliara. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 1740 din data de 10.06.2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL BACĂU
DOSAR NR. 4645/110/2012* revendicare mobiliară
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1740
Ședința publică din data de 10.06.2014
COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:
PREȘEDINTE - ---
GREFIER - ---
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta ---, în contradictoriu cu pârâta ---, având ca obiect revendicare mobiliară.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat Grințescu Cătălin, pentru reclamantă și avocat Mihaela Peniuc, pentru pârâtă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuție suplimentul raportului de expertiză:
Apărătorii părților nu au obiecțiuni la suplimentul raportului de expertiză.
Avocat Grințescu Cătălin, având cuvântul, precizează că reclamanta își majorează petitul acțiunii la valoarea stabilită de expert. Depune la dosar taxă judiciară de timbru de 792,26 lei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepțiile insuficientei timbrări și a prescripției și pe fond:
Avocat Mihaela Peniuc, pentru pârâtă, având cuvântul pe excepțiile invocate, precizează că nu insistă în excepția timbrării insuficiente, reclamanta achitând taxa judiciară de timbru la acest termen de judecată. Solicită admiterea excepției prescrierii și respingerea acțiunii ca prescrisă, față de dispozițiile art. 1909 al. 2 cod civil anterior, act normativ ce instituie un termen de prescripție de trei ani. Se susține că bunul a fost luat în mod abuziv, astfel că este aplicabil termenul de prescripție de trei ani, prevăzut și de art. 937 actualul Cod civil. Actul invocat ca titlu de proprietate de către reclamantă este decizia civilă nr. 7378/2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar raportat la acest act, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 04.12.2002.
Avocat Grințescu Cătălin, pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii de revendicare mobiliară, imprescriptibilă extinctiv, dosarul judecându-se după noul Cod civil. Invocă practica judiciară depusă la dosarul cauzei. Problema care se pune este buna sau reaua credință a cumpărătorului. --- nu a fost de bună-credință, a fost o urmărire penală extrem de amplă, s-au dat ordonanțe de către procuror neluate în seamă de Tribunalul Bacău. Cumpărătorul nu a fost de bună-credință, urmărirea penală a demonstrat că --- a știut că bunurile sunt obținute în mod nelegal. Nu se poate aplica prescripția. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat Mihaela Peniuc, pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Prin probele administrate, reclamanta nu a făcut dovada dreptului său de proprietate. A invocat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca titlu de proprietate, fără însă ca în cuprinsul acesteia să fie menționate utilajele. Nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate. Din compararea titlurilor rezultă că --- a fost de bună-credință în momentul dobândirii dreptului de proprietate, respectiv septembrie 2003. Buna-credință care duce la consolidarea dreptului de proprietate trebuie să existe la momentul dobândirii dreptului. Reprezentanții --- nu au fost cercetați penal, s-au făcut verificări sub aspectul valorii mai mari a utilajelor, dar tot în dauna ---, nu a ---. Există adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din care rezultă că ---, cercetat pentru înșelăciune, a fost scos de sub urmărire penală pentru că nu a fost săvârșită infracțiunea de înșelăciune. Buna credință face dovada dreptului de proprietate a bunurilor mobile. Prezumția nu a fost răsturnată. Depune concluzii scrise și nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat Grințescu Cătălin, având cuvântul în replică, precizează că a făcut dovada proprietății reclamantei, a depus două contracte și decizia. Precizează că nu se aplică dispozițiile art. 1909 Cod civil anterior, ci actualul Cod civil. Depune la dosarul cauzei declarația autentificată sub nr. 745/28.03.2014.
Dezbaterile fiind terminate, cauza a rămas în pronunțare.
I N S T A N Ț A
Deliberând,
Asupra cauzei civile de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la data de 20.07.2012 sub nr. 4645/110/2012 reclamanta ---, cu sediul în --- a chemat în judecată pe pârâta ---, cu sediul în ---, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtei să restituie 6 piese: 2 grupuri turbogeneratoare tip AT6, 1 grup turbogenerator tip PR6, 1 grup electrogen de fabricație românească, 1 pompă 24 MDS, 1 grup electrogen import Jenbacher Verke tip AT6. A solicitat și obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea hotărârii judecătorești și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt reclamanta arată că în luna februarie 2000 a cumpărat de la ---, ---, câștigat prin licitație de această societate. Reclamanta a mai încercat să-și recupereze bunurile și pe calea executării silite, dar pârâta a formulat contestație la executare, iar instanța a admis contestația și a dispus desființarea formelor de executare silită.
Cererea este motivată în drept pe dispozițiile art. 563 și următoarele Cod civil și art. 274, art. 82, art. 112 Cod procedură civilă (anterior).
Cererea a fost timbrată cu 3611 lei taxă judiciară de timbru.
Prin sentința civilă nr. 462/11.04.2013 Tribunalul Bacău își declină competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Onești, motivat de faptul că reclamanta a precizat că valoarea bunurilor este de 100000 lei și nu 100000 euro cum, din eroare, a menționat în cererea de chemare în judecată.
La Judecătoria Onești cauza a fost înregistrată la data de 07.06.2013.
Reclamanta a solicitat și instanța a încuviințat administrarea probelor cu înscrisuri și cu expertiză tehnică de specialitate.
Pârâta a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune.
În conformitate cu dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă (anterior) instanța va da rezolvare mai întâi excepției invocate:
Această excepție va fi analizată din perspectiva dispozițiilor art. 6 al. 4 Cod civil (nou), conform cărora prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
In speța de față, reclamanta a precizat instanței că și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 563 Cod civil (art. 480 Cod civil anterior) iar, după cum se știe, acțiunea în revendicare mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privata este supusă termenului de prescripție de 30 de ani.
Astfel, instanța apreciază că dispozițiile art. 1890 Cod civil anterior se aplică în toate situațiile în care termenul de prescripție extinctivă de 30 de ani are valoare de termen general și își găsește aplicația ori de câte ori nu există un termen special.
Pe de altă parte, instanța nu poate reține în cauză aplicarea dispozițiilor ce constituie regula instituită în art. 1909 alin. 1 Cod civil anterior, și anume, că posesia de bună credință a bunurilor mobile valorează titlul de proprietate, motivat de faptul că, în această situație, condițiile posesiei pentru a putea fi invocată aceasta regulă nu sunt întrunite, respectiv, posesia este viciată.
Drept urmare, excepția va fi respinsă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În luna februarie a anului 2000, în baza unui împrumut extern, --- a cumpărat de la ---, administrată de ---, ---, câștigat de această societate prin licitația din 02.12.1999.
În acest sens s-au încheiat contractele de vânzare-cumpărare nr. 1599/18.02.2000 și 1560/18.02.2000, cu încheiere de legalizare semnături la Biroul Notarului Public Elena Boroi din ---, emițându-se factura fiscală nr. 1566105/23.02.2000, în valoare de 55.930.000.000 lei.
În lunile martie și aprilie ale anului 2000, după ce --- a plătit în întregime ---, s-a procedat la predarea-primirea Activului concomitent pe relația --- - --- Gestionarii fabricii --- au fost angajați direct la ---
În continuare, în perioada mai-august 2008, societatea reclamantă a procedat la dezmembrarea activului achiziționat, vânzând la export deșeuri de aluminiu, cupru și inox, iar pe plan intern diverse utilaje și deșeuri metalice.
Activitatea de dezmembrare propriu-zisă a fost efectuată de ---, în baza unui contract de prestări servicii dezmembrări, încheiat cu societatea reclamantă.
Reclamanta a amânat înscrierea în Registrul de Carte Funciară, de acest fapt, în mod nelegal, a profitat ---, care nu s-a mai prezentat la biroul notarului public pentru autentificarea celor două contracte de vânzare-cumpărare și și-a întabulat dreptul de proprietate asupra --- în cartea funciară.
Pentru acest motiv reclamanta s-a adresat instanțelor judecătorești competente pentru valorificarea dreptului de proprietate, iar prin decizia civilă irevocabilă nr. 7378 din 04.12.2002, pronunțată în dosarul nr. 7505/2001, Înalta Curte de Casație și Justiție "constată intervenită între reclamanta --- și pârâta --- convenția de vânzare-cumpărare a bunurilor prevăzute în convenția încheiată între părți la data de 18.02.2000 și a căror semnături au fost legalizate prin încheierile nr. 1559 și 1560 din 18.02.2000 ale Biroului Notarului Public Elena Boroi, în condițiile și la prețul stipulate în convenția părților.";
A urmat o perioadă de patru ani în care reclamanta a făcut eforturi foarte mari în vederea evacuării --- și a salariaților acesteia de pe proprietatea sa, evacuare care a reușit să fie înfăptuită la data de 20.05.2004.
Însă, în decembrie 2002, --- administrată de ---, vinde terenurile, clădirile și o parte din instalațiile --- către ---, reprezentată în drept de --- (dar în fapt tot de ---), pentru suma de 3,5 miliarde lei, cu scopul de a sustrage aceste bunuri de sub incidența deciziei pronunțate de Înalte Curte de Casație și Justiție menționată mai sus.
În anul 2003, --- inițiază o serie de demersuri la nivelul pieței de profil, de valorificare a acestor instalații și utilaje, pe care le vânduse anterior la ---, astfel că a fost contactat de o serie de persoane interesate în achiziționarea acestora.
Drept urmare, utilajele și instalațiile sus-menționate sunt comercializate și au parcurs următorul traseu: --- le-a vândut la data de 29.09.2003 către --- pentru suma de 139 miliarde de lei. La rândul său această societate le-a vândut către --- la data de 30.09.2003 pentru suma de 660 miliarde lei și tot în aceeași zi, --- a emis facturile fiscale către --- pentru suma de aproximativ 660 miliarde lei.
Deci, în această perioadă de patru ani, concret în anii 2003-2004, --- a cumpărat de la --- pe filiera --- ---, ---, ---, piesele ce fac obiectul prezentei acțiuni și care sunt și acum depozitate în aer liber în curtea ---.
Faptele prezentate mai sus au ajuns în atenția organelor de urmărire penală, mai precis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, unde s-a instrumentat dosarul de urmărire penală nr. 383/D/P/2006 privind pe numiții ---, --- - administrator unic cu puteri lărgite la ---, ---, factor de decizie la ---, cercetați pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, evaziune, spălare de bani și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
În cadrul actelor de cercetare penală, în dosarul susmenționat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, prin procuror, a emis o serie de ordonanțe privitoare la instituirea sechestrului asupra bunurilor și prin Ordonanțele din 27.08.2007 și respectiv 18.07.2008 a dispus restabilirea situației anterioare, în sensul readucerii utilajelor și instalațiilor în discuție în patrimoniul societății reclamante și de asemenea, a confirmat că dispoziția de restituire a utilajelor în discuție să fie adusă la îndeplinire prin executor judecătoresc din circumscripția Judecătoriei Onești.
În baza acestor două ordonanțe, reclamanta a început executarea silită a utilajelor și instalațiilor ce fac obiectul prezentei acțiuni, la Biroul Executorului Judecătoresc Bâra Dragoș de pe lângă Judecătoria Onești, formându-se dosarul de executare nr. 148/2008.
În termen legal, --- a formulat contestație la executare împotriva executării silite pornită în dosarul nr. 148/2008 al B.E.J. Bâra Dragoș și totodată a cerut suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
Contestația formulată de --- a făcut obiectul dosarului nr. 3488/20/2008 al Judecătoriei Onești.
Motivele contestației formulate de pârâtă constau în faptul că executarea silită a celor 6 utilaje a fost pornită împotriva sa în mod nejustificat, întrucât Ordonanța din 27.08.2007 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 383/D/P/2006 nu constituie titlu executoriu și nici nu este investită cu formulă executorie.
Mai preciza pârâta că ordonanța susmenționată este nelegală, ținând cont de faptul că a fost emisă cu încălcarea art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, articol ce statuează faptul că sunt suspendate toate acțiunile judiciare și extrajudiciare având ca obiect executarea debitorului intrat în insolvență (în speță ---) sau a bunurilor sale.
Prin sentința civilă nr. 2595 din 06-.10.2008, pronunțată în dosarul nr. 3488/270/2008, Judecătoria Onești respinge ca nefondată contestația la executare formulată de ---, motivat de faptul că ordonanța pronunțată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 27.08.2007, în dosarul de urmărire penală nr. 383/D/P/2006 privind pe numiții --- ș.a., cercetați pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare și restituirea către persoana vătămată --- a unui număr de 6 utilaje, a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 170 Cod de procedură penală.
În continuare, prin Ordonanța din 18.07.2008 a aceluiași organ de urmărire penală, s-a dispus completarea Ordonanței de mai sus, în sensul că dispoziția de restituire a celor 6 utilaje va fi adusă la îndeplinire de către un executor judecătoresc din circumscripția Judecătoriei Onești.
În termen legal, contestatoarea a formulat recurs, acesta formând obiectul dosarului nr. 3386/110/2009 al Tribunalului Bacău. Prin decizia civilă nr. 910/R/2009 din 12.11.2009, Tribunalul Bacău admite recursul promovat de --- prin lichidator --- casează în parte sentința civilă pronunțată în fond de către Judecătoria Onești și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, motivat de faptul că, în ceea ce privește caracterul ordonanței din 18.07.2008, că aceasta este executorie, nearătând însă și temeiul de drept care a determinat această convingere, sub acest aspect hotărârea fiind nemotivată, iar instanța de recurs se află în imposibilitate de a verifica raționamentul primei instanțe. Iar primul motiv de recurs invocat de recurenta-contestatoare fiind întemeiat, cercetarea celorlalte motive de recurs devine inutilă.
În final, prin sentința civilă nr. 2101 din 08.07.2010, pronunțată în dosarul nr. 2351/270/2010, Judecătoria Onești admite contestația la executare formulată de S.C. ---. prin administrator judiciar --- și pe cale de consecință dispune desființarea formelor de executare din dosarul de executare nr. 148/2008 al B.E.J. Bâra Dragoș din Onești.
Sentința civilă susmenționată a fost atacată de reclamantă cu recurs la Tribunalul Bacău, recurs ce a format obiectul dosarului nr. 2351/270/2010, însă Tribunalul Bacău a respins recursul ca nefondat, pe motiv că ordonanțele în baza cărora s-a solicitat executarea silită nu ar fi titluri executorii și nu ar exista niciun text de lege care să le confere această calitate.
Acțiunea în revendicare constituie principalul mijloc de apărare a dreptului de proprietate privată (art. 563 și urm. din NCC) și publică (art. 865 din NCC).
Ca și definiție, putem spune că acțiunea în revendicare reprezintă acțiunea aflată la îndemâna proprietarului bunului împotriva posesorului sau împotriva altei persoane care deține bunul respectiv, fără drept.
Pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare, reclamanta trebuie să dovedească că bunul i-a aparținut în proprietate, că a ieșit din patrimoniul său fără voia sa și că acesta este identic cu cel aflat în detenția ilegală a pârâtei. Pentru ca posesia pârâtei să valoreze titlu de proprietate aceasta trebuie să fie cu adevărat constituită, să fie utilă și de bună credință.
În speță, din probatoriul administrat, rezultă, cu certitudine, că bunurile revendicate s-au aflat în patrimoniul reclamantei, iar în prezent se afla în posesia pârâtei, dar posesia pârâtei nu este de bună credință.
Pentru identificarea bunurilor mobile și evaluarea lor a fost întocmită o expertiză tehnică și un supliment de expertiză tehnică la care părțile nu au adus obiecțiuni.
Așa fiind, va fi admis capătul de cerere privind revendicarea bunurilor mobile, pârâta urmând a fi obligată la predarea lor sau la plata contravalorii lor.
Cu privire la sfera de aplicabilitate a instituției daunelor cominatorii, din jurisprudența cristalizată în domeniu, rezultă, fără posibilitate de tăgadă, că acestea sunt incidente numai în cazul obligațiilor de a face sau de a nu face, pentru executarea obligației de a da, debitorul putând declanșa nemijlocit, executarea silită directă sau indirectă prevăzută de dreptul comun.
Ca atare, instanța va respinge acest capăt de cerere.
Aplicând principiul disponibilității, instanța va lua act că reclamanta nu mai solicită cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge excepția prescrierii formulată de pârâta ---.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta --- cu sediul în --- împotriva pârâtei --- cu sediul în ---.
Obligă pârâta să restituie următoarele bunuri mobile, libere de orice sarcini, sau contravaloarea lor:
-grup turbogenerator tip PR6, în valoare de 10815 lei;
-grup electrogen de fabricație românească, în valoare de 7313 lei;
-grup turbogenerator tip AT6 (inclusiv rotor generator), în valoare de 45598 lei;
-grup turbogenerator tip AT6, în valoare de 32548 lei;
-grup electrogen import JENBACHER VERKE, în valoare de 6798 lei;
-pompa 24 MDS, în valoare de 10403 lei.
Respinge cererea privind daunele cominatorii.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.06.2014.
| ← partaj succesoral. Jurisprudență Partaj | DREPT CIVIL CONTESTAŢIE LA EXECUTARE. Jurisprudență... → |
|---|
