Sechestru asigurătoriu instituit în temeiul art. 129 alin. (8) din O.G. nr. 92/2003. Înscrierea măsurii în cartea funciară. Distincţia faţă de ipoteca legală
| Comentarii |
|
Conform prevederilor art. 129 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 se dispun măsuri asigurătorii sub forma sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului, precum şi asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. În situaţia în care măsura sechestrului asigurătoriu asupra imobilului proprietatea petentului a fost luată în temeiul acestor prevederi legale, în temeiul art. 129 alin. (8) din O.G. nr. 92/2003 în cartea funciară poate fi înscris doar sechestrul asigurătoriu a cărui instituire s-a dispus de organele fiscale şi nu un drept de ipotecă. Procedura înscrierii în cartea funciară a sechestrului asigurătoriu, prevăzută de art. 129 alin. (8) şi (9) din O.G. nr. 92/2003 este distinctă de procedura înscrierii sechestrului aplicat de executorul fiscal în cadrul executării silite a bunurilor imobile ale pârâtului, în conformitate cu prevederile art. 154 alin. (5) din O.G. nr. 92/2003. Prin art. 154 alin. (6) şi (80 din O.G. nr. 92/2003 se prevede că sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile în temeiul alin. (5) constituie ipotecă legală, iar organul de executare are obligaţia de a comunica procesul-verbal de sechestru biroului de carte funciară pentru efectuarea inscripţiei ipotecare. Cele două proceduri de aplicare a sechestrului asupra bunurilor imobile sunt distincte şi de altfel, se aplică în faze diferite ale procedurii de colectare a creanţelor fiscale. Astfel, măsura sechestrului prevăzută de art. 129 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 este o măsură asigurătorie care se ia în cazul în care există pericolul înstrăinării bunurilor de către debitor, iar măsura sechestrului prevăzută de art. 154 alin. (5) din O.G. nr. 92/2003 se ia în faza de executare silită. În cazul ambelor măsuri se prevede înscrierea acestora în cartea funciară, însă doar în cazul sechestrului instituit în condiţiile prevăzute de art. 154 din O.G. nr. 92/2003 se dispune că sechestrul aplicat în temeiul acestui articol constituie ipotecă legală.
Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 316 din 5 mai 2011
Prin sentința civilă nr. 6213 din 21 iunie 2010, pronunțată de Judecătoria Târgu-Mureș, s-a admis excepția lipsei calității pasive a intimatului Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu. Mureș și pe cale de consecință s-a respins plângerea petentului T.Z.C., în contradictoriu cu intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Tărgu Mureș ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin aceeași sentință, s-a admis plângerea petentului Tarcza Z.C., formulată în contradictoriu cu ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș și s-a anulat încheierea de carte funciară nr. 59070 pronunțată în dosarul nr. 59070/21.12.2009, dispunându-se totodată, radierea ipotecii legale înscrise în foaia de sarcini, sub C2, în cartea funciară nr. 51520 Sângeorgiu de Mureș.
Prin Decizia civilă nr. 18 din 18 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă în dosarul nr. 424/320/2010, s-a respins ca nefondat apelul declarat de intimata D.G.F.P. Mureș, împotriva sentinței civile sus-menționate.
împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș și a solicitat modificarea deciziei atacate și în urma rejudecării cauzei, să se dispună menținerea încheierii nr. 59070/21 decembrie 2009 dată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mureș, cu consecința menținerii ipotecii înscrise în cartea funciară în favoarea Direcției Generale a Finanțelor Publice Mureș.
în motivarea recursului s-a arătat că hotărârea atacată este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea prevederilor legale incidente în speță.
S-a mai precizat că, prin plângerea formulată petentul a solicitat modificarea încheierii nr. 59070/21 decembrie 2009, dată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară prin care s-a admis cererea cu privire la imobilul situat în Sângeorgiu de Mureș, înscris în CF nr. 50250, nr. top 696/1/1/1, 697/1/1/1, aparținând petentului și s-a dispus înscrierea ipotecii în favoarea D.G.F.P. Mureș, pentru suma de 598.644 lei.
Recurenta-intimată a invocat faptul că, procesul-verbal de sechestru încheiat de organul de executare și cererea de înscriere a ipotecii, înregistrate la O.C.P.I. Mureș cuprind toate mențiunile prevăzute de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, astfel că, în mod temeinic prin încheierea atacată s-a dispus întabularea ipotecii pentru suma de 598.644 lei, în favoarea D.G.F.P. Mureș.
De asemenea, s-a arătat că, în urma verificărilor efectuate de organele specializate ale Activității de Control Fiscal Mureș, în vederea clarificării stării de fapt fiscale a petentului, s-a constatat că acesta se regăsește în situația de a fi debitor față de bugetul general consolidat al statului cu suma totală de 598.644 lei, reprezentând TVA și accesorii aferente TVA. întrucât s-a apreciat că, asupra bunurilor aflate în proprietatea petentului planează pericolul sustragerii, ascunderii sau risipirii acestora, periclitând sau îngreunând colectarea creanțelor, în temeiul art. 129 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 s-a procedat la emiterea deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii dispuse, concretizate prin încheierea procesului-verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile.
în drept, s-a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 306 alin. (2) C.proc.civ., curtea a reținut următoarele:
Prin încheierea de carte funciară nr. 59070 din 21 decembrie 2009, dată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară , Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu-Mureș, s-a dispus ca asupra imobilului cu nr. cadastral 50250, nr. top 696/1/1/1, 697/1/1/1 înscris în CF nr. 50250 Sângeorgiu de Mureș, compus din casă de locuit și teren în suprafață de 126 mp proprietatea petentului T.Z.C. să se înscrie dreptul de ipotecă în valoare de 598.644 lei în favoarea D.G.F.P. Mureș - A.F.P. Târgu-Mureș, Serviciul colectare, executare silită persoane fizice.
Petentul T.Z.C. a formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară sus-menționate, invocând faptul că prin Decizia nr. 4924/9 decembrie 2009 organele fiscale au dispus instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aflate în patrimoniul său și prin urmare singura operațiune care se putea realiza în cartea funciară era notarea unui sechestru asigurător și nicidecum nu se putea întabula un drept real accesoriu de ipotecă asupra imobilului în litigiu.
Instanța de fond a apreciat că plângerea formulată de petent este fondată, având în vedere că prin actul care a stat la baza înscrierii din cartea funciară, contestată de petent, s-a dispus, în temeiul art. 129 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 aplicarea sechestrului asigurător asupra imobilului în discuție. S-a mai reținut că, în conformitate cu prevederile art. 129 din O.G. nr. 92/2003, sechestrul asigurător nu dă naștere unei ipoteci legale în favoarea creditorului fiscal, un asemenea efect producându-se numai în cazul instituirii unui sechestru executoriu așa cum rezultă din prevederile art. 154 alin. (6) din O.G. nr. 92/2003.
Instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe este legală și temeinică, având în vedere că, în baza procesului-verbal de sechestru asigurător nr. 407447 din 18 decembrie 2009, în cartea funciară se putea nota doar măsura sechestrului asigurător, pentru ca aceasta să fie opozabilă tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Pe de altă parte, procedura notării sechestrului asigurător este distinctă de procedura întabulării dreptului de ipotecă legală în baza procesului verbal de sechestru executoriu.
Față de recursul declarat de intimată, curtea reține că, din actele dosarului rezultă că, potrivit procesului-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile încheiat de Administrația Finanțelor Publice Târgu Mureș, Serviciul colectare, executare silită persoane fizice, înregistrat sub nr. 407447 din 18 decembrie 2009, în baza deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 4924/9 decembrie 2009, s-a procedat la aplicarea sechestrului asigurător asupra imobilului înscris în CF nr. 50250 Sângeorgiu de Mureș, nr. top 696/1/1/1, 697/1/1/1, proprietatea petentului T.Z.C.
Conform procesului-verbal menționat, măsura sechestrului asigurător s-a instituit în temeiul art. 129 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, această măsură fiind luată în contextul în care s-a stabilit că petentul înregistrează obligații față de bugetul de stat în sumă totală de 598.644 lei.
Procesul-verbal întocmit cu ocazia aplicării sechestrului asigurător a fost comunicat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mureș pentru înscriere în cartea funciară.
în baza acestui proces-verbal s-a procedat la întabularea în cartea funciară a dreptului de ipotecă asupra imobilului în litigiu, dreptul de ipotecă fiind înscris în favoarea Administrației Finanțelor Publice Târgu-Mureș.
Conform prevederilor art. 129 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 se dispun măsuri asigurătorii sub forma sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
în speță, măsura sechestrului asigurătoriu asupra imobilului proprietatea petentului a fost luată în temeiul acestor prevederi legale și prin urmare, în temeiul art. 129 alin. (8) din O.G. nr. 92/2003 în cartea funciară putea fi înscris doar sechestrul asigurătoriu a cărui instituire s-a dispus de organele fiscale și nu un drept de ipotecă.
Instanța de apel în mod corect a reținut că procedura înscrierii în cartea funciară a sechestrului asigurătoriu, prevăzută de art. 129 alin. (8) și (9) din O.G. nr. 92/2003 este distinctă de procedura înscrierii sechestrului aplicat de executorul fiscal în cadrul executării silite a bunurilor imobile ale pârâtului, în conformitate cu prevederile art. 154 alin. (5) din O.G. nr. 92/2003. Prin art. 154 alin. (6) și 8 din O.G. nr. 92/2003 se prevede că sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile în temeiul alin. (5) constituie ipotecă legală, iar organul de executare are obligația de a comunica procesul-verbal de sechestru biroului de carte funciară pentru efectuarea inscripției ipotecare.
Cele două proceduri de aplicare a sechestrului asupra bunurilor imobile sunt distincte și de altfel, se aplică în faze diferite ale procedurii de colectare a creanțelor fiscale. Astfel, măsura sechestrului prevăzută de art. 129 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 este o măsură asigurătorie care se ia în cazul în care există pericolul înstrăinării bunurilor de către debitor, iar măsura sechestrului prevăzută de art. 154 alin. (5) din O.G. nr. 92/2003 se ia în faza de executare silită. în cazul ambelor măsuri se prevede înscrierea acestora în cartea funciară, însă doar în cazul sechestrului instituit în condițiile prevăzute de art. 154 din O.G. nr. 92/2003 se dispune că sechestrul aplicat în temeiul acestui articol constituie ipotecă legală.
Prin urmare, având în vedere că în speță, prin procesul-verbal nr. 407477 din 18 decembrie 2009 s-a aplicat sechestrul asigurătoriu în temeiul art. 129 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, în mod greșit s-a dispus de către registratorul de carte funciară înscrierea dreptului de ipotecă asupra imobilului în litigiu. în condițiile în care măsurile prevăzute de art. 129 din O.G. nr. 92/2003 și de art. 154 din O.G. nr. 92/2003 nu se confundă, nu are relevanță faptul că procesul-verbal înaintat biroului de carte funciară cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, astfel cum a invocat intimata prin memoriul de recurs. De altfel, nelegalitatea încheierii de carte funciară este determinată de faptul că s-a dispus înscrierea unui drept de ipotecă în loc de sechestru asigurătoriu și nu de faptul că procesul-verbal prin care s-a procedat la aplicarea sechestrului nu ar conține toate mențiunile prevăzute de lege.
în consecință, în mod justificat instanța de apel a reținut că încheierea de carte funciară atacată de petent este nelegală, fiind dată cu nerespectarea prevederilor art. 129 alin. (2) și (9) din O.G. nr. 92/2003.
Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, curtea reține că nu este incident în speță motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. și ca atare, în temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ. recursul declarat de intimată va fi respins ca nefondat.
| ← Privilegiul special imobiliar al copărtaşilor. Înscrierea... | Servitute de trecere. Loc înfundat. Constituirea servituţii... → |
|---|
