Situatia intervenientului. Jurisprudență Partaj

Comentarii

0

Tribunalul OLT Decizie nr. 80 din data de 01.02.2018

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr. X din 07.04.2017 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. X/311/2014, s-a admis în parte cererea principală având ca obiect "partaj bunuri comune";, privind pe reclamanta C I-CNP , cu domiciliul procesual ales la sediul Soc. Civ. Prof. "VA";, din S, , județul Olt, în contradictoriu cu pârâtul C B-CNP , cu domiciliul în comuna C, județul Olt, cu intervenientul în interes propriu C G-CNP , cu domiciliul în comuna C, județul Olt și cu intervenientul accesoriu P S-CNP , cu domiciliul în comuna C, sat B, județul Olt, astfel cum a fost precizată.

S-a admis în parte cererea de intervenție principală, formulată de intervenientul C G.

S-a admis în parte cererea de intevenție accesorie.

S-a stabilit cote de contributie la dobândirea bunurilor comune de 50% pentru reclamantă și de 50% pentru pârât.

S-a constatat că bunurile dobândite de părți, reclamanta și pârâtul, în timpul căsătoriei sunt următoarele:

- imobilele construcții, fără îmbunătățirile în cuantum total de 14.840 de lei, realizate de intervenientul principal: o casă cu 4 camere din paiantă, compusă din 4 (patru) camere, în suprafață măsurată de 45,80 mp, construită în 1970, cu valoare de 18.004 lei; - un grajd de paiantă, în suprafață măsurată de 55,31 mp, cu o valoare de 9.131 lei; - o magazie din paiantă, în suprafață de de 14,72 mp, de 5.242 lei, identificate și evaluate prin raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții, DN.

Valoarea masei partajabile este de 32.377 de lei. Valoarea lotului reclamantei și valoarea lotului pârâtului, conform cotelor stabilite este de 16.188,5 lei, fiecare.

S-a constatat că nu face parte din masa bunurilor comune ale soților suprafața totala de 1,89 ha, cu o valoare totală de 27.850 lei, individualizată potrivit Titlului de proprietate nr. X/43/6.09.1995, emis pe numele pârâtului C B, suprafață situată pe raza com. C, jud. Olt, evaluată potrivit raportului de expertiză în specializarea evaluare proprietate imobiliară, întocmit de expertul DIC.

S-a constatat că intervenientul principal a efectuat, în timpul căsătoriei sale, următoarele îmbunătățiri și lucrări la imobilele construcții: la casă, în valoare de 13.768 lei; o magazie în valoare de 327 lei și gardul în valoare de 745 lei, identificate și evaluate la suma totală de 14.840 de lei, de expertul în construcții DN.

S-a dispus ieșirea din indiviziune și atribuirea bunurilor astfel:

1. Lotul nr. 1 s-a atribuit reclamantei C I și este format din:

- imobilele construcții, cu o valoare de 47.217 de lei: o casă cu 4 camere din paiantă, compusă din 4 (patru) camere, în suprafață măsurată de 45,80 mp, construită în 1970, cu îmbunătățiri, cu o valoare totală de 31.772 lei; - un grajd de paiantă, în suprafață măsurată de 55,31 mp, cu o valoare de 9.131 lei; - o magazie din paiantă, în suprafață de de 14,72 mp, cu o valoare de 5.242 lei; un gard în valoare de 745 lei; o magazie în valoare de 327 lei, identificate și evaluate prin raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții, DN;

2. Lotul nr. 2 s-a atribuit pârâtului C B și este format din sultă în valoare de 16.188,5 lei, achitată de Lotul nr. 1.

A fost obligată reclamanta la plata către intervenientul principal a sumei de 14.840 de lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor și lucrărilor efectuate de acesta la imobilele construcții.

S-a instituit un drept de retenție asupra imobilelor construcții pentru intervenientul principal, până la achitarea sumei de 14.840 de lei de către reclamantă intervenientului principal.

S-au compensat în parte cheltuielile de judecată.

S-a admis în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de intervenientul principal. Obligă reclamanta și pârâtul, în solidar, la plata către intervenientul principal a următoarelor sume, cu titlu de cheltuieli de judecată: 793 lei taxa judiciară de timbru, 500 de lei, onorariu expert, 700 de lei onorariu avocat.

A fost obligtă la plata către stat a sumei de 1500 de lei, avansate cu titlu de ajutor public judiciar pentru reclamantă, astfel: reclamanta achită suma de 750 de lei, corespunzator cotei de 1/2; pârâtul achită suma de 750 de lei, corespunzător cotei de 1/2, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive, prezenta hotarare s-a comunicat organului fiscal din cadrul Primariei Com. C, jud. Olt.

În termen de 3 zile de la data rămânerii definitive, prezenta hotarare s-a comunicat OCPI Olt-BCPI S.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 14.08.2014, cu nr. X/311/2014, reclamanta C I, în contradictoriu cu paratul C B, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, sa dispună partajul bunurilor comune, dobândite în timpul căsătoriei cu paratul.

În fapt, reclamanta a arătat ca este căsătorita cu paratul din data de 24.09.1969, casatorie care este in curs si azi, data formulării prezentei acțiuni. In cursul anului 2007, mai precis la data de 30.01.2007, paratul, fara consimtamantul reclamantei, a înstrăinat cu o chitanța de mana, fiului acestora, C G, bunurile comune, respectiv, o casa cu 4 camere din paianta, acoperita cu țigla, anexe gaspodaresti, împreuna cu suprafețele de 640 mp, plus 870 mp teren intravilan, situat in tarlaua 21, Parcela X, suprafața de 7390 m.p situata in Tarlaua 21, Parcela Y, respectiv suprafața de 5000 mp situata in T74, Parcela Z, conform Titlului de proprietate nr. X/6.09.1995, iar suprafața de 5000 m.p situata in Tarlaua W, Parcela Z, numitei P S, fiica acestora.

Prin Sentința civila nr. X din 8.05.2009 a Judecătoriei Slatina, s-a admis acțiunea in constatare formulata de fiul parților si s-a constatat intervenita vânzarea-cumpărarea bunurilor menționate in chitanța. Reclamanta a învederat ca nu a aflat de existenta acestui înscris sub semnătura privata si a sentinței judecătorești decât in anul 2012, când fiul acestora i-a bătut si alungat din domiciliul conjugal, acțiuni care continua si astăzi, data introducerii acțiunii.

Acțiunea promovata de reclamanta privind constatarea nulității relative a acestui înscris sub semnătura privata, intitulat chitanța, a fost respinsa prin Sentința civila nr. X din 29.11.2013, rămasa definitiva, prin respingerea recursului, cu motivarea ca înstrăinarea de către unul dintre soți a bunurilor comune, fara consimtamantul celuilalt soț, se poate rezolva numai pe calea partajului, urmând ca soarta actului de înstrăinare sa depindă de rezultatul partajului, respectiv cui anume i se atribuie, in lot, bunurile vândute.

In aceste condiții, reclamanta s-a văzut nevoita sa solicite partajul bunurilor comune, dobândite împreuna cu paratul, deoarece, după 45 ani de casatorie, risca sa ajungă in strada, respectiv a bunurilor: o casa de locuit cu 4 camere, o marchiza, o camera de acces in casa, o anexa din paianta cu 2 camere, un beci cu temelie de beton, cu patul deasupra din lemn, o alta magazie din paianta, alte doua magazii din paianta, fiecare cu cate o camera separată, acoperite cu tigla, 2 cotețe pentru pasări si pentru porci, o anexa transformata in grajd, cu 2 camere de locuit, doua magazii si cotețul din paianta, cele doua camere fiind construite din boltari de beton, iar cele doua magazii si cotețul de paianta având deasupra un patul din lemn pentru depozitarea porumbului, toate acoperite cu placi de azbociment, o alta magazine din paianta, acoperita cu placi de azbociment, teren in suprafața de 1,89 conform Titlului de proprietate nr. X/43/6.11.1995.

Pentru dovedirea acțiunii, reclamanta înțelege sa se folosească de proba cu

interogatoriul pârâtului si înscrisuri, sens in care a depus la dosar: certificat casatorie, chitanța din 30.01.2007, Sentința civila nr. X/2009, Sentința civila nr. X/2013, Titlu de proprietate, cererea adresata Primăriei C de Soc. Civ. Prof. VA, răspunsul Primăriei C, cupon pensie, declarație DM.

Valoarea estimata a bunurilor este de circa 30.000 lei, iar pentru taxa de timbru înțelege sa formuleze, prin acest al doilea capăt de cerere, acordarea de ajutor public judiciar, sub forma scutirii de plata taxei de timbru iar in subsidiar reducerea la ½ a taxei de timbru datorate si esalonarea acesteia pe un an de zile, cu mențiunea, pe propria răspundere ca in ultimul an nu a beneficiat de scutire de plata taxei de timbru sau de reducere, iar pe pensia in valoare de 296 lei are înființata si poprire de către fiul sau, prin intermediul executorului judecătoresc Dragomir Dumitru, in dosarul de executare X/2014.

In prezent bunurile nu mai figurează in registrul agricol al Comunei C, pe numele parților, fiind trecute pe numele fiului acestora, după rămânerea definitive a Sentinței de constatare a intervenirii vânzării-cumpărării dintre pârât si fiul acestuia.

Reclamanta a menționat ca nu poseda Carte Funciara, pentru bunurile solicitate la partaj.

In drept, a invocat dispozițiile art. 669 Cod civil.

A solicitat sa fie atașat dosarul nr. X/311/2014, in care se afla actele doveditoare.

A depus la dosarul cauzei: actul de casatorie, copie CI, certificat fiscal din13.08.2014.

La data de 14.10.2014, paratul C B a depus întâmpinare, prin care a solicitat ca instanța sa ia act de faptul ca recunoaște, in totalitate, masa bunurilor solicitate de reclamanta, la masa de partaj. A învederat ca este adevărat ca, fara știrea reclamantei, a înstrăinat cu un act sub semnătura privata confirmat printr-o hotărâre judecătoreasca bunurile comune, dobândite in timpul căsătoriei cu reclamanta, fiului acestora.

A menționat ca este adevărat ca terenul pe care se afla imobilele ce urmează a se partaja si terenul atribuit fiului si fiicei acestora prin actul sub semnătura privata, confirmat de instanța, deși este trecut in titlu, pe numele paratului, a aparținut unchiului reclamantei si nu al paratului, lucru confirmat de Primăria C, scris.

Este adevărat ca acțiunea reclamantei având ca obiect nulitatea actului sub semnătura privata, întocmit de parat in favoarea fiului acestora C G, a fost respinsa, cu motivarea ca trebuie făcut partajul intre cei 2 soți si apoi se va aprecia valabilitatea actului, raportat la partea căreia i se atribuie bunurile.

Paratul a învederat ca este de acord că reclamanta a aflat de înstrăinarea bunurilor in anul 2012, când fiul acestora, urmarea discuțiilor contradictorii cu reclamanta, pe seama înstrainarii bunurilor, i-a bătut si i-a alungat din domiciliu, aceasta stare extrem de tensionata existând in permanenta pana in zilele de azi.

Este de acord cu încheierea unei tranzacții, cu reclamanta, având ca obiect partaj bunuri comune.

Paratul a învederat ca nu mai are alte probe si excepții de invocat.

In drept, a invocat dispozițiile art. 205 Cod pr. civila.

La data de 29.10.2014, reclamanta C I, a depus răspuns la întâmpinarea depusa de paratul C B. A arătat ca este de acord cu susținerile paratului formulate prin întimpinarea depusa, este de acord cu încheierea unei tranzacții, cu condiția ca imobilul casa de locuit sa fie atribuit reclamantei, iar celelalte bunuri paratului, cu plata unei sulte, daca va fi cazul.

Reclamanta a învederat ca nu mai are alte probe si excepții de solicitat sau invocat.

La data de 11.12.2014, intervenientul C G, domiciliat în S jud. Olt, în contradictoriu cu reclamanta C I, domiciliată în jud.Olt, CNP și pârâtul C B domiciliat în, jud.Olt, CNP , a formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând admiterea acesteia în principiu și, pe fond, respingerea acțiunii părților, ca neîntemeiată.

Intervenientul C G a solicitat ca instanța să nu rețină la masa de partaj a celor doi soți bunurile imobile vândute de pârâtul C B prin înscrisul sub semnătură privată intitulat "chitanță" din data de 30.01.2007 respectiv: -o casă cu 4 camere din paiantă, acoperită cu țiglă având și o marchiză și o cameră de acces în casă;-anexe gospodărești compuse din: anexă din paiantă cu două camere, lipită de casa de mai sus, anexă în care locuiesc reclamanta și pârâtul, un beci cu temelie din beton cu pătul din lemn deasupra, două magazii din paiantă cu câte o cameră acoperite cu țiglă, două cotețe pentru păsări și porci, un grajd cu două camere construit din bolțari de beton acoperit cu plăci de azbociment, două magazii și un coteț de păsări din paiantă cu pătul din lemn deasupra pentru depozitat porumbul, acoperit, de asemenea, cu plăci de azbociment, o altă magazie situată în curte, separat de celelalte construcții, construită din paiantă și acoperită cu plăci din azbociment; -suprafețele de 640 mp și 870 mp teren intravilan situate în T21 P 86,86/1 și suprafețele de 7390 și 5000 mp teren extravilan situate în T 21 P 99, respectiv T 74.

In fapt, intervenientul C G a arătat ca, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta C I solicită împărțirea, în timpul căsătoriei, a bunurilor comune reprezentate de bunurile arătate mai sus și, de asemenea, a terenului în suprafață de 1,89 ha conform Titlului de proprietate nr.X/43/06.09.1995. Cererea este motivată de împrejurarea că pârâtul ar fi efectuat acte de înstrăinare a bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei respectiv bunurile menționate în înscrisul intitulat "chitanță" din 30.01.2007, fară consimțământul acesteia.

Intervenientul a învederat ca susținerea reclamantei este neîntemeiată, motiv pentru care acțiunea acesteia trebuie respinsă, având în vedere că nu sunt justificate motivele invocate pentru partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei, reclamanta și pârâtul locuiesc în aceeași gospodărie iar înstrăinarea bunurilor către intervenient și sora sa P S, prin înscrisul sub semnătură privată din data de 30.01.2007, s-a făcut cu consimțământul ambilor soți.

Vânzarea-cumpărarea făcută către intervenientul C G și către sora sa P S, prin înscrisul sus-menționat, a fost confirmată prin Sentința civilă definitivă, nr.X/08.05.2009, iar referitor la Titlul de proprietate în care sunt cuprinse terenurile vândute, acțiunea reclamantei în anularea acestui titlu a fost respinsă prin Sentința civilă pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2012, titlul de proprietate nr.X/43/06.09.1995 fiind emis pentru pârâtul C B.

In cazul admiterii acțiunii, intervenientul C G a solicitat ca instanța sa dispuna atribuirea bunurilor în lotul pârâtului C B și validarea vânzării făcute de acesta prin înscrisul sub semnătură privată sus-menționat.

In subsidiar, a solicitat obligarea reclamantei și a pârâtului să-i plătească contravaloarea lucrărilor necesare și utile făcute la imobilele ce au făcut obiectul vânzării-cumpărării, precum și a celorlalte lucrări și construcții efectuate în gospodăria acestora, toate acestea le apreciaza provizoriu la suma de 10.000 lei, în vederea satisfacerii taxei judiciare de timbru, urmând ca valoarea reală a lor să fie stabilită prin expertiză tehnică judiciară.

Intervenientul C G a solicitat ca instanța să dispună instituirea în favoarea sa a unui drept de retenție asupra imobilelor ce au făcut obiectul vânzării-cumpărării până la achitarea integrală a despăgubirilor ce vor fi acordate de către instanță.

A solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

A solicitat ca instanța să constate că, prin poziția lor ce rezultă din întâmpinarea și răspunsul la întâmpinare formulate, se demonstrează că, între reclamantă și pârât, există o înțelegere frauduloasă privind promovarea acestui proces, făcută cu rea-credință, pentru a încerca să lase fără efecte vânzarea-cumpărarea din 30.01.2007, mai ales că, printr-o acțiune anterioară, aceeași reclamantă a cerut anularea chitanței prin care s-a făcut vânzarea, acțiune respinsă în mod irevocabil prin Sentința civilă nr. X/29.11.2013 a Judecătoriei Slatina dată în dosarul civil nr.X/311/2012.

Bunurile ce au făcut obiectul vânzării, așa cum acestea se aflau la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare și al pronunțării Sentinței civile nr.X/2009 sunt: -un imobil casă de locuit compus din 4 camere, o marchiză, o cameră de acces în casă, -o anexă din paiantă lipită de casa de mai sus care are două camere (în care locuiește reclamanta și pârâtul), un beci cu temelie din beton cu patul deasupra din lemn, o altă magazie din paiantă demolată de intervenient și refăcută din bolțari de beton, acoperită cu tablă, două magazii din paiantă fiecare având câte o cameră separată acoperite cu țiglă, două cotețe pentru păsări și pentru porci, -o anexă transformată în grajd cu două camere de locuit, cele două camere fiind construite din bolțari de beton, două magazii și un coteț de păsări iar cele două magazii și cotețul din paiantă având deasupra patul din lemn pentru depozitarea porumbului, toate acestea fiind acoperite cu plăci din azbociment; -în curte, separat de cele arătate mai sus, se mai află o magazie tot din paiantă acoperită cu plăci din azbociment.

Începând din anul 2009, respectiv după pronunțarea sentinței civile sus-menționate, și în anii 2010, 2011, datorită stării avansate de degradare în care se afla (țigla spartă, ploua în casă), a început lucrările de reparații la imobilul casă de locuit cu patra camere și anume:

a) a renovat cele două camere și marchiza în sensul că : - a făcut centură din beton la casă, cu săpătură pentru fundație cu o grosime de cea 20 cm, a dat pământul jos de pe pereți până la tencuială, a pus plase din fier pe pereți, a zidit, gletuit, vopsit, a săpat și scos pământul din podele cam la o adâncime de o jumătate de metru și a turnat podea de ciment în cele două camere și marchiză, a montat parchet în camere, a montat ușă nouă din lemn, a montat tavane și tocărie din PVC la geamuri la toată casa;

b) a dat jos acoperișul din țiglă, care era total compromis și a făcut un nou acoperiș în sensul că a dat totul jos, a turnat centură mai sus cu cca 1 m, a pus grinzi noi, cca 50 căpriori, scândură, tablă tip Lindab, geamuri și tocărie din PVC la pod, fiind dată o cu totul altă formă acoperișului.

c) a efectuat și alte lucrări în gospodărie și anume: -a schimbat scândura la gardul din curte (ulucile ) pe o distanță de cca 50 ml; -a făcut o magazie din bolțari de beton acoperită cu tablă în locul magaziei ce se afla imediat după beci la imobilul cu patru camere, magazie despre care a amintit mai sus.

Toate lucrările au fost făcute cu muncitori plătiți de intervenient, cu materiale cumpărate de acesta, toate celelalte cheltuieli aferente unor asemenea lucrări fiind, de asemenea, suportate de intervenient, sumele de bani necesare fiind obținute din veniturile salariale ale sale și ale soției, dar și din două credite contractate cu Raiffeisen Bank S, unul în valoare de 62.000 lei și altul în valoare de 5.000 lei. Toate lucrările efectuate au fost făcute cu bună-credință, având în vedere că, nu numai în temeiul înscrisului sub semnătură privată intitulat "chitanță" din data de 30.01.2007, dar mai ales, a Sentinței civile nr.X/08.05.2009 pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosarul civil nr. X/311/2009, dobândise calitatea de proprietar asupra bunurilor imobile construcții și terenuri și se bucura de exercitarea tuturor prerogativelor dreptului de proprietate .

In drept, a invocat disp.art.62-65 C.pr.civ., art.555 și art. 2495(1) C.civ .

In dovedire, a solicitat administrarea probei cu interogatoriu pentru reclamantă și pârât; înscrisuri, martori, CV, domiciliat în com.C, jud.Olt, FC, domiciliat în S, jud.Olt, NM, domiciliat în com. C, jud.Olt.

A depus alăturat copii pentru comunicare, chitanța din 30.01.2007, Sentința civilă nr.X/08.05.2009 și Încheierea din 17.06.2009, ambele pronunțate de Judecătoria Slatina.

Pentru termenul din data de 12 decembrie 2014, reclamanta C I si paratul C B au depus o tranzacție, învederând instanței ca au convenit ieșirea din indiviziune, hotărând, de comun acord, repartizarea bunurilor comune, in loturi, după cum urmează: -Lotul nr. l se repartizează reclamantei C I, care va primi următoarele bunuri: -O casa de locuit cu 4 camere,o marchiza,o camera de acces in casa,suprafața de 1,89 ha teren conform Titlului de proprietate nr. X/42/6.11.1995; -Lotul nr 2 se atribuie paratului C B, care va primi următoarele bunuri: -o anexa din paianta, cu 2 camere, un beci cu temelie din beton,un patul din lemn, 3 magazii din paianta, fiecare cu cate o camera, acoperite cu țigla, 2 cotețe pentru pasări si porci, o anexa transformata in grajd cu 2 camere de locuit, construite din bolțari de beton, -terenul pe care sunt amplasate aceste bunuri, atribuite paratului, se acorda, in folosința gratuita acestuia, pe durata vieții.

La data de 04.02.2015, intervenienta P S, cu domiciliul în Comuna C, Sat B, Județul Olt, fiica parților in dosarul de mai sus, având ca obiect partaj bunuri comune si sora intervenientului C G, a depus cerere de intervenție accesorie, in favoarea reclamantei C I.

In fapt, intervenienta a arătat ca reclamanta solicita partajarea bunurilor comune, dobândite in timpul căsătoriei cu paratul C B si atribuirea in lotul acesteia, a casei si terenului de 1,989 ha, pe considerentul ca, paratul ar fi înstrăinat, cu chitanța din data de 30.01.2007, fara știrea acesteia aproape toate bunurile comune, fiului acestora, intervenientul C G, iar prin sentința civila X/8.05.2009 s-a confirmat aceasta vânzare.

Acțiunea de constatare a nulității absolute a acestei chitanțe, a fost respinsa, prin Sentința civila nr. X din 29.11.2013 a Judecătoriei Slatina, cu motivarea ca nu se poate solicita constatarea nulității absolute sau relative a unui act de înstrăinare a bunurilor, de un soț, fara consimtamantul celuilalt soț, decât după, partajul bunurilor comune si după cum si cui sunt atribuite bunurile vândute.

Intervenienta a precizat ca a fost parte in acest dosar, in calitate de parata, deoarece, prin acea chitanța si intervenientei, paratul i-a înstrăinat o suprafața de 5000 m.p.

Si atunci si acum, prin aceasta cerere de intervenție accesorie, a susținut si susține ca vânzarea tuturor bunurile trecute in acea chitanța, vândute intervenientei si fratelui sau s-a făcut fara consimtamantul reclamantei, care a luat la cunoștința de vânzare in urma cu puțina vreme, când intervenientul a început sa provoace scandaluri in familie, sa-i lovească pe cei doi părinți, sa-i alunge din domiciliu.

Acesta este motivul real, pentru care părțile s-au înțeles sa fie atribuite o parte din bunurile vândute in lotul reclamantei, pentru a nu fi evacuați in strada de intervenient, C G.

In drept, a invocat dispozițiile art. 63 Cod pr. civila.

A solicitat judecarea in lipsa.

La data de 31.03.2015, intervenientul in interes propriu C G, a formulat întâmpinare la cererea de intervenție formulată de P S și a solicitat respingerea acesteia.

A arătat ca intervenienta P S este cumpărătoarea de la pârâtul B G, conform chitanței din 30.01.2007, a suprafeței de 5000 mp, suprafață pe care a stăpânit-o și pe care o stăpânește și niciodată nu a contestat actul prin care i s-a vândut această suprafață, dimpotrivă, a solicitat instanței constatarea intervenirii vânzării-cumpărării în temeiul acestui act, așa după cum rezultă din Sentința civilă nr.X din 08.05.2009 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr.X/311/2009.

Intervenientul in interes propriu C G a arătat ca intervenienta P S știe foarte bine că paratul, cu știința reclamantei C I, le-a vândut bunurile menționate în chitanța sub semnătură privată din 30.01.2007, poziția exprimată de aceasta prin cererea de intervenție de față fiind datorată alianței ce a intervenit între intervenienta și părinții intervenientului ulterior, cu intenția de a-l deposeda de bunurile cumpărate.

Această intenție precum și înțelegerea frauduloasă intervenită între cei trei, respectiv reclamanta, pârâtul și intervenientă, rezultă cu prisosință din conținutul tranzacției depuse la dosarul cauzei, prin care intervenientul in interes propriu C G este lipsit de bunurile pe care le-a cumpărat, tranzacție cu care toate cele trei părți s-au arătat de acord.

Întrucât prin cererea de intervenție nu se justifică un interes determinat, legitim, personal, născut și actual și nici nu se urmărește prevenirea încălcării unui drept subiectiv, a solicitat respingerea acesteia.

Prin Încheierea din data de 03.04.2015 s-a admis cererea reclamantei de acordare a ajutorului public judiciar și s-a dispus scutirea acesteia de la plata sumei de 1500 de lei, datorată cu titlu de taxa judiciara de timbru.

Prin Încheierea din data de 03.04.2015 s-au admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu și cererea de intervenție accesorie.

Prin Încheierea din data de 24.03.2017, s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulata de intervenientul C G, ca rămasă fără obiect.

S-au depus concluzii scrise de către reclamantă, prin care s-au reluat susținerile anterioare.

In cursul cercetării judecătorești a fost incuviintata si administrata de instanta proba cu înscrisuri, interogatoriul propus a fi luat de intervenientul C G reclamantei C I (reclamanta nu a raspuns la interogatoriu), interogatoriul propus a fi luat de intervenientul C G intervenientei P S (intervenientaa raspuns la interogatoriu), interogatoriul propus a fi luat de intervenientul C G paratului C B (paratul a raspuns la interogatoriu), interogatoriul propus a fi luat de intervenientul C G reclamantei C I (reclamanta a raspuns la interogatoriu), proba testimoniala cu martori sens in care au fost audiati martorii DN, NC, NM, CVI, declaratiile acestora fiind consemante si atasate la dosar.

Analizând actele dosarului, instanța a retinut următoarele :

În fapt, căsătoria părților C I și C B a fost încheiata la data de 24.09.1969 și inregistrată sub nr. 31 in Registrul de Stare Civilă al Primăriei Com. C, părțile fiind căsătorite și la această dată (certificat de căsătorie f. 6 ds.).

Titlul de proprietate nr. X/43/6.09.1995 a fost emis pe numele pârâtului C B, pentru suprafața totala de 1,89 ha, situată pe raza com. C, jud. Olt. Suprafața a fost reconstituită pe numele C B, în calitate de moștenitor al numitului DM.

Prin Sentința civilă nr. X din data de 20.11.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2012 a fost respinsă, ca lipsită de interes acțiunea reclamantei în anularea Titlul de proprietate nr. X/43/6.09.1995.

Potrivit Adeverinței nr. X/13.08.2014, eliberată de Primăria Com. C, C I și C B figurează înscriși în Registrul Agricol din anii 2007-2011, la poz. 25 din vol. 9 cu următoarele bunuri: casă de locuit, în suprafață de 55 mp, construită în 1970; un grajd în suprafață de 40 mp; o magazie de 12 mp (f. 8 ds.).

Prin Sentința civila X/8.05.2009, pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. X/311/2009, irevocabila prin nerecurare, al carei dispozitiv a fost îndreptat prin incheierea pronuntata in sedinta din Camera de Consiliu din data de 17.06.2009, a fost admisa cererea avand ca obiect ,,actiune in constatare’’, formulata de reclamantii C G si P S, in contradictoriu cu paratul C B, constatandu-se ca paratul a vandut reclamantului C G suprafetele de 7390 mp teren arabil extravilan, de 5000 mp teren arabil extravilan (reprezentand ½ din suprafata totala de 1 ha), de 870 mp teren arabil intravilan si de 640 mp teren intravilan curti-constructii, mentionate in titlul de proprietate nr. X/43/06.09.1995, impreuna cu imobilele constructii constand in casa din paianta cu 4 camere, acoperita cu tigla si anexe gospodaresti, cu suma de 800 RON. iar fiicei sale, paratei P S suprafata de 5000 mp teren arabil extravilan (reprezentand 1/2 din suprafata totala de 1 ha), mentionata in Titlul de proprietate nr. X/43/06.09.1995, instanta pronuntand o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare.

Acțiunea de constatare a nulității absolute chitanței, întocmite la data de 30.01.2007 de C B, acțiune promovată de reclamanta C I a fost respinsa, prin Sentința civila nr. X din 29.11.2013 a Judecătoriei Slatina. S-a reținut că au calitatea de bunuri comune ale sotilor C I si C B doar imobilele constructii, constand in casa din paianta cu 4 camere, acoperita cu tigla si anexe gospodaresti, in schimb suprafata totala de 1,89 ha, mentionata in Titlul de proprietate nr. X/43/06.09.1995, reconstituita paratului C B, reprezinta un bun propriu al acestuia, dobandit prin mostenire legala de la autorul sau, defunctul DM. În cauză s-a apreciat că se poate vorbi de o instrainare fara consimtamantul paratei-reclamante, cu nesocotirea dispozitiilor art. 35 alin. 2 teza a II-a din Codul familiei, doar in ceea ce priveste imobilele constructii, deoarece doar acestea au calitatea de bunuri comune ale sotilor, in schimb imobilele terenuri puteau fi instrainate de paratul C B fara consimtamantul sotiei sale, reclamanta parata C I, imobilele constructii nefiind bunuri comune ale sotilor, ci bunuri proprii ale vanzatorului C B, dobandite in timpul casatoriei prin mostenire legala. Referitor la instrainarea de catre paratul C B a imobilelor constructii, aflate in proprietatea codevalmasa a sotilor C B si C I, in cazul instrainarii de catre unul dintre soti, fara consimtamantul celuilalt sot, a imobilelor dobandite in timpul casatoriei, sotul al carui consimtamant a fost nesocotit, nu poate cere constatarea nulitatii sau anularea actului de instrainare in timpul starii de indiviziune si nici nu poate introduce o actiune in revendicare daca cumparatorul a intrat in posesia bunului. Sotul al carui consimtamant a fost nesocotit poate solicita partajul bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, urmand ca soarta actului de instrainare sa depinda de rezultatul partajului, in sensul ca, in cazul in care, la partaj, bunurile instrainate vor fi atribuite in lotul sotului instrainator, actul de instrainare ramane valabil iar dreptul de proprietate al cumparatorului se consolideaza retroactiv. In schimb, daca la partaj bunul instrainat va fi atribuit in lotul sotului al carui consimtamant a fost nesocotit, se va putea solicita desfiintarea actului de instrainare datorita lipsei calitatii de proprietar exclusiv al vanzatorului. Atata timp cat, astfel cum s-a mentionat mai sus, in timpul starii de indiviziune nu se poate solicita anularea unui act de instrainare a bunurilor imobile codevalmase de catre unul dintre soti fara consimtamantul celuilalt sot, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii in anulare, invocata din oficiu a respins cererea formulata de reclamanta parata C I, ca inadmisibila.

Martorul DN, propus de reclamanta, a arătat că imobilul construcție în cauză a fost proprietatea reclamantei, iar pârâtul a venit în casa acesteia după căsătorie. Au avut o casa mică pe care au demolat-o și au construit imobilul actual. La acest imobil s-au făcut îmbunătățiri de către C B și C G, care se întelegeau la început. În prezent sunt neînțelegeri între părți, iar reclamanta și pârâtul au fost dati afară din casă (f. 143 ds.).

Martorul NC, propus de reclamantă, vecin cu părțile, a arătat că pârâtul a vândut casa fiului său, C G, iar îmbunătățirile la casă s-au făcut înainte de vânzare (f. 144 ds.).

Martorul NM, propus de intervenient, a arătat că s-au făcut îmbunătățiri la casa care știe că este a lui C G. Martorul și fratele lui au participat la renovarea acoperișului casei și a fost plătit de intervenientul, care a luat și materiale de construcții. A observat că s-au făcut și alte renovări ale construcției, cum ar fi geamuri și uși termopan (f. 171 ds.).

Martorul CVI, propus de intervenient, a arătat că a participat la efectuarea mai multor lucrări de renovare la imobilul situat în Com. C, jud. Olt, lucrările fiind efectuate în 2002. I-a plătit soția lui C G, pentru care a stiut că efectuează lucrările. Nu știe cine a cumpărat materialele. I-a observat și pe părinții intervenientului, care se întelegeau bine cu acesta. Au pus masa, dar nu i-au ajutat efectiv la muncă. A auzit că C B a fost operat înainte, dar nu știe exact (f. 182 ds.).

În raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de expertul tehnic judiciar DN au fost identificate și evaluate: imobilele construcții- o casă cu 4 camere din paiantă, compusă din 4 (patru) camere, în suprafață măsurată de 45,80 mp, construită în 1970, cu valoare de 18.004 lei; - un grajd de paiantă, în suprafață măsurată de 55,31 mp, cu o valoare de 9.131 lei; - o magazie din paiantă, în suprafață de de 14,72 mp, de 5.242 lei; îmbunătățirile și lucrările efectuate de intervenientul principal la imobilele construcții: la casă, în valoare de 13.768 lei; o magazie în valoare de 327 lei și gardul în valoare de 745 lei, suma totală fiind de 14.840 de lei. Raportul inițial (f. 104-107 ds.) a fost completat și lămurit ulterior de către expert.

Prin raportul de expertiză în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare, expertul tehnic DIC a evaluat: suprafața totala de 1,89 ha, cu o valoare totală de 27.850 lei, individualizată potrivit Titlului de proprietate nr. X/43/6.09.1995, emis pe numele pârâtului C B, suprafață situată pe raza com. C, jud. Olt (f. 242 -269 ds).

Sunt incidente, cu privire la partajul bunurilor comune, dispozițiile legale din Noul Cod Civil, precum și dispozițiile din Noul Cod de Procedură Civilă, raportat la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Se rețin dispozițiile din Noul Cod Civil, potrivit căruia:

"Art. 357 - Lichidarea comunității. Partajul (...) (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală (...).

Art. 358*) - Partajul în timpul regimului comunității (1) În timpul regimului comunității, bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînțelegere. (2) Prevederile art. 357 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (3) Bunurile atribuite fiecărui soț prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmpărțite rămân bunuri comune. (4) Regimul comunității nu încetează decât în condițiile legii, chiar dacă toate bunurile comune au fost împărțite potrivit acestui articol.

*) Dispozițiile art. 358 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă actul de împărțire a bunurilor comune se încheie după această dată. În cazul cererilor de împărțire a bunurilor comune aflate în curs de judecată în primă instanță la data intrării în vigoare a Codului civil, instanța de judecată poate dispune împărțirea bunurilor comune în timpul căsătoriei, fără a mai fi necesară examinarea motivelor temeinice. (a se vedea art. 36 din Legea nr. 71/2011)";

Referitor la regimul juridic al bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei, sunt incidente prevederile legale de la data dobândirii acestora, în speța cele ale Codului Familiei.

I. Cu privire la masa de bunuri

1. Se va constata ca părțile că bunurile dobândite de părți, reclamanta și pârâtul, în timpul căsătoriei sunt următoarele:

- imobilele construcții, fără îmbunătățirile în cuantum total de 14.840 de lei, realizate de intervenientul principal: o casă cu 4 camere din paiantă, compusă din 4 (patru) camere, în suprafață măsurată de 45,80 mp, construită în 1970, cu valoare de 18.004 lei; - un grajd de paiantă, în suprafață măsurată de 55,31 mp, cu o valoare de 9.131 lei; - o magazie din paiantă, în suprafață de de 14,72 mp, de 5.242 lei, identificate și evaluate prin raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții, DN.

Potrivit înscrisurilor de la dosar, declarației martorului DN și expertizei efectuate, părțile C I și C B au ridicat imobilele construcții menționate mai sus în timpul căsătoriei.

Cei doi soți sunt proprietari în codevălmășie asupra bunului imobil edificat în timpul căsătoriei pe terenul unuia dintre ei.

În acest sens, în doctrină, s-a apreciat că, în temeiul legii, dreptul de superficie se naște atunci când soții construiesc împreună pe terenul proprietatea exclusivă a unuia dintre ei. Potrivit art. 30 C. Fam., bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei sunt bunuri comune, ceea ce înseamnă că aceeași va fi soarta construcției ridicate de soți pe terenul proprietatea unuia dintre ei, soțului neproprietar urmând a-i fi recunoscut asupra terenului celuilalt soț un drept de superficie. În practică, această soluție este în Decizia de îndrumare nr. 19/1960 a plenului Tribunalului Suprem (în CD 1960, p.26). Aceeași construcție juridică a fost menționată sub regimul Legii nr. 58 și al Legii nr. 59/1974, prin care se interzicea înstrăinarea terenurilor de orice fel prin acte juridice: Tribunalul Suprem, S. Civ., Decizia nr. 913/1983, în R.R.D. nr. 5/1983; Tribunalul Suprem, S.Civ., Decizia nr. 1261/1982, în R.R.D. nr. 7/1983 (Apud. Corneliu Bîrsan, Drept Civil. Drepturi reale principale în reglementarea Noului Cod Civil, Ediția a 2-a, revizuită și actualizată, Editura Hamangiu, București 2015, p. 255).

În cauză, regimul juridic al bunurilor este supus reglementării legale în vigoare la data dobândirii/edificării lor, anume reglementării din Codul Familiei, în prezent abrogat. Însă, și în reglementarea din Noul Cod Civil, în art. 693 alin. 2 se prevede că dreptul de superficie poate fi dobândit printr-un alt mod prevăzut de lege, situație care poate fi întâlnită, potrivit doctrinei de specialitate, în cadrul raporturilor de familie, în situația în care soții au ales ca regim matrimonial regimul comunității legale de bunuri, prevăzut de art. 339-359 Noul cod civil și realizează împreună o construcție pe terenul proprietatea exclusivă a unuia dintre ei. Exact ca în cazul reglementării materiei comunității de bunuri a soților de art. 30 Codul Familiei, în prezent abrogat, soții vor dobândi, în devălmășie, dreptul de superficie asupra construcției sau plantației, daca e cazul, astfel realizate pe terenul proprietatea exclusivă a unuia dintre ei (Corneliu Bîrsan, Drept Civil. Drepturi reale principale în reglementarea Noului Cod Civil,Ediția a 2-a, revizuită și actualizată, Editura Hamangiu, București 2015, p. 261).

Aceeași opinie este susținută și în doctrina din materia dreptului civil - dreptul familiei, în care se arată că, și în reglementarea din Noul Cod Civil, asemenea celei din Codul familiei: atunci când un soț ridică o lucrare, cu mijloace bunuri comune, pe terenul propriu al celuilalt soț, având consimțământul soțului proprietar, precum și atunci când ambii soți ridica o asemenea lucrare, pe terenul bun propriu al unuia dintre ei, construcția este bun comun, iar soțul neproprietar al terenului dobândește un drept de superficie (folosință) asupra terenului bun propriu al celuilalt soț. Se invoca Decizii ale Tribunalului Suprem, s. civ.: Dec. nr. 2167 din 15 noiembrie 1972, în C.D. 1972, p.212 ; Dec.nr. 1746 din 2 noiembrie 1960, în L.P. nr.4/1961, p.78 (Apud. Marieta Avram, Drept Civil. Familia, Editura Hamangiu, București 2013, p. 255-256). De asemenea, se apreciază că și atunci când soții efectuează lucrarea autonomă pe terenul unui terț, daca a existat o înțelegere cu proprietarul terenului, soții dobândesc chiar dreptul de proprietate asupra lucrării, având un drept de superficie asupra terenului, născut în baza unui act juridic, anume a convenției părților. Soluțiile practice rezultă din coroborarea dispozițiilor din materia comunității de bunuri, art. 339 și art. 340 Noul Cod Civil, cu dispozițiile în materia accesiunii imobiliare artificiale (art. 577-597 NCC).

În cauză imobilele construcții au fost edificate în timpul căsătoriei celor doi soți, pe terenul autorului DM, pentru suprafața de teren pe care este edificată construcția fiind reconstituit dreptul de proprietate pe numele C B, în calitate de moștenitor al numitului DM. Astfel, cei doi soți sunt proprietari asupra construcției edificate în timpul căsătoriei lor, casa fiind edificata în 1970, conform susținerilor părților, actelor de la Primăria Com. C, declarației martorului DN.

Instanța reține, pentru partajare, valoarea de piață a imobilelor în cauză, care reprezintă prețul cel mai probabil pe care părțile l-ar obține prin vânzarea imobilului pe piața imobiliară din zona de interes, pret stabilit de expertul DN la data expertizării.

Imobilul se va reține, însă, fără îmbunătățirile în cuantum total de 14.840 de lei, realizate de intervenientul principal C G, pentru motivele de mai jos.

2. Se va constata că nu face parte din masa bunurilor comune ale soților suprafața totala de 1,89 ha, cu o valoare totală de 27.850 lei, individualizată potrivit Titlului de proprietate nr. X/43/6.09.1995, emis pe numele pârâtului C B, suprafață situată pe raza com. C, jud. Olt, evaluată potrivit raportului de expertiză în specializarea evaluare proprietate imobiliară, întocmit de expertul DIC.

Se are în vedere că Titlul de proprietate nr. X/43/6.09.1995 a fost emis pe numele pârâtului C B, iar prin Sentința civilă nr. X din data de 20.11.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2012 a fost respinsă, ca lipsită de interes, acțiunea reclamantei în anularea Titlul de proprietate nr. X/43/6.09.1995.

De altfel, și in cuprinsul Sentinței civile definitive nr. X din 29.11.2013, pronunțate de Judecătoria Slatina în ds. nr. X/311/2012, s-a reținut că suprafata totala de 1,89 ha, mentionata in Titlul de proprietate nr. X/43/06.09.1995, reconstituita paratului C B, reprezinta un bun propriu al acestuia, dobandit prin mostenire legala de la autorul sau, defunctul DM și nu bun comun al soților. Considerentele acestei sentințe, irevocabile, au intrat în puterea lucrului judecat.

Întrucât nu s-a solicitat de către pârât să se constate ca terenul este bunul său propriu, cu aplicarea principiului disponibilității, instanța doar va constata că nu face parte din masa bunurilor comune ale soților suprafața totala de 1,89 ha.

3. Se va constata că intervenientul principal a efectuat, în timpul căsătoriei sale, următoarele îmbunătăți și lucrări la imobilele construcții: la casă, în valoare de 13.768 lei; o magazie în valoare de 327 lei și gardul în valoare de 745 lei, identificate și evaluate la suma totală de 14.840 de lei, de expertul în construcții DN.

Datele din raportul de expertiză întocmit de expertul DN se coroborează cu declarația martorilor propuși de intervenient, care au arătat că renovările s-au realizat prin contribuția acestuia, în timpul căsătoriei sale. Martorii s-au referit și la probleme de sănătate ale pârâtului și nu rezultă o contribuție efectivă, cuantificabilă acestuia din urmă la realizarea respectivelor îmbunătățiri.

Prin urmare, se va constata realizarea îmbunătățirilor de către intervenientul principal, în timpul căsătoriei acestuia, așa cum a susținut el însuși, precum și martorii audiați. De altfel, reclamanta și pârâtul nu au contestat realizarea unor îmbunătățiri. Contravaloarea acestora nu intră în masa partajabilă, atâta timp cât nu au fost efectuate de părți, ci de intervenientul principal.

Valoarea îmbunătățirilor este aceea din raportul de expertiză, astfel cum a fost completat de expertul tehnic judiciar DN (f. 322-327 ds.) și nu valoarea majorată pretinsă de intervenient, cu privire la care expertul a justificat faptul că a fost o simplă eroare de scriere. Din datele raportului de expertiză se justifică suma totală de 14.840 de lei, iar intervenientul principal însuși a estimat, în cererea sa inițială, valoarea imbunătățirilor la suma de 10.000 de lei. Prin urmare, suma stabilită de expert a fost una apropiată și chiar mai mare decât cea estimată de partea însăși și reflectă valoarea acestor îmbunătățiri astfel cum au fost identificate la fața locului.

II. Pe baza probelor administrate, instanta va stabili cote de contributie la dobandirea bunurilor comune de 50% pentru reclamantă și de 50% pentru pârât.

În lipsa unor susțineri și dovezi contrarii, se va aplica prezumția contribuției egale a soților la edificarea acestora, prevăzută atât de Codul Familiei, cât și de art. 357 alin. 2 din Noul Cod Civil. Prin urmare, se va reține o cota de 1/2 pentru fiecare soț.

III. Având în vedere cele de mai sus, se va dispune ieșirea din indiviziune conform celor arătate în continuare.

În ceea ce privește cererea de sistare a stării de codevalmăsie, instanța reține că, potrivit art. 358 alin (4) Cod Civil, regimul comunității nu încetează decât în condițiile legii, chiar dacă toate bunurile comune au fost împărțite potrivit acestui articol, astfel încât se va proceda la doar la împărțirea bunurilor potrivit prevederilor art. 979 și urm. privind procedura specială a partajului judiciar din NCPC.

In privința formării și atribuirii loturilor se au în vedere prevederile art. 983 alin. (2) NCPC: "- Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani";. Totodată, sunt aplicabile criteriile prevăzute de art. 987 NCPC, potrivit cărora: "Criteriile partajului - La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea";.

Astfel, se are în vedere că partajul bunurilor comune este operatiunea juridică prin care se pune capăt stării de codevălmăsie existenta între fostii soti, în sensul că bunul dobândit în timpul căsătoriei este împărtit materialmente între copărtași, fiecare dintre acestia devenind proprietar exclusiv asupra unei părti determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietatii.

Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanta este tinută de a hotărî modalitatile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre codevălmasi, fie de a forma loturi si de a le atribui în natură fiecărui codevălmas, fie, în ultima analiza, de a dispune vânzarea bunului si de a împărti echivalentul bănesc între copărtași.

Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură, prin formarea de loturi si atribuirea acestora coproprietarilor. Aceasta modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite sa se bucure de folosirea efectivă a bunului.

La formarea loturilor instanța are în vedere criteriile stabilite de art. 987 NCPC. Aceste criterii sunt pur exemplificative, practica judiciară în materie stabilind că instanța își poate motiva opțiunea și prin alte stări de fapt care au dus-o la ideea alcătuirii unei anumite componențe a loturilor. Legea prevede ca și criterii generale acordul părților, principiul disponibilității fiind primordial în procesul civil, apoi mărimea cotei care revine fiecărei părți, natura bunului, domiciliul părților și ocupația, precum și existența unor îmbunătățiri realizate de una dintre părți.

Practica judiciară a statuat că instanța nu trebuie să ia în considerare la formarea loturilor numai unul din criterii, ci trebuie să analizeze întreg materialul probator și să combine în mod echitabil realitățile speței, astfel încât să asigure o împărțeală justă.

Se vor atribui imobilele construcții în lotul reclamantei C I, care este sotul al carui consimtamant a fost nesocotit la vânzarea acestor imobile de către celălalt soț, pârâtul C B, așa cum rezultă din probele administrate, menționate mai sus. Mai mult, această vânzare a imobilelor a avut consecințe negative asupra soțului care nu a stiut de existența vânzării, așa cum a arătat și martorul DN, care a menționat că, în prezent, sunt neînțelegeri între părți, iar reclamanta și pârâtul au fost dati afară din casă de fiul acestora, intervenientul C G. Același aspect a fost susținut și de intervenientul accesoriu P S, iar intervenientul C G însuși nu a contestat existența neînțelegerilor actuale.

Pentru considerentele ce preced, raportat la dispozitiile art.983 și urm. Cod procedură civilă, instanta va dispune ieșirea din indiviziune a celor doi soți, prin formarea a două loturi, conform cotelor de contributie stabilite mai sus.

Se va constata ca valoarea masei partajabile este de 32.377 de lei. Valoarea lotului reclamantei și valoarea lotului pârâtului, conform cotelor stabilite este de 16.188,5 lei, fiecare.

Prin urmare, se va dispune ieșirea din indiviziune și atribuirea bunurilor astfel:

2. Lotul nr. 1 se atribuie reclamantei C I și este format din:

- imobilele construcții, cu o valoare de 47.217 de lei: o casă cu 4 camere din paiantă, compusă din 4 (patru) camere, în suprafață măsurată de 45,80 mp, construită în 1970, cu îmbunătățiri, cu o valoare totală de 31.772 lei; - un grajd de paiantă, în suprafață măsurată de 55,31 mp, cu o valoare de 9.131 lei; - o magazie din paiantă, în suprafață de de 14,72 mp, cu o valoare de 5.242 lei; un gard în valoare de 745 lei; o magazie în valoare de 327 lei, identificate și evaluate prin raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții, DN;

2. Lotul nr. 2 se atribuie pârâtului C B și este format din sultă în valoare de 16.188,5 lei, achitată de Lotul nr. 1.

Sulta stabilită are în vedere cota de 50% și valoarea masei partajabile, în care nu intră valoarea îmbunătățirilor realizate la construcții de către intervenientul principal și nu de către cei doi soți.

Va obliga reclamanta la plata către intervenientul principal a sumei de 14.840 de lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor și lucrărilor efectuate de acesta la imobilele construcții. Aceste îmbunătățiri au fost realizate de intervenient, în timpul căsătoriei sale, iar contravaloarea lor va trebui achitată de către reclamanta în lotul căreia a fost incluse imobilele construcții.

Prin urmare, se va admite în parte cererea principală având ca obiect "partaj bunuri comune";, astfel cum a fost precizată, se va admite în parte cererea de intervenție principală, formulată de intervenientul C G și se va admite în parte cererea de intevenție accesorie.

Cererea de intervenție principală, formulată de intervenientul C G se va admite în parte, în sensul reținerii îmbunătățirilor la imobilele construcții, menționate mai sus. Însă, susținerile intervenientului referitoare la respingerea cererii de partaj ca neîntemeiată, se resping, față de prevederile legale de mai sus, ale art. 358 Cod Civil, care dau posibilitatea soților să partajeze bunurile dobândite în timpul căsătoriei, chiar fără a fi invocate și dovedite motive temeinice în acest sens.

Se rețin, cu putere de lucru judecat și ca fiind deplin aplicabile în cauza de față considerentele Sentinței civile definitive nr. X din 29.11.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în ds. nr. X/311/2012, în care s-a arătat că: se poate vorbi de o instrainare fara consimtamantul paratei-reclamante, cu nesocotirea dispozitiilor art. 35 alin. 2 teza a II-a din Codul familiei, doar in ceea ce priveste imobilele constructii, deoarece doar acestea au calitatea de bunuri comune ale sotilor, in schimb imobilele terenuri puteau fi instrainate de paratul C B fara consimtamantul sotiei sale, reclamanta parata C I, imobilele constructii nefiind bunuri comune ale sotilor, ci bunuri proprii ale vanzatorului C B, dobandite in timpul casatoriei prin mostenire legala. Sotul al carui consimtamant a fost nesocotit poate solicita partajul bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, urmand ca soarta actului de instrainare sa depinda de rezultatul partajului, in sensul ca, in cazul in care, la partaj, bunurile instrainate vor fi atribuite in lotul sotului instrainator, actul de instrainare ramane valabil iar dreptul de proprietate al cumparatorului se consolideaza retroactiv. In schimb, daca la partaj bunul instrainat va fi atribuit in lotul sotului al carui consimtamant a fost nesocotit, se va putea solicita desfiintarea actului de instrainare datorita lipsei calitatii de proprietar exclusiv al vanzatorului.

S-a reținut, astfel că numita C I nu și-a dat consimțământul la vânzarea imobilelor de către soțul său, pârâtul C B, aspect care rezultă și din conținutul chitanței întocmite la data de 30.01.2007, al Sentinței civile nr. X/8.05.2009, pronunțată de Judecătoria Slatina în ds. nr. X/311/2009, în care C I nu a fost parte.

Considerentele de mai sus cu privire la efectele partajului asupra vânzării efectuate doar de unul dintre coproprietari, în spetă unul din proprietarii codevalmași, sunt susținute de practica judiciară și de doctrina referitoare la vânzarea unui bun aflat în coproprietate (exemplu, G. Boroi, L. Stănciulescu, Drept Civil, Editura All Beck, București 2002-2003, p. 379-380). Nu prezintă relevanță modalitatea prin care s-a realizat vânzarea respectivă, anume act notarial sau hotărâre judecătorească, precum în cauza de față.

De asemenea, cererea de intervenție principală se va admite în parte, întrucât imobilele construcții au fost atribuite reclamantei, conform celor de mai sus și nu pârâtului, astfel cum a solicitat intervenientul.

Se va admite în parte cererea de intervenție accesorie, formulată de P S, întrucât au fost atribuite în lotul reclamantei doar imobilele construcții, nu și terenurile, care nu au fost reținute în masa partajabilă, conform celor de mai sus.

IV. Se va institui un drept de retenție asupra imobilelor construcții pentru intervenientul principal, până la achitarea sumei de 14.840 de lei de către reclamantă intervenientului principal.

Sunt incidente prevederile din Noul Cod Civil, întrucât dreptul de retenție este reglementat de legea sub care s-a născut. În cauza de față, existența acestui drept este invocată în contextul partajului de bunuri comune, realizat după intrarea în vigoare a Noului Cod Civil.

Din art. 2495-2496 din Noul Cod Civil rezultă condițiile juridice ale dreptului de retenție: poate să poarte asupra oricărui bun corporal sesizabil care se află în circuitul civil - fără o distincție între bunuri mobile și imobile; bunul reținut să fie proprietatea exclusivă a debitorului; deposedarea inițială să fi fost legitimă; retentorul să fie de bună-credință; debitum cum re junctum- prin care se înțelege legătura care trebuie să existe între retenție, bun și datoria care se reclamă a fi plătită. Dreptul de retenție se va putea naște și când reținerea bunului și debitul au aceeași sursă juridică, retenția izvorăște din același raport de drept.

În cauza de față, se apreciază că sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus în persoana intervenientului principal C G și se va admite cererea acestuia privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilelor construcții până la achitarea sumei de 14.840 de lei de către reclamantă. Astfel, bunul reținut este proprietatea exclusivă a reclamantei, în lotul căreia s-au atribuit imobilele construcții; deposedarea inițială a fost legitimă, iar retentorul este de bună-credință, întrucât a intrat în posesia imobilelor în baza chitanței întocmite la data de 30.01.2007 și a Sentinței civile nr. X/8.05.2009, pronunțate de Judecătoria Slatina în ds. nr. X/311/2009. Există legătură între retenție, bun și datoria care se reclamă a fi plătită, având în vedere că suma datorată de reclamanta reprezintă contravaloarea îmbunătățirilor construcțiilor asupra cărora se instituie un drept de retenție.

V. 1. Având în vedere obiectul cauzei, respectiv partaj bunuri comune, în care solutia de ieșire din devălmășie/indiviziune este deopotrivă în interesul ambelor părților, instanța apreciază că se impune compensarea cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă.

Se vor compensa în parte cheltuielile de judecată efectuate în cauză, reprezentate de taxe de timbru, onorarii de experți si onorarii avocați.

Se va admite în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de intervenientul principal.

Va obliga reclamanta și pârâtul, în solidar, la plata către intervenientul principal a următoarelor sume, cu titlu de cheltuieli de judecată: 793 lei taxa judiciară de timbru, 500 de lei, onorariu expert, 700 de lei onorariu avocat.

Se au în vedere modul de soluționare a cererilor formulate, cotele reținute, potrivit celor de mai sus, precum și modul în care au fost suportate cheltuielile de către părți pentru efectuarea expertizelor, inclusiv cheltuielile reprezentate de taxa judiciară de timbru și onorarii avocati.

Întrucât cererea de intervenție principală a fost admisă în parte, cheltuielile judiciare efectuate de intervenient vor fi acordate în parte, tinând cont de acest aspect și de cheltuielile necesare pentru soluționarea cererii sale. Astfel: se va acorda integral suma de 793 taxa judiciară de timbru, achitată raportat la valoarea îmbunătățirilor reținute și acordate de instanță; suma 500 de lei, onorariu expert, din totalul sumei achitate de 700 de lei, întrucât a fost necesară munca expertului pentru identificarea și evaluarea îmbunătățirilor efectuate de intervenient, însă obiecțiunile acestuia nu au fost în totalitate întemeiate și au sporit munca expertului; se va acorda doar suma de 700 de lei onorariu avocat, raportat la soluția de admitere în parte a cererii de intervenție.

2. Se reține incidența prevederilor din OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar:

"Art. 18 - Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume. Art. 19 - (1) Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia (...). Art. 502 - În situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevăzută la cap. III din prezenta ordonanță de urgență";.

Prin urmare, raportat la aceste prevederi și la obiectul prezentei cauze, partaj de bunuri comune, în care părțile au dublă calitate, va obliga la plata către stat a sumei de 1500 de lei, avansate cu titlu de ajutor public judiciar pentru reclamantă, astfel: reclamanta achită suma de 750 de lei, corespunzator cotei de 1/2; pârâtul achită suma de 750 de lei, corespunzător cotei de 1/2, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

In temeiul art. 77¹ alin. 6 din Codul Fiscal, în termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive, prezenta hotarare se va comunica organului fiscal din cadrul Primariei Com. C, jud. Olt.

In temeiul art. 29 alin. 5 din Legea nr. 7/1996 republicată, în termen de 3 zile de la data ramanerii definitive, prezenta hotarare se va comunica OCPI Olt-BCPI S.

Împotriva sentinței a declarat apel intervenientul în interes propriu C G, solicitând, in principal admiterea apelului, anularea sentinței civile si a încheierilor pronunțate de judecătoria Slatina in dosarul X/311/2014 cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, admiterea apelului, anularea sentinței civile si a încheierilor de ședința si reținerea cauzei spre rejudecare.

Se arată că a formulat cerere de intervenție in acțiunea de partaj ce forma obiectul dosarului civil nr. /017/311/2014, prin care a solicitat:

a) Respingerea acțiunii de partaj ca neîntemeiată

b) Sa nu fie reținute la masa bunurilor de partaj a celor doi soți bunurile imobile cumpărate de intervenient la data de 30.01.2007, pentru care instanța a pronunțat o hotărâre judecătorească care line loc de act autentic de vânzare-cumpărare ( sentința civila nr. X/ 08.05.2009/ pronunțata in dosarul civil nr. X/311/2009, si încheierea de îndreptare a erorii din 17.06.2009 pronunțata in același dosar), respectiv: O casa din paiantă acoperită cu țiglă, cu 4 camere de locuit, o camera de acces si o marchiză, Anexe gospodărești compuse din: Anexa din paiantă cu două încăperi (în care locuiesc reclamanta si pârâtul), Un beci cu temelie din beton cu patul din lemn deasupra, Două magazii din paiantă cu câte o încăpere, acoperite cu țiglă ambele, Două cotețe pentru păsări și porci, Un grajd cu două încăperi, construit din bolțari de beton, acoperit cun plăci din azbociment, Două magazii si un coteț de păsări din paiantă cu patul din lemn deasupa pentru depozitatul porumbului, acoperit cu plăci din azbociment, O alta magazie situată în curte, separat de celelalte construcții , construită din paiantă și acoperită cu plăci din azbociment, Suprafețele de 640 m.p. si 870 m.p. teren intravilan, situate in T21, P 86, 86/1 si suprafețele de 7390 m.p. si 5000 m.p. teren extravilan, situate în T2! P99 , respectiv T74 P41 - rezultate din Titlul de Proprietate nr. X/43 din 06.09.1995.

A solicitat , tot prin cererea de intervenție ca in cazul în care se admite cererea, instanta sa dispună obligarea reclamantei si a pârâtului să-i plătească contravaloarea lucrărilor necesare si ușile, făcute de intervenient la imobilele construcții, ce au făcut obiectul vânzării-cumpărarii precum si a celorlalte lucrări si construcții făcute de acesta, după pronunțarea sentința civila nr. X/ 08.05.2009 pronunțata in dosarul civil nr. X/311/2009.

A susținut si dovedit la instanța de fond , faptul că după 2009, respectiv după pronunțarea sentinței civile nr. X / 08.05.2009, precum si in anul 2010 si 2011, datorită stării avansate de degradare în care se afla (țigla spartă, ploua în casă) a început lucrările de reparații la imobilul casă de locuit cu 4 camere de locuit, o camera de acces si marchiză și anume :

a) A renovat casa de locuit, în sensul că :

a. A turnat centura din beton la casa. cu săpătură pentru fundație cu o grosime de cea 20 c.

b. A dat pământul jos până la cercuială,

c. A pus plase din fier pe pereți, am zidit, tencuit. gletuit si vopsit

d. A scos pământul din podele pe o. adâncime de jumătate de metru.si a turnat podea din ciment, in doua camere si marchiza,

e. A pus parchet în cele doua camere,:

f. A pus tavane false si tocane din PVC la toata casa,

g. A pus o usă noua din lemn ,

h. A dat jos tot acoperișul din țiglă si toată lemnăria si a făcut un nou acoperiș în

sensul că :

i. A turnat centură din beton si ani inaltat casa cu aproape 1 m , cu zidărie din BCA

ii. A refăcut lemnăria acoperișului cu grinzi noi. cea 50 de căpriori, toate

scândura noua, lanti noi,

iii. geamuri si tocane PVC la pod,

iv. am învelit casa cu tablă tip LINDAB - structura acoperișului fiind total

modificată

i. a edificat si alte lucrări în gospodărie, si anume :

i. -a înlocuit un gard din curte pe o distanta de cea 50 m.L, gardul fiind edificat

din scândura,

ii. A făcut o magazie din boltari din beton acoperită cu tablă în locul magaziei ce se afla imediat după beci la imobilul cu 4 camere (magazie amintita mai sus).

Instanța de fond, neluând in seama probele administrate din care rezulta cu certitudine ca aceste imobile nu pot fi partajate întrucât au făcut obiectul vânzării către intervenient, a reținut la masa de partaj toate imobilele construcții exceptând numai imobilele terenuri, a atribuit toate construcțiile in lotul reclamantei si a fost obligata aceasta sa îl despăgubească cu o suma modică, de numai 14.840 lei instituind in favoarea acestuia un drept de retentie pe aceste imobile-constructii, pana la plata despăgubirii stabilite.

Apreciază ca instanța trebuia sa admită cererea de intervenție in prima varianta, respectiv sa dispună respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată, intrucat toate imobilele solicitate la masa de partaj a ieșit din patrimoniul pârâtului prin vânzare către intervenient si către intervenienta P S, vânzarea fiind validata prin sentința civila nr. X/ 08.05.2009 pronunțata in dosarul civil nr. X/311/2009, si încheierea de îndreptare a erorii din 17.06.2009 pronunțata in același dosar , aceasta hotărâre tinand loc de act autentic de vanzare-cumparare inca din 2009.

Totodată, valoarea de despăgubire stabilita de către instanța este rezultatul unei greșite administrări a probatoriului, respectiv a expertizei tehnice în construcții si evaluare, expertiza care, pe toata perioada administrării ei a fost contestata de subsemnatul iar pentru expertul desemnat a formulat chiar cereri de recuzare, solicitând instanței să dispună o noua expertiza care sa fie efectuata de un nou expert.

Astfel, prin obiectiunile formulate la raportul de expertiza a criticat lucrarea întrucât așa cum a dispus instanța, expertul trebuia sa descrie îmbunătățirile la imobilele supuse partajării, în mod separat, pe fiecare parte, așa cum au putut fi identificate , să le evalueze distinct și în total.

Prin Raportul de expertiza intocmit inițial si prin Completarea la raportul de expertiză intocmită de către expert si depusă la dosar la termenul din data de 13.01.2017 , acesta nu numai că nu a răspuns solicitării instanței si a pârtilor, insă prin maniera lipsita de claritate pe care înțelege să o folosească în continuare, în vederea menținerii acelorași concluzii stabilite inițial, a depus un nou raport de expertiză întocmit intr-o maniera ambiguă si netransparent" cu grave greșeli pe care înțelege să le evidențieze in cele ce urmează:

- 1) expertul nu a respectat codul deontologic a.n.e.v.a.r. potrivit căruia " Un evaluator nu trebuie sa se bazeze pe informațiile furnizate de un client sau de orice alta parte, fără o verificare adecvata a acestor informații sau fara o confirmare a veridicității informațiilor din partea unei surse independente, eu excepția cazului in care natura si importanta gradului de incredere in informațiile primite sunt specificate ca o condiție limitativa"

Astfel, fără a se supune dispozițiilor instanței si fara sa arate care sunt normativele avute in vedere pentru stabilirea valorica a îmbunătățirilor, expertul folosește in continuare indici de evaluare depășiți indicând in mod restrictive cataloage cu norme de deviz din 1965 - cataloage neagreate de corpul experților .

Învederează instanței faptul că pentru a stabili valoarea îmbunătățirilor efectuate de intervenient la imobilele supuse partajării ( manopera si materiale) , expertul trebuia să folosească standardele de evaluare 2015 ( din momentul evaluării) care se refera la: SEV 101 - Termenii de referință ai evaluării (1VS101) SEV 102 - Implementare (IVS102) SEV 103 - Raportare (IVS 103).

De asemenea, expertul trebuia sa aibă în vedere valoarea de piata a materialelor si a manoperei.

Aceste standarde de evaluare sunt obligatorii pentru desfășurarea activității de evaluare.

Hotărârea Conferinței naționale nr. 3/2016 s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 303/20.04.2016 și intră în vigoare la data de 1 iulie 2016, respectiv la datele prevăzute în fiecare standard.

Hotărârea Conferinței Naționale a Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România nr. 2/2015 pentru aprobarea standardelor de evaluare obligatorii pentru desfășurarea activității de evaluare, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 208 din 30.03.2015, se abrogă la data de iulie 2016.

Expertul trebuia sa aiba in vedere , ia stabilirea valorilor îmbunătățirilor , Standardele, Recomandările si; Metodologia de lucru recomandate de ANE VAR ( Asociația Naționala a Evaluatorilor din Romania) si Standardele Comitetului Internațional de Standarde in Evaluare ( IVSC), menținând in continuare concluziile raportului de expertiză raportat la Indicele de Evaluare dina nul 1965 - neagreate de Corpul Experților din Romania si neconforme ,potrivit Hotărârea Conferinței naționale nr. 3/2016 s-a publicat m Monitorul Oficial nr. 303/20.04.2016 care a abrogat Hotărârea Conferinței Naționale a Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România nr, 2/2015 pentru aprobarea standardelor de evaluare obligatorii pentru desfășurarea activității de evaluare, ne aflam in continuare în prezența unor concluzii eronate prin care se stabilește o valoare neconforma si nereală a îmbunătățirilor, acestea fiind in continuare subevaluate.

2) Arată in continuare ca expertul nu a măsurat si nici identificat cantitatea de material folosita pentru efectuarea îmbunătățirilor, si nu s-a prezentat la fata locului pentru a efectua cercetarea locala si nici nu a convocat partile.

Din cuprinsul raportului (tabelul folosit de către expert) rezulta ca acesta retine o cantitate de material neconformă:

a) In ceea ce privește acoperișul, expertul retine o suprafața de 22,95 m.p. șarpantă din scândură : in realitate sunt un număr de 164 buc scândura de cate 4 m.l. late de 20 cm. ceea ce înseamnă 131,20 m.p șarpantă acoperiș daca scândura ar fi fost lipita una de alta si nu 22,95 m.p. șarpanta asa cum in mod fraudulos retine expertul ( întrucât nu a procedat la identificarea lucrării nici sub aspectul materialului si nici sub aspectul manoperei)

Valoarea scandurei folosită (cele 164 buc) 164 buc. X 16 lei/buc = 2624 lei scândura

La acest acoperiș a folosit 80 buc de grinda( căpriori) cu dimensiunea de 10 xlO , valoarea grinzilor fiind de 3.600 lei, dupa următorul calcul: 80 buc grinda x 45 lei = 3.600 lei

Tot pentru acoperis a folosit 100 buc. Lanteti (stacheti) la 4 m.l. x 4 cm , 4 lei/buc. Rezultând o valoare de 100x4-400 lei. Valoare materiale folosite la lemnăria acoperisului 6.624 lei.

La această valoare trebuie adăugata valoarea cuielor, a șuruburilor, a materialelor plastice dar si contravaloarea manoperei.

Si exemplele ar "putea continua, luând in calcul învelitoarea din tablă ( asa cum susține expertul în suprafața de 28,17 m.p. , însa in realitate sunt 131,20 m.p. desfășurați însă materialul trebuie măsurat având in vedete suprapunerile la îmbinări, pierderile la colturi si îmbrăcatul coșurilor .

La fel, în ceea ce privește jgheaburile si burlanele , inclusiv racordurile, cârligele-bratari si titanii de ancorare - expertul ( fara sa mai fie surprins) stabilește valoare 0.

La fel, in ceea ce privește lucrările de tencuieli interioare si de driscuire la pereții si tavanele din cele doua camere de locuit. Rog instanța sa observe ca expertul retine numai 2,78 M.P. lucrări de tencuială, in realitate sunt 8 pereți cu o inaltime de 2,70 - rezulta o medie de cea 10 m.p. de perete. La fel si tavanul tot o medie de 10 m.p. Rezultă 10 pereți ( 8 pereți de la cele doua camere + 2 tavane) tencuiti cu o medie de 10 m.p. / perete = 100 m.p. tencuiala

Apreciază ca expertul trebuia sa stabilească atat cantitatea de material, valoarea acestuia si contravaloarea manoperei la cei 100 m.p. tencuiala si driscuit efectiv .

Un alt exemplu il constituie USA PVC DU3LA , căreia expertul ii stabilește valoare 0, chiar daca in tabelul depus ii retine valoare de achiziție de 456,88 lei si o manopera derizorie de 41,37 lei

Se solicită să se observe observați faptul că expertul (cu toate lipsurile raportului si reținerile de valori 0 ) retine o valoare a îmbunătățirilor de 28.098,84 lei căreia ii aplica indici de scădere a valorilor in procent de 0,70% pentru lucrări edificate in regie proprie rezultând o valoare de 19.669,19 lei, valoare la care din nou aplica o scădere de .0.70% pentru lucrări de proasta calitate rezultând o valoare finala de 13.768,43 lei.

Ori niciunde in nici un normativ nu am găsit indicii negativi reținuți de către expert, mai ales având in vedere faptul ca reducerea s-a făcut inclusiv asupra valorii materialelor folosite.

Insa, chiar daca prin absurd s-ar retine acești indici negativi calculul expertului este urmi eronat , facnd o grava gresala de aritmetica, intrucât:

28098,84 lei - 196,67 (indicele negativ de 0,70%) = 27902,15 lei si nu. 19.669,19 lei asa cum indica în mod eronat expertul,

Apoi 27902,15 lei - 195,31 lei (indice negativ de 0,70%) = 27.706,84 lei si nu 13768,43 lei așa cum în mod eronat ne indica expertul.

Mai mult, modalitatea de expertizare folosita de expert si reținerea acestor indici negativi vin in contradicție cu dispozițiile art. 494 cod civil

Arată in continuare faptul ca din concluziile raportului de expertiza întocmit în maniera netransparentă folosită de expert, rezulta o valoare mult subevaluata atat în ceea ce privește costurile necesare obținerii ^materialelor de construcții ( toate noi) dar nu s-a avut în vedere nici manopera necesara edificării tuturor acestor îmbunătățiri, rezultând astfel un cost mult subevaluat.

Arată in Continuare faptul că prin maniera arătata in cuprinsul raportului de expertiza depus la dosar, expertul nu numai ca nu a identificat îmbunătățirile asa cum au fost ele solicitate prin cererea de intervenție formulată în cauză, însă in ceea ce privește lucrarea la acoperișul edificat, îî stabilește în continuare o valoare derizorie în condițiile în care nu intervenientul, costurile necesare achiziționării materialelor de construcții necesare edificării acoperișului au însemnat 15000 lei suportați de acesta.

La fel si in ceea ce privește lucrările pentru montarea parchetului si tâmplaria casei de locuit -expertul nu a avut îh vedere nici prețul manoperei si nici costul total al materialelor folosite, pentru ca pentru montarea tâmplari ei este nevoie si de alte materiale ( spuma, dibluri, tencuiala etc)

In plus, în ceea ce privește gardul ce trebuia identificat si evaluat de către expert, in loc sa răspundă obiectiunilor incuviintate de către instanța, expertul vine si arata ca din eroare a indicat in primul raport 50 m.l de gard, ori aceasta mențiune făcuta de expert este una gravă, întrucât am folosit pentru edificarea gardului un număr de 260 uluci (în raport nu se menționează cantitatea de Material folosită insa in realitate expertul nu a identificat materialul folosit) si nici stâlpii necesari edificării gardului ( din 2 in 2 metrii) , nici lanteții folosiți pe doua rânduri pentru prinderea ulucilor, nici cantitatea de cuie ( 3 kg).

Expertul s-a limitat sa precizeze ca in realitate este vorba de trei laturi de gard, fara sa menționeze anul edificării, cantitatea de material folosita sau manopera necesară.

Critici similare aduce raportului de expertiza cu privire la stabilirea valorilor tuturor celorlalte îmbunătățiri.

O deosebita importanta prezintă aplicarea în cauza a dispozițiilor prevăzute de art.4 din cod civil, adoptat la 1964. Dezvoltând aceasta afirmație arată că obiectivele dispuse de catre instanță pentru aceasta expertiză au în vedere îmbunătățirile efectuate la aceasta casa de locuit ce a făcut obiectul vânzării, valoare de înlocuire a gardului si valoarea de inlocuire a magaziei.

Astfel , art. 494 cod civil arata că dacă plantațiile , construcțiile și lucrările au fost făcute de o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le tine pentru dânsul, sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice.

Daca proprietarul pământului cere ridicarea plantațiilor si a construcțiilor , ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a făcut; el poate chiar, după împrejurări, fie condamnat la daune-interese pentru prejudiciu sau vătămările ce ar fi putut suferi proprietarul locului.

Daca proprietarul voiește a păstra pentru dânsul acele plantații si clădiri, el este dator a plati valoarea materialelor si prețul muncii ,fara sa se ia in considerare sporirea valorii fondului ocazionata prin afectarea unor asemenea plantații si constructii. Cu toata acestea, daca plantațiile, clădirile .si operele au fost făcute de o a treia persoana cu buna-credinta, proprietarul pământului nu va putea cere ridicarea ...dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si prețul muncii sau de a plați o sumă de bani egală cu acea a creșterii valorii fondului.

Prin prisma acestor dispoziții, aceste îmbunătățiri solicitate de acesta (contravaloarea lor) nu trebuie sa primeasca o pondere anume din valoarea de piața a întregului imobil, nu trebuie sa primească procent de sporire sau de diminuare în raport de modalitatea concreta în care au fost realizate ( regie proprie sau nu, cu autorizații legale sau nu, etc) ci trebuie identificate si evaluate individual prin prisma materialelor si a manoperelor, la valoarea de piața a materialelor si manoperelor.

Pentru aceste motive, apreciază ca proba cu expertiza administrată de instanța de fond cât si respingerea obiectiunilor formulate de intervenient la Raportul de expertiza și Completarea raportului de expertiza, sunt Rezultatul greșitei aplicări a dispozițiilor art. 494 cod civil din 1894 si a art. 337 si art.338 c.pr.civ., motiv pentru care solicită instanței de apel ca in virtutea efectului devolutiv al apelului si in temeiul art. 479 alin.2 c.pr.civ. si art. 478 alin 2 c.pr.civ. să dispună efectuarea unui nou raport de expertiza de către un alt expert.

A solicitat administrarea probei cu înscrisuri și expertiză cu obiectivele : sa identifice îmbunătățirile efectuate de apelantul-intervenient ia imobilele : casa de locuit cu 4 camere, o încăpere de acces si marchiză, magazia noua si gardul din ulucă in lungime de 50 m.l. si să le evalueze individual prin prisma materialelor si a manoperelor, la valoarea de piața a materialelor si manoperelor.

In drept: s-au invocat dispoz.art. 466 si următoarele cod pr.civ.

La data de 10 iulie 2017, intimata reclamanta C I a depus la dosar întâmpinare , solicitând respingerea apelului declarat de intervenient ca nefondat.

În motivare se arată că prin apelul formulat, se critica sentința apelată deoarece instanta de fond nu a luat in seama probele administrate in cauza,din care rezulta ca bunurile indicate de reclamanta ,nu pot fi partajate deoarece au făcut obiectul vinzarii cu acesta , vânzare validata prin sentința civila nr X/8.05.2009,pronuntata in dosarul nr X/311/2009,motiv pentru care trebuia sa se admită cererea de interventie,in prima varianta,respective aceea de respingere a acțiunii de partaj formulată de reclamanta.

Se precizeaza în continuarea motivelor de apel în plan secundar ca valoarea despăgubirilor stabilite de instanta, este rezultatul unei greșite administrării a probatoriului, respectiv a expertizei tehnice construcții si evaluare, expertiza care a fost contestata pe intreaga perioada a administrării ei, formulând chiar si cerere de recuzarea acestui expert solicitind si efectuarea unei noi expertize,de un expert,pentru toate criticile precizate la punctul 1 si 2 .

Solicită respingerea apelului formulat de intervenient următoarele considerente:

- intervenientul este fiul său si al piritului, fratele intervenientei P S,care de la data pronunțării sentinței X din 8.05.2009 , le-a făcut viata de zi cu zi un coșmar amenintari, batai, plingeri adresate primăriei, organelor politie dupa o căsătorie de peste 50 de ani cu piritul tatăl lui.

- Revenit in gospodărie , dupa a doua casatorie, prin mijloace frauduloase l-a daterminat pe pirit,sa-i vinda,fara cunoștința sa ,toată gospodaria, constind din toate bunurile imobile iar după pronuntarea sentinței care a confirmat vinzarea cumpărarea, viața sa si a soțului pirit, a sorei sale, intervenienta din cauza de față celeilalte surori, care nu este parte in acest dosar, a devenit cosmar , la acest lucru contribuind si cea de a doua soție a acestuia.

- Intimata a promovat acțiune avind ca obiect nulitatea acelui înscris sub semnătura privata, intitulat chitanta, dar actiunea a fost respinsa, prin sentința civila nr X din 29.11.201 motivarea ca înstrăinarea de către unul din sot a bunurilor comune, fara consimtamintul celuilalt soț se poate rezolva pe calea partajului,urmind ca soarta actului de înstrăinare, sa depindă de rezultatul partajului, respectiv cui anume se atribuie,in lot. Bunurile vindute acesta fiind motivul legal pentru care s-a formulat prezenta acțiune de partaj,bunuri comune.

- In ceea ce privește cel de al doilea motiv de apel, privind netemeinicia si nelegalitatea raportului de expertiza tehnică constructii, si acesta urmind a fi respins, deoarece instanța fondului, in urma obiectiunilor formulate de intervenitul apelant a dispus completarea raportului de expertiza, din care rezulta cu certitudine ca valoarea îmbunătățirilor aduse de apelant la casa cumpărata de la pirit, si alte bunuri din gospodărie poate fi de peste 100.000 lei, in condițiile in care din valoarea rezultata din certificatul de impunere fiscala s-a apreciat,valoarea întregii gospodarii existenta la tara comuna C,judetul Olt,la circa 30.000 lei. S-a obligat si se obligă sa fie de acord cu instituirea unui drept de retentie asupra bunurilor ,pâna la achitarea sumei datorate de intervenient.

La data de 10 iulie 2017, intimatul pârât C B a depus la dosar întâmpinare , solicitând respingerea apelului declarat de intervenient ca nefondat.

În motivare a arătat că este de acord ca bunurile să fie atribuite reclamantei, iar critica apelantului privind netemeinicia expertizei efectuate la fond nu este întemeiată.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat si a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:

Primul motiv de apel vizează soluția instanței de fond cu privire la cererea de intervenție principală, formulată de apelantul intervenient.

Din ansamblul probatoriului administrat, tribunalul reține că, la data de 30.01.2007, între intimatul pârât C B și apelantul intervenient C G a fost incheiat antecontractul de vânzare cumpărare, prin care intimatul pârât s-a obligat să vândă, iar apelantul intervenient să cumpere imobilul casă cu patru camere, din paiantă, acoperită cu țiglă cu anexele gospodărești, precum și suprafața de 640 mp, respectiv 870 mp teren intravilan și 7390 mp, respectiv și 5000 mp teren extravilan.

Este reală susținerea apelantului intervenient, potrivit căreia, prin sentința nr.X/08.05.2009 și încheierea din 17.06.2009, pronunțate de Judecătoria Slatina în dosarul nr.X/311/2009 (f.41-43 dosar fond), s-a constatat că, între apelant și intimatul pârât C B a intervenit vânzarea cumpărarea imobilelor sus menționate, respectiv casă cu patru camere, din paiantă, acoperită cu țiglă cu anexele gospodărești, precum și suprafața de 640 mp, respectiv 870 mp teren intravilan și 7390 mp, respectiv și 5000 mp teren extravilan.

Însă, prin sentința civilă nr. X din 29.11.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2012, rămasă defintivă, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, că imobilele constructii ce au făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare din 30.01.2007 au calitatea de bunuri comune ale sotilor, respectiv ale intimatei reclamante C I și intimatului pârât C B. De asemenea, s-a mai reținut că se poate vorbi de o instrainare fara consimtamântul intimatei-reclamante, cu nesocotirea dispozitiilor art. 35 alin. 2 teza a II-a din Codul familiei, doar in ceea ce priveste imobilele constructii, deoarece doar acestea au calitatea de bunuri comune ale sotilor, in schimb imobilele terenuri puteau fi instrainate de intimatul parat C B fara consimtamantul sotiei sale, intimata reclamanta C I, acestea nefiind bunuri comune ale sotilor, ci bunuri proprii ale vanzatorului C B, dobandite in timpul casatoriei prin mostenire legala. Sotul al carui consimtamant a fost nesocotit poate solicita partajul bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, urmand ca soarta actului de instrainare sa depinda de rezultatul partajului, in sensul ca, in cazul in care, la partaj, bunurile instrainate vor fi atribuite in lotul sotului instrainator, actul de instrainare ramane valabil iar dreptul de proprietate al cumparatorului se consolideaza retroactiv. In schimb, daca la partaj bunul instrainat va fi atribuit in lotul sotului al carui consimtamant a fost nesocotit, se va putea solicita desfiintarea actului de instrainare datorita lipsei calitatii de proprietar exclusiv al vanzatorului.

Ori, unul din efectele hotărârii judecătorești este puterea lucrului judecat, ce se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis, reglementare ce vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești.

În consecință, nu poate fi reținută susținerea apelantului, potrivit căreia imobilele construcții nu pot fi partajate întrucât au făcut obiectul vânzării, această chestiune fiind tranșată cu putere de lucru judecat, de către Judecătoria Slatina, prin sentința civilă nr. X din 29.11.2013, rămasă definitivă prin Decizia Tribunalului Olt nr.X/25.04.2014.

Așadar, corect a reținut instanța de fond la masa de partaj imobilele construcții, fără îmbunătățirile aferente, realizate de intervenientul principal.

Este întemeiată critica apelantului privind valoarea îmbunătățirilor și lucrărilor efectuate de apelantul intervenient. Astfel, prin raportul de expertiză întocmit în apel de experti tehnici MI, MM și DL (f.60-66) s-a concluzionat că valoarea de circulație a îmbunătățirilor și lucrărilor efectuate de apelantul intervenient sunt în sumă totală de 20.054 lei, din care: îmbunătățiri la casă 19164 lei, gard din ulucă 484 lei, magazie ( polată ) 406 lei. Tribunalul reține că apelantul nu a formulat obiecțiuni cu privire la cuantumul valoric al sumei stabilite de experți, reprezentând valoarea de circulație a lucrărilor și îmbunătățirilor aduse imobilelor, ci doar a solicitat ca instanța să aibă în vedere prețul manoperei și materialelor folosite, invocând dispozițiile art.494 cod civil de la 1864.

Această afirmație nu poate fi primită, dat fiind că art.494 Cod civil vechi reglementează accesiunea imobiliară, instituție ce nu este incidentă în speță, întrucât terenul pe care se află imobilele construcții nu sunt proprietatea intimatei reclamante. Astfel, Titlul de proprietate nr. X/43/6.09.1995, în care figurează suprafața de teren aferentă construcțiilor, a fost emis pe numele pârâtului C B, iar prin sentința civilă nr. X din 29.11.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în ds. nr. X/311/2012, rămasă definitivă, s-a reținut cu putere de lucru judecat, că suprafata de teren mentionata in Titlul de proprietate nr. X/43/06.09.1995, reconstituita intimatului parat C B, reprezinta un bun propriu al acestuia, dobandit prin mostenire legala de la autorul sau, defunctul DM.

În aceste condiții, apelantul intervenient este titularul un drept de creanță împotriva intimatei reclamante, constând în valoarea de piață a lucrărilor și îmbunătățirilor efectuate la imobilele construcții, valoare ce se ridică la suma totală de 20.054 lei.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.480 alin.2 C proc civ, va admite apelul declarat de apelantul intervenient în interes propriu C G împotriva sentinței civile nr. X din 07.04.2017 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. X/311/2014, în contradictoriu cu intimata reclamanta C I intimatul pârâtul C B și intimata intervenientă accesoriu P S, va schimba în parte sentința în sensul că seva constata că intervenientul principal a efectuat, în timpul căsătoriei sale, următoarele îmbunătățiri și lucrări la imobilele construcții: la casă, în valoare de 19.164 lei; o magazie în valoare de 406 lei și gard în valoare de 484 lei, identificate și evaluate la suma totală de 20.054 de lei.

În consecință, Lotul nr. 1, atribuit reclamantei C I, va fi în valoare totală de 52.431 lei.

Va obliga reclamanta la plata către intervenientul principal a sumei de 20.054 de lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor și lucrărilor efectuate de acesta la imobilele construcții.

Va institui un drept de retenție asupra imobilelor construcții pentru intervenientul principal, până la achitarea sumei de 20.054 de lei de către reclamantă intervenientului principal și va păstra restul mențiunilor din sentință.

În temeiul art.453 C pr civ, va obliga pe intimați la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel către apelantul intervenient .

În ce privește cuantumul acestor cheltuieli, tribunalul reține că apărătorul apelantului intrevenient a solicitat obligarea intimaților la plata taxelor judiciare de timbru, a onorariilor de experți și a la plata sumei de 2380 lei, reprezentând onorariu avocat.

Tribunalul reține că, potrivit art.451 alin.2. C.pr.civ. instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau cu complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei, însă măsura luată de instanță nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.

Astfel se stabilește posibilitatea instanței, chiar și din oficiu, de a reduce motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport de valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama de circumstanțele cauzei

În speță, tribunalul va ține seama de criteriile la care se referă art. 451 alin.2 N.C. pr. civilă, respectiv valoarea/complexitatea cauzei și activitatea desfășurată de avocat în fața instanței de apel. Față de aceste două criterii instanța consideră că onorariul de avocat de 1000 lei este proporțional cu volumul de muncă depus de avocat, precum și cu complexitatea cauzei.

Și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind învestită cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil.

Astfel, raportat la criteriile la care se referă art. 451 alin.2 N.C.pr. civilă, considerând că onorariul de avocat de 1000 lei este proporțional cu volumul de muncă depus de avocat și complexitatea pricinii, tribunalul va obliga pe intimați să plătească apelantului suma de 3.508,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru - 1908,05 lei, onorarii experți - 1500 lei, stabilite de instanță la termenul de judecată din 05.10.2017 și onorariu avocat 1000 lei, astfel cum a fost redus.

Data publicarii pe portal:04.06.2018

← Sechestru. Jurisprudență Prejudicii, daune		Stabilire domiciliu minori. modificare conditii. Jurisprudență... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Reabilitare judecatoreasca. Jurisprudență Reabilitare (de drept sau judecătorească) Sechestru. Jurisprudență Prejudicii, daune Stabilire domiciliu minori. modificare conditii. Jurisprudență Minori Nerespectarea procedurii speciale prevazuta de legea 18/1991, republicata Revizuire intemeiata in baza art.509 alin.1 pct.1 si 509 alin.1 pct.5 cod procedura civila Actiune in anulare contract arenda. Jurisprudență Contracte