Actiune in anulare contract arenda. Jurisprudență Contracte
| Comentarii |
|
Tribunalul OLT Decizie nr. 44 din data de 18.01.2018
Prin sentința civilă nr. X/09.05.2017 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. X/311/2016, s-a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamantului V I, invocată de instanța de judecată și s-a respins acțiunea precizata a reclamantului V I, în contradictoriu cu pârâta S S, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a luat act că parata nu solicită cheltuieli de judecată în prezenta.
Pentru a pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamantul V I în contradictoriu cu pârâta S S, arendas al SC S L SRL, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa dispună:
- obligarea paratei la plata sumei de 6500 lei, asumata prin angajament de plata;
- plata dobânzii aferente, in cuantum de 1000 lei;
- plata daunelor moratorii, de la data scadenta, in cuantum de 800 lei;
- plata arendei pe anul 2016, in cuantum de 2000 lei;
- anularea Contractului de arendare nr. X/21 martie 2012;
- sanctiuni pentru nerespectarea contractului si a legii.
Obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Prin precizarea depusa la fila 25, reclamantul renunta la cererea privind anularea contractului de arenda, invederand ca acesta este motivul pentru care nu timbreaza acest capat de cerere.
Prin precizarea depusa la fila 34, reclamantul arata ca parata, a plătit, prin mandata postal, pe numele surorii U G, semnatara contractului de arenda nr. X/21 martie 2012, sumele:
-6500 lei, asumata prin angajament de plata;
-suma de 2000 lei, arenda pe anul 2016.
Intrucat parata nu a emis nici un punct de vedere cu privire la celeLte opinii, reclamantul solicita instantei de judecata sa se pronunte cu privire la :
- plata dobanzii in cuantum de 1000 lei;
- plata daunelor moratorii in cuantum de 800 lei;
- -plata cheltuielilor de judecata-800 lei (tjt+ alte cheltuieli).
Asadar, obiectul cauzei poarta asupra dobanzii in cuantum de 1000 lei; plata daunelor moratorii in cuantum de 800 lei; raportat la plata cu intarziere a arenzii datorate de parata in baza unui contract de arenda, respectiv nr. X/21 martie 2012.
Potrivit art. 102 alin 1 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicarea a Noului cod civil contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat, respectiv opozabil în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
În cauza de față Contractul de arenda nr. X/ 2012 a fost incheiat in 21 martie 2012, respectiv a devenit opozabil prin inregistrare la Consiliul Local C, Județul Olt, in data de 21 martie 2012, ulterior intrării în vigoare a Noului cod civil/ 2011.
Drept consecință sunt aplicabile prevederile acestui cod civil și a legislației în vigoare la acest moment, Legea 16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare fiind abrogata odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod civil, in oct. 2011.
Din înscrisurile dosarului- fila 10, ca situație premisa, instanta a retinut contract de arenda, astfel:
La data de 21 martie 2012 s-a încheiat contract de arenda intre numita U G, in calitate de arendator si societatea comerciala SC S L , in calitate de arendaș, având ca obiect exploatarea in scop agricol a suprafeței de 3,50ha/ modificat in 3,23 ha, cu mentiune "; in 2014";, teren extravilan aflat in proprietatea numitei U G, aceasta figurand cu titulatura proprietar conform Titlului de proprietate nr. X/16 februarie 1999.
Prin același contract partile: numita U G, in calitate de arendator si societatea comerciala SC S L , in calitate de arendaș, au stabilit si a doua componenta a obiectului contractului de arenda respectiv prețul acestuia ( 30 % din productia neta). Data exigibilității obligației arendașului de a plăti arenda a fost stabilita imediat dupa data recoltarii culturii, dar nu mai tarziu de 45 zile, produsul livrat trebuind a corespunde din punct de vedere calitativ.
Acest contract este inregistrat la Consiliul Local C in data de 21 martie 2012- fila 10, purtand verso ștampila sociatatii comerciale SC S L, iar, pe fata, ștampila si semnatura primarului.
Contractul de arenda este reglementat de Noul Cod Civil al Romaniei.
În art. 1778 din NCC - Felurile locațiunii se stipuleaza ca locațiunea bunurilor imobile și aceea a bunurilor mobile se numește închiriere, iar locațiunea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare.
Asadar, articolul 1778 alin. (1) NCC definește cele două varietăți ale contractului de locațiune: închirierea - reprezentând contractul de locațiune având ca obiect bunuri imobile sau bunuri mobile și arendarea - contractul de locațiune având ca obiect bunuri agricole.
Celor două varietăți ale locațiunii, închirierea și arendarea, le sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile dreptului comun în materie de locațiune (art. 1777-1823 NCC), în măsura în care sunt compatibile cu regulile particulare prevăzute pentru aceste contracte prin art. 1824-1835 NCC și, respectiv, art. 1836-1850 NCC.
Spre deosebire de contractul de închiriere a locuinței, contractul de arendare este un contract solemn, care trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute, potrivit dispozițiilor art. 1838 alin. (1) NCC. Noul Cod civil conține reguli particulare în materia arendării (art. 1836-1850 NCC), care se completează cu cele de drept comun din materia.
Pornind de la definiția locațiunii, prevăzută la art. 1777 NCC, contractul de arendare poate fi definit ca fiind acel contract prin care o parte, numită arendator, se obligă să asigure celeiLte părți, numite arendaș, folosința unor bunuri agricole pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preț, denumit arendă.
Arendarea, ca varietate a contractului de locațiune, este un contract sinalagmatic (naște obligații reciproce și interdependente între părți), cu titlu oneros (ambele părți urmărind să-și procure un avantaj în schimbul obligației asumate), comutativ (întinderea drepturilor și obligațiilor părților este determinată în momentul încheierii contractului), cu executare succesivă și netranslativ de proprietate. Însă, spre deosebire de locațiune, arendarea este un contract solemn, care trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute.
Potrivit dispozițiilor art. 1836 NCC, bunurile agricole ce pot fi arendate sunt terenurile cu destinație agricolă, precum și animalele, construcțiile de orice fel, mașinile, utilajele și alte asemenea bunuri destinate exploatării agricole; din formularea textului ("cum ar fi";) rezultă că enumerarea este exemplificativă, deci și alte bunuri agricole pot fi arendate.
Contractul de arendare poate fi încheiat pe durată determinată, stabilită de părți. Analizand, se retine ca ambele contracte de arenda ale partilor sunt incheiate pe durata a trei ani, incepand cu data de 29 august 2013, pana la data de 29 august 2016.
Art. 1838 din Noul Cod civil.- Condiții de formă stipuleaza ca un contract de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute. Sub sancțiunea unei amenzi civile stabilite de instanța de judecată pentru fiecare zi de întârziere, arendașul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special ținut de secretarul consiliului local.
Înregistrarea contractului de arendare într-un astfel de registru are indiscutabil efect de opozabilitate, contractele partilor fiind inregistrate la Consiliul Local C in data de 29 august 20013, respectiv 04 septembrie 2013, purtand chiar semnatura primarului, stampila primariei si semnatura secretarului, cei din urma nefiind parti.
Coroborând dispozițiile alin. (2) al art. 1838 NCC cu cele ale art. 1845 NCC rezultă că înscrierea contractului de arendare în registrul special ținut de secretarul consiliului local îi conferă acestuia (ca și contractului de arendare încheiat în formă autentică) caracter de titlu executoriu pentru plata arendei la termenele și în modalitățile prevăzute de lege. În acest caz, rolul secretarului consiliului local (în considerarea stabilității funcției sale și a studiilor juridice sau administrative superioare pe care trebuie să le aibă nu poate fi decât unul asimilat persoanelor învestite de stat cu autoritatea de autentificarea a înscrisurilor.
Prețul pe care arendașul îl plătește în schimbul dreptului de a exploata bunurile arendate se numește arendă. Arenda, ca preț al locațiunii poate consta într-o sumă de bani sau în fructe.
Potrivit dispozițiilor alin. (1) al art. 1843 NCC, noțiunea "arenda în fructe"; include arenda stabilită într-o cotă din fructe sau într-o sumă de bani determinabilă în funcție de valoarea unei astfel de cote (a se observa că "arenda în fructe"; din punct de vedere juridic include și ipoteze în care arenda se plătește în bani, echivalentul unei cote părți din fructe).
Conform art. 1845din NCC: Contractele de arendare încheiate în formă autentică, precum și cele înregistrate la consiliul local constituie, în condițiile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele și în modalitățile stabilite în contract.
Articolul 1845 NCC păstrează soluția prevăzută la alin. (5) al art. 6 din Legea nr. 16/1994 cu privire la caracterul de titlul executoriu al contractului de arendare încheiat în formă scrisă și înregistrat la consiliul local, în ceea ce privește plata arendei și extinde caracterul executoriu și la contractul de arendare încheiat în formă autentică.
Astfel, raportat la aceste prevederi, instanta de judecata a retinut ca doar arendatorul U G- semnatar al contractului, poate cere, în condițiile Codului de procedură civilă, executarea silită a obligației de plată a arendei aferenta contractului, la termenele și modalitățile prevăzute în contract, respectiv doar impotriva arendasului societate comerciala SC S L, semnatara a contractului.
Insa, trebuie analizat daca reclamantul V I are calitate procesuala activa, prin raportare nu doar la dreptul material, invocat in precedent, ci și prin raportare la normele procesual civile, art.36, art.40 NCPC.
Pornind de la cele anterior retinute, in solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantului V I, instanta mai reamintește :
In ce privește aceasta excepție, condițiile exercitării acțiunii civile au o valoare generală, iar noul cod de procedura civila, respectiv doctrina si jurisprudența le-au grupat in: a) condiții relative la persoană (interesul si calitatea; b) condiții relative la necesitatea de a acționa intr-un anumit termen.
O condiție pentru ca o persoană să fie parte in proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului de a acționa si in același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.
Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului si respectiv al obligatiei ce formează conținutul raportului juridic de drept material asupra judecății.
Calitatea de reclamant intr-un anumit proces poate aparține numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de parat numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.
Calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte in proces.
Reclamantul V I fiind cel care pretinde acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cat si pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiază pretenția sa, ori acesta a precizat de la bun inceput ca nu a semnat contractul de arenda-cauza a pretențiilor solicitate in contradictoriu cu parata persoana fizica.
După ce a fost sesizată, instanta trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cat si calitatea procesuală pasivă, fie înaintea începerii dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil, fie in cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului
Calitatea procesuală semnifică, deci, titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce in justiție dreptul a cărui sancțiune o cere, context in care reclamantul nu face dovada ca a fost parte in contractul de arenda premisa nr. X/21 martie 2012, cu atât mai mult nu poate face dovada ca a suferit daune materiale sau morale.
Împrejurarea că, in cauza, reclamantul nu este eventual mulțumit de modul în care a fost executat contractul de arenda de persoana fizica parata S S , nu poate duce la soluționarea fondului acestei acțiuni, contractul de arenda, drepturile si obligatiile corelative purtand intre alte persoane fizice/ juridice: numita U G, in calitate de arendator si societatea comerciala SC S L , in calitate de arendaș .
Instanta va îndepărta, in admiterea excepției, apărările reclamantului formulate in concluziile scrise cu privire la exceptie-file 41, 42 in sensul ca este îndrituit a formula acțiunea ca si coproprietar, conform art. 643 alin. 1 NCPC.
In primul rand, la dosar nu exista dovada acestei coproprietați; in al doilea rând, cererea de executare forțata a unui contract de arenda, de către alta persoana, A F neprobat a fi coproprietar, nu este vizata de art. 643 alin. 1 NCC.
Având în vedere considerentele expuse, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamantului V I, invocată, din oficiu și a respinge acțiunea precizata de reclamant, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul V I, apreciind că cererea de chemare întrunește condițiile ceruite de lege.
Din adeverința nr. X/30.09.2016 emisă de Primăria C rezultă dovada că este parte în contractul de arendare nr. X/21.03.2012 cu suprafața de 1,25 ha.
Faptul că nu este semnatarul contractului de arendare, nu înseamnă că nu are calitate procesuală.
Intimata S S a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului declarat de apelantul C I și menținerea soluției instanței de fond, ca legală și temeinică.
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare, înregistrat la Tribunalul Olt la data de 12.10.2017 (f.28-29 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente :
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție absolută, întrucât vizează lipsa unei condiții de fond a exercițiului dreptului la acțiune.
Calitatea procesuală aparține celui ce se pretinde subiectul activ în raportul juridic substanțial dedus judecății, respectiv celui despre care se pretinde că este subiect pasiv în acest raport, deci celor ce pot justifica rolul de parte în proces.
Din probatoriul administrat, tribunalul reține că la data de 21 martie 2012 s-a încheiat contractul de arenda nr.81 (f.10) intre numita U G, in calitate de arendator si societatea comerciala SC S L, in calitate de arendaș, având ca obiect exploatarea in scop agricol a suprafeței de 3,23 ha teren extravilan situat în localitatea C, județul Olt, prețul arendei fiind stabilit de părți la 30 % din productia neta ( art.6 din contract). Contractul a fost înregistrat la Consiliul Local C în data de 21 martie 2012.
În consecință, părțile contractului de arendă sunt U G, în calitate de arendator și SC S L, în calitate de arendaș, iar contractul de arendă produce efecte doar între părțile contractante, potrivit dispozițiilor art.1280 Cod civil. În consecință, corect a reținut instanta de fond că doar arendatorul U G, semnatar al contractului de arendă, poate cere executarea silită a obligațiilor contractuale, la termenele și modalitățile prevăzute în contract. Față de contractul de arendă, apelantul reclamant este un terț, astfel încât, în acord cu dispozițiile art.1280 teza a doua Cod civil, acesta nu are dreptul de a cere executarea silită a obligațiilor prevăzute în contract.
Faptul că apelantul reclamant este fratele arendatorului U G nu conferă acestuia dreptul de a se îndrepta împotriva arendașului, pentru a solicita obligarea acestuia la îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract, dat fiind că semnatarul contractului de arendare, persoana care și-a asumat drepturi și obligații este U G.
În ce privește inserarea, de către instanța de fond, în considerentele hotărârii a unor contracte de arendă înregistrate la Consiliul Local C la data de 29.08.2013, respectiv 04.09.2013, tribunalul reține că aceste contracte nu se regăsesc la dosar și nu au făcut obiectul cauzei, neavând nicio legătură cu pricina dedusă judecății.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 C.pr.civ., tribunalul va pronunța o decizie prin care va va respinge apelul ca neîntemeiat.
Data publicarii pe portal:05.04.2018
| ← Revizuire intemeiata in baza art.509 alin.1 pct.1 si 509 alin.1... | Termenul formularii cererii de revizuire. Jurisprudență Revizuire → |
|---|
